• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Contestatie impotriva deciziei de schimbarea locului de munca

Hotararea nr. 330 din 12.02.2013
Pronuntata de Curtea de Apel GALATI

Contestatoarea contesta decizia de schimbare a locului de munca de la sectia “arheologie” la sectia „istorie” pe motiv ca reprezinta o modificare unilaterala a contractului individual de munca.

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

Conform dispozitiilor art. 41 Codul muncii  „(1) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.  (2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai în cazurile si în conditiile prevazute de prezentul cod. (3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii;  d) conditiile de munca; e) salariul;  f) timpul de munca si timpul de odihna.”
Executarea contractului de munca este guvernata de principiul stabilitatii în munca ceea ce presupune ca modificarea si încetarea lui pot interveni numai în conditiile prevazute de lege. Inadmisibilitatea modificarii unilaterale a contractului de munca se refera la elementele esentiale ale contractului, printre care intra si locul muncii. Locul muncii se refera la locul unde salariatul îsi presteaza munca sa în favoarea angajatorului, respectiv, localitatea si unitatea unde salariatul lucreaza. Nu poate fi acceptata ideea ca reprezinta o schimbare a locului de munca, mutarea salariatului de la o sectie la alta, mai ales ca, în cauza contestatoarea si-a pastrat inclusiv biroul în care lucrase anterior, mutarea dintr-o sectie la alta facandu-se pe hartie, pentru ca ar însemna ca angajatorul sa nu-si poate gestiona si administra angajatii. Legiuitorul a avut în vedere ca sa protejeze salariatii de modificari unilaterale esentiale si nu sa împiedice pe angajatori sa-si administreze unitatea prin mutarea salariatilor de la o sectie la alta.
In cauza trebuie a fi lamurit si faptul ca locul de munca prevazut în contractul individual de munca la punctul 3 „Muzeul - sectia Arheologie”, prin mentionarea în contract si a sectiei în care lucra salariata, nu înseamna ca angajatorul nu poate modifica unilateral aceasta, prin trecerea salariatei de la o sectie la alta. Faptul ca partile au prevazut cat mai exact, la momentul încheierii contractului, locul unde urma ca salariata sa lucreze, nu înseamna ca face ca întreg locul prevazut în CIM sa se încadreze la art. 41 Codul muncii.
In mod corect a apreciat si instanta de fond ca în fapt nu a avut loc o modificare unilaterala a Contractului de munca prin schimbarea locului muncii.
Directiva nr. 91/533/CEE invocata de recurenta nu are aplicabilitate în speta si nu reglementeaza locul de munca, asa cum eronat sustine recurenta, ci se refera la obligatia de informare pe care o are angajatorul de a aduce la cunostinta salariatului elementele esentiale ale contractului. Nu se extrage din directiva (art. 5) ca mutarea salariatului de la o sectie la alta reprezinta o modificare a locului de munca, clauza esentiala a CIM.
In speta, în urma modificarii organigramei de catre Consiliul Judetean din 30.03.2011, angajatorul a încercat sa protejeze, în fapt, pe contestatoare oferindu-i acesteia acelasi post, cu aceleasi atributii în cadrul altei sectii. Asa cum rezulta din decizia nr. 250/31.03.2011, în concret, nu a avut loc o schimbare a locului munca, a felului muncii, a atributiilor si a salariului. Felul muncii contestatoarei este aceea de muzeograf, iar în noua sectie contestatoarea îndeplineste aceeasi functie.
Sustinerea recurentei-contestatoare ca i s-ar fi modificat unilateral si felul muncii nu poate fi retinuta. Contestatoarea a fost muzeograf si ulterior trecerii în sectia de istorie a ramas muzeograf.
Instanta de fond nu a negat calificarea contestatoarei si studiile urmate de aceasta, ci doar a retinut ca recurenta are pregatire profesionala si perfectionare în domeniul „Istorie”, neputandu-se vorbi doar despre o calificare atestata în domeniul arheologiei.
Faptul ca instanta de fond nu face distinctia între un istoric si un arheolog nu este important în speta de fata pentru ca în contractul individual de munca recurenta figureaza ca muzeograf si nu ca istoric sau arheolog, astfel ca este înlaturat ca nefondat si acest motiv de recurs.
Instanta nu trebuie sa faca o analiza a volumului de activitate a fiecarei sectii si sa cenzureze, eventual, modul în care s-a facut împartirea posturilor pe sectii, asa cum critica recurenta prin motivele de recurs. Acesta este atributul exclusiv al angajatorului, de a îsi organiza activitatea si resursele umane cum doreste si cum considera ca e mai just pentru interesul sau. Instanta nu poate cenzura o astfel de masura pe motiv ca nu se impunea a fi luata sau ca nu era avantajoasa în realitate.
Nu este retinut nici motivul de recurs ce se refera la faptul ca posturile nu ar fi desfiintate printr-o decizie a conducatorului unitatii, întrucat posturile au fost desfiintate de Consiliul Judetean prin aprobarea organigramei modificate. Posturile din sectia de arheologie au fost în mod efectiv desfiintate asa cum rezulta din actele depuse la dosar de catre intimata.

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati

Mai multe despre:   modificare cim    modificarea contractului individual de munca    act aditional    reducerea timpului de lucru    reducerea salariului    Legea 62/2011   


Sus ↑