Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin plangerea inregistrata pe rolul Judecatoriei G. sub nr. ...XX, petenta  a solicitat, in contradictoriu cu intimata I. G., anularea procesului-verbal  nr. .../17.09.2014 si exonerarea de la plata amenzii. In subsidiar, a solicitat inlocuirea amenzii cu avertisment.

In motivarea cererii, petenta a aratat ca, la momentul controlului inspectorilor intimatului la punctul de lucru al petentei, lucratorul I. P. tocmai venise si se afla in perioada de proba, efectuand munca pentru a i se verifica aptitudinile. De asemenea, lucratorul era angajat al altei societati la momentul controlului, astfel ca nu putea fi angajat si al petetei.

In drept, petenta a invocat dispozitiile O. G. nr. 2/2001, ale Codului Muncii si ale Legii nr. 180/2002.

In dovedirea plangerii, petenta a depus la dosar inscrisuri.

Intimatul a depus intampinare prin care a aratat ca petenta avea obligatia de a incheia contracte de munca si de a le transmite in baza de date REGES, anterior inceperii activitatii, obligatia nefiind respectata de petenta, astfel ca sanctiunea a fost corect aplicata.

A mai aratat intimatul ca angajatul a declarat pe propria raspundere si in cunostinta de cauza ca presteaza activitate pentru societatea petenta fara a avea incheiat contract de munca.

Intimatul a mai precizat ca, in conformitate cu art. 31 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, perioada de proba trebuie efectuata tot in cadrul contractului individual de munca.

Intimatul a aratat ca ulterior controlului a fost incheiat un contract de munca cu lucratorul I. P. si a fost transmis in REGES in ziua ulterioara controlului.

In drept, intimatul a invocat dispozitiile O.G. nr. 2/2001, ale Legii nr. 53/2003 si ale HG nr. 500/2011.

In sustinerea cererii, intimatul a depus la dosar inscrisuri.

Petenta a formulat raspuns la intampinare prin care a aratat ca legea permite verificarea aptitudinilor unei persoane anterior angajarii.

Instanta a incuviintat pentru parti proba cu inscrisurile anterior mentionate si, la solicitarea petentei, proba cu un martorul I. P. .

Prin sentinta civila nr. 4443/17.04.2015, Judecatoria G. a admis in parte plangerea contraventionala formulata si a dispus inlocuirea amenzii in cuantum de 10. 000 lei cu avertisment, mentinand celelalte dispozitii ale procesului verbal.

Pentru a dispune astfel,  instanta de fond a retinut  urmatoarele;

Prin procesul-verbal  nr. .../17.09.2014, petenta a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 10. 000 lei, in baza art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2005 coroborat cu art. 16 alin. 1 din acelasi act normativ, retinandu-se in fapt ca aceasta l-a primit la munca pe I. P., fara a incheia in forma scrisa contract individual de munca.

In drept, conform art. 34 alin. 1 din O. G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta verifica legalitatea si temeinicia procesului-verbal de contraventie, pronuntandu-se si cu privire la sanctiunea aplicata de catre agentul constatator prin acesta.

Sub aspectul legalitatii procesului-verbal contestat, verificand respectarea conditiilor de forma, instanta a retinut ca acesta cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art. 17 din O. G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,  neexistand cazuri de nulitate absoluta ce ar putea fi invocate din oficiu.

Referitor la indeplinirea conditiilor de fond, prin art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 s-a stabilit obligatia angajatorului de a incheia contract individual de munca in forma scrisa anterior inceperii activitatii. De asemenea, art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2005 prevede ca primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10. 000 lei la 20. 000 lei pentru fiecare persoana identificata.

Asadar, prin raportare la descrierea faptei de catre agentul constatator, instanta a apreciat ca aceasta a fost corect incadrata in dispozitiile legale mentionate.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contraventie contestat, petenta a sustinut ca I. P. se afla in proba de verificare a aptitudinilor la momentul controlului acesta fiind motivul pentru care nu fusese incheiat contractul de munca.

Instanta a constatat ca nerespectarea garantiilor fundamentale, printre care prezumtia de nevinovatie care protejeaza indivizii in fata posibilelor abuzuri ale autoritatilor, impune in privinta aceasta o problema pe baza art. 6 din Conventie. Astfel, respectarea cu ocazia unei proceduri care poate fi calificata drept “penala”, a unei asemenea garantii vine sa restabileasca echilibrul dintre autorii prezumati ai faptelor nelegale si autoritatile desemnate sa-i urmareasca si sa-i sanctioneze. Totusi, Curtea s-a pronuntat (Cauza A. contra Romaniei) in sensul ca orice sistem juridic cunoaste prezumtiile de fapt si de drept, iar Conventia nu le impiedica din principiu, dar in materie penala obliga statele contractante sa nu depaseasca un anumit prag. In special, art. 6 alin. 2 cere statelor sa includa aceste prezumtii in limite rezonabile luand in calcul gravitatea mizei si pastrand drepturile la aparare.

In alta ordine de idei, atat prezumtia de nevinovatie de care se bucura petenta, cat si prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului-verbal nu sunt prezumtii absolute, ci relative, ce pot fi rasturnate prin dovada contrara.

Raportand aceste principii la situatia de fata, instanta a constatat ca petenta a beneficiat de dreptul de aparare, avand posibilitatea de a formula aparari si de a propune probe in fata instantei.

Astfel, martorul I. P. a declarat ca venise la punctul de lucru si il astepta pe administratorul societatii petente la momentul la care au venit inspectorii intimatei. Martorul a declarat ca proba a sustinut-o ulterior controlului si a fost verificat in continuare inca 2-3 zile. Ulterior perioadei de proba a semnat contract de munca.

Prin urmare, chiar martorul recunoaste ca a desfasurat activitate de munca in cadrul unei perioade de proba anterior incheierii contractului individual de munca.

Pe de alta parte, cele declarate de martor contrazic ipoteza mentionata de petenta prin plangere. In timp ce martorul afirma ca il astepta pe administratorul societatii petente la momentul controlului, in cuprinsul plangerii se precizeaza ca martorul deja desfasura activitate de munca in cadrul perioadei de proba.

Avand in vedere neconcordanta mentionata si faptul ca martorul este angajat al societatii petente, instanta a constatat ca declaratia data de martor este una data pro causa si nu se va tine cont de ea la fundamentarea prezentei hotarari.

Totodata, faptul ca lucratorul I. P. ar mai fi avut incheiat un contract de munca la momentul controlului nu este un impediment pentru ca lucratorul sa desfasoare activitatea de munca si pentru alt angajator.

In acest sens, art. 35 din Legea nr. 53/2003 prevede ca: „Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.”

In concluzie, petenta avea obligatia de a nu primi la munca o persoana fara a incheia in prealabil contractul individual de munca chiar daca acea persoana era angajata, in baza altui contract individual de munca la alta societate.

De asemenea, instanta a constatat ca potrivit art. 29 din Legea nr. 53/2003: „Contractul individual de munca se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea.”

Prin exceptie de la art. 29, in cazul in care pentru verificarea aptitudinilor profesionale angajatorul doreste ca lucratorul sa presteze activitate de munca, aceasta se poate face numai in cadrul unui contract individual de munca, astfel cum prevede art. 31 alin. 1 si 3 din Legea nr. 53/2003 care stabileste ca: „Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.

(3) Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.”

Prin urmare, pentru perioada cat lucratorul gasit fara contract de munca a prestat efectiv activitate, chiar si ca perioada de proba, angajatorul avea obligatia sa incheie cu acesta contract individual de munca.

Cum lucratorul a fost gasit prestand activitate chiar de la data de 09.09.2014 astfel cum recunoaste si petenta, rezulta ca societatea nu a respectat obligatiile stabilite de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003.

Desi contractul de munca depus la dosar are ca data de incheiere 08.09.2014 cu data de incepere a activitatii 09.09.2014, chiar petenta este cea care recunoaste prin plangere ca la momentul controlului (09.09.2014) lucratorul I. P. nu avea incheiat contract de munca, asa explicandu-se si de ce contractul a fost transmis in REGES in ziua ulterioara controlului si la doua zile de la presupusa data a incheierii acestuia. Totodata, chiar lucratorul I. P. a declarat cu ocazia controlului (fila 57) si in fata instantei de judecata ca nu avea incheiat contract de munca la momentul controlului.

In acest context, avand in vedere ca prin probele administrate in cauza se demonstreaza fapta retinuta in sarcina petentei si ca procesul-verbal se bucura de prezumtia de temeinicie, instanta a retinut temeinicia faptelor stabilite in sarcina petentei.

In privinta sanctiunii, agentul constatator i-a aplicat petentei o amenda in cuantum de 10. 000 lei pentru primirea la munca a patru persoane fara incheierea contractelor individuale de munca, ceea ce reprezinta minimul prevazut de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2005.

Avand in vedere elementele prevazute de art. 21 alin. 3 din O. G. nr. 2 din 2001, avand in vedere ca petenta se afla la prima abatere de acest fel si ca, in cazul angajatilor petentei, acesta a fost un caz singular, instanta a apreciat ca se impune inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertismentul, aceasta fiind o sanctiunea suficienta in cazul de fata pentru a atrage un semnal de alarma petentei ci privire la gravitatea acestei faptei si cu privire la necesitatea respectarii pe viitor a drepturilor propriilor angajati.

In consecinta, constatand legalitatea si temeinicia procesului-verbal contestat, in temeiul art. 34 alin. 1 din O. G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta a admis in parte plangerea formulata de petenta impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, a inlocuit sanctiunea amenzii cu avertismentul si a mentinut celelalte dispozitii ale procesului-verbal.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel Inspectoratul Teritorial de Munca G. , solicitand schimbarea hotararii instantei de fond in sensul mentinerii procesului verbal de constatare a contraventiilor.

In motivare, apelantul Inspectoratul Teritorial de Munca G. a aratat, pe de o parte, ca procesul verbal contestat este legal intocmit, nefiind incident vreunul dintre motivele de nulitate expresa si absoluta prevazute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

In ceea ce priveste temeinicia procesului verbal, apelantul - intimat a aratat, in esenta, ca instanta de fond nu a retinut corect faptele si gravitatea acestora, petenta nefiind sanctionata pentru ca persoana depistata la control a prestat activitate in folosul sau, ci pentru ca aceasta a primit la munca o persoana fara a-i fi intocmit forme legale.

In plus, este de observat ca, a doua zi dupa efectuarea controlului, petenta a transmis in aplicatia REGES elementele contractului incheiat pentru I. P., apreciind ca acest contract este incheiat pro causa, in vederea exonerarii de raspundere.

Ca urmare, in opinia apelantului, fapta este cu atat mai grava cu cat lipseste persoana care o presteaza o munca fara a avea incheiat contract de drepturile cuprinse in legislatia muncii si nu se impune inlocuirea amenzii cu avertisment.

In drept, a invocat prevederile art. 34 alin. 2 din O. G. nr. 2/2001, ale Codului muncii si ale art. 466 C. p. c.

Petenta a fost reprezentata in fata instantei si a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Motivandu-si in fapt cererea, petenta arata ca instanta de fond a pronuntat o hotarare legala si temeinica, cu aprecierea corecta a situatiei de fapt si a probelor administrate in cauza.

Cererea nu este motivata in drept.

Intimatul - apelant a formulat raspuns la intampinare prin care a solicitat admiterea apelului asa cum a fost formulat, subliniind, in plus, faptul ca petenta are in continuare o atitudine aroganta fata de organele de control ale statului, aspect ce reiese din intampinare.

Analizand pe fond hotararea atacata in limitele criticilor formulate prin motivele de apel si in raport de probatoriile administrate, in temeiul dispozitiilor in temeiul dispozitiilor art. 477 si 478 din Noul C. p. c.,Tribunalul constata ca apelul este nefondat, hotararea instantei de fond fiind temeinica si legala pentru considerentele ce se succed:

Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor  nr. .../17.09.2014 incheiat de I. G., in sarcina contravenientei  s-a retinut ca a primit la munca o persoana fara a-i incheia contract de munca, aplicand o amenda in cuantum total de 10. 000 lei.

Fata de motivele de apel invocate, cu privire la sanctiunea aplicata pentru aceasta contraventia prevazuta de dispozitiile art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, contrar celor sustinute de catre apelantul - intimat, Tribunalul apreciaza ca aceasta nu a fost corect individualizata de organul constatator .

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, iar conform dispozitiilor art. 21 alin. 3 din acelasi act normativ, la stabilirea acesteia trebuie sa se tina seama si de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.

Sanctiunea avertismentului se aplica, potrivit dispozitiilor art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, in cazul in care fapta este de gravitate redusa, iar conform art. 7 alin. 3 din acelasi act normativ, avertismentul se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare  a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.

Fata de aceste dispozitii legale si raportat la situatia de fapt retinuta in procesul verbal, de pozitia reprezentantului petentei care a recunoscut savarsirea faptei, fata de continutul efectiv al faptei si avand in vedere ca ulterior s-a incheiat lucratorului I. P. contract individual de munca, Tribunalul apreciaza  ca fapta prezinta un grad de pericol social scazut, influenta negativa asupra societatii fiind minima.

Pentru motivele aratate, Tribunalul constata ca, in mod corect, instanta de fond a apreciat ca este suficienta aplicarea unui avertisment pentru atentionarea contravenientei asupra necesitatii respectarii dispozitiilor legale, precum si pentru corijarea comportamentului sau, iar, din acest punct de vedere, apelul apare ca fiind nefondat.

Fata de toate aceste aspecte, Tribunalul apreciaza ca prima instanta a pronuntat o hotarare temeinica si legala, care nu se impune a fi reformata, cu consecinta respingerii apelului ca neintemeiat, in temeiul dispozitiilor art. 480 alin. 1 din Noul C. p. c.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelantul intimat I. G. cu sediul in G.,   nr. 46A, judetul G.,  impotriva sentintei civile nr. 4443/2015 a Judecatoriei G., in contradictoriu cu   intimatul  cu sediul in G.,  . 55, Cam. 1, judetul G.,  avand ca obiect anulare proces verbal de contraventie GL nr. .../17.09.2014.

ca neintemeiat.