Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Piatra N. la data de 16.10.2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul C. C. Vaniamin a chemat in judecata pe paratii S. A. si S. I., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna obligarea acestora in solidar la plata sumei de 100. 000 lei cu titlu de daune morale, precum si obligarea paratilor la publicarea dispozitivului sentintei pronuntate in aceasta cauza, dupa ramanerea definitiva, intr-un ziar national, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea in fapt a cererii, reclamantul a aratat ca detine calitatea de director al Scolii gimnaziale I. G. T. din satul Ruseni,,  iar parata are calitatea de profesor de limba engleza la aceeasi institutie de invatamant. Atat sotia reclamantului, cat si sotul paratei, paratul S. I., au calitatea de cadre didactice.

Desi in raporturile profesionale dintre reclamant si parata nu au existat niciun fel de incidente conflictuale, colaborand relativ bine, la finalul lunii ianuarie a anului 2014, reclamantul a fost contactat pe chat de catre parata, aceasta spunandu-i cat de rau o duce in casnicia pe care o are si ca ar dori o relatie ca cea dintre reclamant si sotia acestuia.

In lunile anterioare, parata a facut reclamantului nenumarate propuneri indecente si dat fiind ca reclamantul nu a dat curs acestora si, mai mult, le-a adus la cunostinta sotiei sale, aceasta din urma procedand si la instiintarea sotului paratei, in mod rau voitor, parata S. A. a inceput o campanie de denigrare la adresa reclamantului, atat in cadrul institutiei de invatamant, cat si plan familial.

In ceea ce priveste denigrarea reclamantului in plan profesional, in data de 10 iunie 2014, parata, in calitatea sa de profesor de limba engleza la clasa pregatitoare, a procedat la lovirea unui copil cu palma, in contextul in care acest minor se afla intr-o stare speciala, locuind doar cu bunica sa. Fata de acest eveniment, ca urmare a instiintarii reclamantului de catre bunica acelui copil, a solicitat o informare de la invatatoarea clasei, pentru a lua masurile ce se impuneau.

Desi pana la urmatoarea sedinta a consiliului profesoral nu s-a inaintat reclamantului o astfel de informare, acesta a adus in discutie din nou acest subiect, insa la momentul in care a cerut un punct de vedere oficial din partea paratei, aceasta i-a spus \"Esti un nesimtit. Ai un caracter jegos. ”.

In urma acestei iesiri necontrolate a paratei, colegii care se aflau la sedinta respectiva au solicitat in mod expres reclamantului sa procedeze la cercetarea disciplinara a paratei intrucat un astfel de comportament la adresa conducatorului unitatii de invatamant nu este cuviincios. Intrucat reclamantul nu a intentionat sa provoace un intreg scandal care ar fi avut grave urmari in primul rand pentru unitatea de invatamant si intrucat bunica minorului nu a dori sa formuleze o plangere scrisa impotriva paratei, pentru a nu-i face probleme, reclamantul a stabilit de comun acord ca aceasta sa se prezinte la sedinta consiliului profesoral urmatoare pentru a-si expune parerea si repercusiunile pe care le-a avut gestul paratei asupra nepotului sau, insa parata nu a binevoit sa se prezinte la acea sedinta.

Dupa acest incident, reclamantul a fost contactat de sotul paratei, S. I., care a comunicat faptul ca sotia sa nu va niciun fel de informare cu privire la acea sesizare decat atunci cand bunica va intelege sa inregistreze la secretariatul unitatii o plangere in acest sens.

In ceea ce priveste denigrarea reclamantului in plan familial, reclamantul a precizat ca in contextul in care dupa incidentele mai sus descrise a urmat vacanta de vara, perioada in care parata nu a mai avut niciun contact cu reclamantul, aceasta a inceput sa o apeleze pe telefonul mobil pe sotia primului, careia, sub pretextul ca ii este apropiata si ca incearca sa o protejeze, a inceput sa-i povesteasca tot felul de incidente neadevarate despre reclamant. In urma acestor afirmatii denigratoare au urmat fel de fel de discutii intre sotii C., iar sotia reclamantului a fost nevoita sa apeleze la un psiholog pentru a se putea calma si a duce o viata normala.

Ulterior, sotia reclamantului, aflandu-se pe holurile institutiei de invatamant conduse de reclamant a fost abordata de catre parata S. A., care i-a solicitat sa mearga intr-un loc mai retras pentru a avea o discutie. astfel, parata a spus sotiei reclamantului ca nu se va lasa pana nu ii va desparti intrucat nu mai are o viata de cuplu cu paratul S. I. de cand acesta a fost instiintat despre avansurile facute reclamantului.

O alta amenintare a venit si din partea paratului S. I. atunci cand a comunicat surorii reclamantului faptul ca se va duce la presa si va spune tot ceea ce doreste pentru a-l distruge pe reclamant si a-si pierde functia pe care o detine, lucruri care se vor intampla inainte de a se afla adevarul. Or, cu acea ocazie, prin institutia de invatamant condusa de reclamant au inceput sa circule zvonuri care acreditau ideea ca vor fi schimbari majore la scoala. ca urmare a acestor amenintari, la data de 10.10.2014 au aparut in presa locala, in publicatiile \"Monitorul de N. ” si \"Realitatea” articole sub titlu \"Profesoara hartuita de directorul scolii”.

Astfel, prin toate afirmatiile jignitoare la adresa reclamantului adresate atat in incinta unitatii de invatamant, cat si in plan familial si mai apoi, prin publicarea articolelor de presa, parata si-a dus la bun sfarsit campania sa de denigrare in sensul ca a indus tuturor ideea ca a fost agresata sexual si ca reclamantul nu are niciun fel de limite atunci cand vine vorba de persoana paratei.

Or, toate aceste lucruri sunt de natura a aduce grave prejudicii, nu doar de ordin moral, ci si cu consecinte asupra statutului social detinut, acela de profesor si director de unitate de invatamant. Prin prisma acestor calitati este obligat sa aiba un contact permanent cu societatea civila, cu parintii copiilor care studiaza la aceasta scoala, cu reprezentantii tuturor institutiilor publice colaboratoare.

In aceste conditii, este pus adesea in situatia de a da explicatii la intrebarile ce ii sunt adresate de colegi sau chiar de copii, urmand sa se probeze in cadrul acestui proces faptul ca aceste articole de presa au fost de natura sa-si produca scopul denigrator si de a fi folosite impotriva reclamantului.

Mai presus de toate, face trimitere la calitatea sa de profesor ceea ce presupune, pentru a-si putea exercita aceasta functie, ca ar trebui sa beneficieze de o imagine publica corespunzatoare si de probitate morala compatibila cu aceasta calitate.

Toate aceste demersuri intreprinse de catre parata intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de denuntare calomnioasa motiv pentru care a promovat pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Piatra N. o plangere penala in acest sens.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 1349, art. 72 Cod civil.

Actiunea a fost legal timbrata cu 100 lei taxa judiciara de timbru.

In sustinere, reclamantul a depus la dosar, in copie, articolele de presa din ziarele \"Monitorul de N. ” si \"Realitatea”.

Paratii au formulat intampinare (filele 25-26 dosar) prin care au invocat exceptia de netimbrare, iar pe fond au solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. In motivare au aratat, in ceea ce priveste timbrajul, incidenta art. 7 din OUG nr. 80/2013, imprejurarea ca plata taxelor de timbru se face anticipat, iar sanctiunea pentru neindeplinirea acestei obligatii consta in anularea cererii ca netimbrata.

Referitor la fondul cauzei, au mentionat ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru atragerea raspunderii solidare a paratilor. referitor sa asa zisa denigrare a reclamantului, produsa in cadru institutional, faptele relatate de acesta nu exista. La data de 06.10.2014, in jurul orei 13, in timp ce parasea scoala, indreptandu-se spre casa, parata S. A. a fost agresata de numita C. A., sotia reclamantului, care banuia ca aceasta are o relatie cu sotul ei si i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii si telefonul mobil, provocandu-i leziuni vindecabile dupa 5-6 zile de ingrijiri medicale.

Incepand cu vara anului 2014, profitand de functia de director pe care o detine, reclamantul C. C. V. a inceput sa faca paratei avansuri si propuneri indecente, cu tenta sexuala, pe care aceasta le-a respins. Parata l-a avertizat pe reclamant ca va aduce la cunostinta Inspectoratului scolar judetean N. aceasta atitudine, iar reclamantul a amenintat-o ca isi va pierde postul.

Parata S. A. a formulat plangere penala pentru savarsirea infractiunii de lovire comisa de C. A., plangere ce formeaza obiectul dosarului nr. 5776/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Piatra N. .

Dupa inceperea cercetarilor penale, reclamantul a descoperit ca parata ar fi lovit la data de 10 iunie 2014 un elev, situatie sesizata de bunica minorului (care intamplator era matusa reclamantului), sesizarea fiind inregistrata in luna decembrie 2014. nu este reala nici afirmatia reclamantului ca parata, pusa in discutia consiliului profesoral, ar fi afirmat in acest cadru ca este \"jegos si nesimtit”.

Pentru a contracara plangerea penala formulata de parata, reclamantul a procedat la savarsirea unui sir de ilegalitati, convocand consiliul de disciplina si aplicand paratei, prin decizia de sanctionare nr. 1 din 8 ianuarie 2015 sanctiunea \"observatie scrisa”, pentru o abatere disciplinara pe care nu a comis-o, cu incalcarea tuturor normelor legale prevazute de Legea invatamantului nr. 1/2011 si Legea nr. 53/2003-art. 279 .

In acest context, chiar daca s-ar fi procedat in mod legal la efectuarea unei anchete disciplinare, aceasta activitate excede cadrului raspunderii civile delictuale care poate determina acordarea daunelor morale unei persoane fizice.

Conform dispozitiilor art. 1349 alin. 1 si 2 Cod civil, orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile sau inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, avand discernamant, incalca aceasta prevedere, raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral.

Art. 1357 alin. 1 raportat la art. 1359 Cod civil stabileste conditiile existentei raspunderii civile delictuale cu consecinte nepatrimoniale, constand in existenta unei fapte ilicite, savarsirea cu vinovatie, prin care a fost incalcat un interes legitim si serios.

In speta, existenta acestor elemente referitoare la raspunderea civila delictuala trebuie analizate in conditiile raporturilor speciale dintre reclamant si parata, raporturi reglementate de Legea educatiei nationale nr. 1/2011. Una din conditiile impuse personalului didactic, conform art. 233 alin. 2 din aceasta lege, se refera la conduita morala conforma deontologiei profesionale, conditie ce a fost incalcata in mod evident de catre reclamant.

Acesta a incalcat nu numai dispozitiile prevazute de legea nr. 1/2011, dar si normele de conduita impuse de bunul simt, atitudine in contradictie flagranta cu pozitia sa de functionar public si de director al unei institutii de invatamant. Atitudinea si manifestarile comportamentale ale reclamantului, asa cum s-au concretizat in timp, demonstreaza grave carente comportamentale si existenta unei atitudini discretionare, derivata din faptul ca a ocupat acest post din considerente politice.

Art. 72 alin. 1 Cod civil stabileste, cu valoare de principiu, ca orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale, ceea ce presupune ca actul ofensator, cauzator de prejudicii morale, nu este consecinta unei atitudini imorale constante si intentionate a celui care pretinde ca este vatamat.

Faptul ca reclamantul, in calitate de director al scolii, a inteles (in conditii legale discutabile) sa-si foloseasca atributiile legale pentru efectuarea unei anchete disciplinare si sa dispuna aplicarea unei sanctiuni disciplinare nu poate atrage in niciun caz raspunderea civila delictuala si plata unor daune morale.

Cu privire la denigrarea facuta de parati in cadrul familial, acuzatiile reclamantului nu numai ca nu sunt reale, dar acesta invoca propria culpa, imprejurari ce nu pot atrage raspunderea paratilor deoarece prejudiciul moral nu exista si a fost creat atat prin propria culpa, cat si prin actele de agresiune comise de sotia sa.

Faptul ca incidentul din 06.10.2014 a fost reflectat in presa locala nu poate fi imputat paratei-victima a agresiunii-deoarece ziaristii, in exercitarea unei activitati permise de lege, in cadrul unui drept obiectiv la informare, au prezentat in presa un subiect de interes public, situatie care nu are caracter ilicit.

Prin art. 10 paragraful 1 din CEDO se consacra dreptul publicului de a avea acces la informatii de interes public, or conduita unui cadru didactic-director de scoala-se inscrie in acest context. Libertatea de exprimare a ziaristului, care a relatat in conditii obiective, cu prezentarea opiniilor tuturor partilor implicate, o situatie de fapt reala, nu poate atrage raspunderea civila a paratilor.

Exercitarea unei activitati permise de lege, in cadrul limitelor dreptului obiectiv de informare in mass-media, cu privire la un subiect de interes public, nu are caracter ilicit si nu poate atrage raspunderea civila a paratilor.

Cauzele reprezentative care atrag raspunderea civila delictuala, cu consecinta platii daunelor morale, se refera in mod strict la actiunile intentionate, voluntare, prin care este lezata demnitatea, onoarea, cinstea unei persoane.

Este evident ca cererea reclamantului are un caracter vexatoriu, urmand sa o determine pe parata S. A. sa renunte la plangerea penala formulata.

In ceea ce priveste inexistenta conditiilor cerute de lege pentru atragerea raspunderii solidare a paratilor, acestia au mentionat ca notiunea de prejudiciu constituie in fapt concretizarea consecintelor negative patrimoniale si nepatrimoniale, provocate prin savarsirea de catre una sau mai multe persoane a unei fapte ilicite care sa intruneasca elementele constitutive ale unui delict.

In speta, argumentele reclamantului nu numai nu conduc la concluzia unei actiuni concertate a paratilor, dar nici nu concorda cu dispozitiile art. 1382 Cod civil, articol ce prevede ca cei care raspund pentru o fapta prejudiciabila sunt tinuti solidar la reparatie fata de cel prejudiciat si sunt in contradictie cu prevederile art. 1371 Cod civil care reglementeaza situatiei vinovatiei comune si a pluralitatii de cauze.

Nu exista niciun argument, de fapt sau de drept, care sa justifice obligarea paratilor la plata daunelor morale pretinse de reclamant deoarece nu exista nicio fapta ilicita a paratilor, care sa poata fi caracterizata ca fiind o raspundere civila delictuala. Fapta ilicita a reclamantului-personala si a sotiei-constituie o cauza exoneratoare de raspundere, motiv pentru care se impune respingerea cererii.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 1382, art. 1371, art. 1349, art. 1359, art. 1257 Cod civil.

In sustinere, paratii au depus la dosar, in copie, certificatul medico-legal nr. A2/1030 din 07.10.2014, plangerea penala formulata de parata impotriva numitei C. A. .

Reclamantul nu a formulat raspuns la intampinare.

In temeiul art. 255-258 Cod de procedura civila, instanta a incuviintat probele cu inscrisuri si testimoniala, apreciindu-le pertinente, concludente si utile in dezlegarea pricinii.

In cadrul probei cu inscrisuri au mai fost depuse la dosar adresele nr. 5980 din 17. 06. 2015, nr. 5980 din 22. 06. 2015, nr. 744 din 23.03.2015, hotararea nr. 2 din 18.03.2015.

Au fost solicitate de catre instanta de la Inspectoratul Scolar Judetean N. relatii privind situatia dedusa judecatii, fiind astfel comunicate urmatoarele inscrisuri: adresele nr. 108, 120, 126 si 131 din 07.11.2014, nr. xxxxx din 11.12.2014, petitiile adresate de parata catre Inspectoratul Scolar Judetean N., Consiliul Judetean N., Presedintia Romaniei, Ministerului Educatiei, tabel nominal cu parintii care nu sunt de acord cu comportamentul sotilor A. si C. C. si o sustin pe doamna profesoara S. A., batuta in fata scolii in data de 06.10.2014, extras convorbiri mesaje telefonice, planse fotografice, raport de inspectie scolara manageriala, adresa nr. xxxxx din 19.11.2014, informare privind verificarile efectuate la scoala gimnaziala I Gr. T. Ruseni, declaratii olografe ale paratei S. A., ale altor cadre didactice, ale presedintelui comitetului de parinti si ale altor parinti, ale reclamantului, raport de constatare sesizare, proces verbal din 08.09.2014 al sedintei de administratie de la scoala gimnaziala I. Gr. T. Ruseni, fisa de evaluare a paratei S. A., adresa nr. 120 din 27.10.2014.

De asemenea la dosar a fost depusa fisa UPU a numitei C. A., ordonanta nr. 5776/P/2014 a Parchetului de pe langa Judecatoria Piatra N., acte medicale pe numele paratei, sentinta civila nr. 1614/C/2015 pronuntata de Tribunalul N., declaratia de persoana vatamata a reclamantului, declaratii martori date in dosarul nr. 6338/P/2014, extras corespondenta electronica, adeverinta nr. 2132 din 28.09.2015, petitia paratului S. I. .

In cauza au fost audiati, sub prestare de juramant martorii T. A., C. I. R., propusi de reclamant (filele (8-10 dosar vol. II), C. F., P. G., propusi de parati (filele 6-7 dosar vol. I), declaratiile acestora fiind consemnate la dosar.

Parata S. A. a depus un memoriu la dosar, paratii formuland si concluzii scrise.

Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta constata urmatoarele:

Paratii sunt soti, parata S. A. fiind coleg de serviciu cu reclamantul C. Cristininel V., ambii profesori. Reclamantul are si functia de director al institutiei de invatamant Scoala Gimnaziala I. Gr. T. Ruseni,,  sotia reclamantului si sotul paratei sunt cadre didactice.

In ciuda acestei profesii nobile si in ciuda misiunii de educare pe care o aveau, in cursul anului 2014, anumite disensiuni care existau in plan profesional si familial au degenerat, culminand cu o agresiune fizica purtata intre parata si numita C. A., sotia reclamantului. Ca efect al plangerii penale formulate de parata S. A. s-a format dosarul nr. 5776/P/2014. Astfel, in urma cercetarilor penale s-a retinut ca \"in data de 06.10.2014, in jurul orei 13, numita S. A., profesor de limba engleza in cadrul Scolii Gimnaziale I. G. T. din,  jud. N. se afla in autoturismului martorului P. G. S., pentru a merge spre casa. In parcarea scolii, P. G. S. a observat-o pe numita C. A., invatator la aceeasi unitate scolara, oprind autoturismul pentru a discuta cu aceasta un proiect profesional. In acel moment, C. A. i-a spus paratei S. A. sa-i lase barbatul in pace, discutia celor doua degenerand, impingandu-se reciproc si tragandu-se de brate. S. A. a prezentat certificatul medico-legal nr. A2/1030 din 07.10.2014, care atesta prezenta unor leziuni care au necesitat 5-6 zile de ingrijiri medicale, leziuni care pot data din 06.10.2014. de asemenea, martora C. I. R. a precizat ca numita C. A. a prezentat leziuni la nivelul antebratelor si i-a povestit ca a avut un conflict cu numita S. A. . ”

Fata de infractiunea de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 193 alin. 2 Cod penal s-a dispus renuntarea la urmarire penala, fiind intrunite conditiile necesare. S-a retinut ca \"intre C. A. si S. A. exista o relatie conflictuala mai veche. In data de 06.10.2014, numita C. A. se afla sub stapanirea unei tulburari determinate de frecventele discutii purtat cu S. A. in legatura cu presupusa relatie extraconjugala pe care aceasta ar fi avut-o cu numitul C. C. V., sotul lui C. A. . ” S-a avut in vedere ca numita C. A. nu are antecedente penale si ca din modul si mijloacele de savarsire a faptei nu se releva o gravitate ridicata care sa impuna continuarea urmaririi penale. ”

Dupa incidentul din 06.10.2014, parata S. A., (desi a sustinut in fata instantei ca impotriva sa avea loc o operatiune de hartuire sexuala de aproximativ 1 an din partea reclamantului), s-a adresat cu petitii catre Inspectoratul Scolar Judetean N., Ministerul Educatiei, Consiliul Judetean N. si Institutiei Presedintiei Romaniei, dand o declaratii si in presa care au aparut in ziarele locale Monitorul de N. si Realitatea.

In ceea ce priveste petitiile formulate, acestea au un continut aproape similar, parata reclamand deficiente ale activitatii directorului de scoala C. C. V. in plan profesional si facand vorbire de situatia personala dintre cei doi. Citand din aceste petitii, parata a aratat ca \"la sfarsitul anului scolar anterior, mai precis in luna mai, i-am adus la cunostinta doamnei C. A. faptul ca a am fost hartuita de sotul acesteia timp de un an si jumatate, pentru ca aceasta sa ia masuri si sa-si linisteasca sotul, care nu recunoaste nici in ziua de azi faptele sale (ex. propuneri de a face sex in cabinetul de sport, biroul contabilitate, propuneri de a-l insoti in inspectiile e le avea de efectuat ca metodist al ISJ N., intalniri in birou sub diferite pretexte, cum ar fi lucrul la diferite situatii sau proiecte educative). In paralel cu aceste fapte, imi trimitea mesaje prin care imi aducea complimente si imi dadea de inteles ca doreste sa avea o relatie amoroasa. Neraspunzand la avansuri, domnul director a incercat sa se apropie de familia mea. . . Asa am ajuns sa le trecem pragul casei de trei ori, dupa care am primit vizita acestora in doua randuri. De fiecare data ma sorbea din priviri si chiar a indraznit sa ma atinga pe fese intr-un moment de neatentie a sotiei sale. Am suportat aceasta situatie timp de un an de zile pentru ca am refuzat sa cred ca mi se poate intampla asa ceva. Apoi i-am marturisit sotului meu despre ce mi se intampla. Acesta m-a sfatuit sa nu ii dau nicio atentie si sa vedem pana unde poate ajunge comportamentul acestui om. Bineinteles ca au urmat mesaje de dragoste, ba chiar imi trimitea filmulete porno prin care isi exprima dorinta de a incerca cu mine tot felul de orgii sexuale. De asemenea, mi s-a propus sa mergem la un curs la Iasi sau in alta parte pentru a putea sa consumam momentele intime. De fiecare data am raspuns negativ la toate aceste propuneri indecente. Acest lucru i-am marturisit si sotiei dansului, care din luna mai nu inceteaza sa-mi aduca cuvinte jignitoare la adresa mea, in fata colegilor profesori si invatatori. Consider ca un astfel de comportament este inadmisibil din partea unui cadru didactic, mai ales ca toate spusele nu sunt adevarate, toate acestea contribuind la prejudicierea propriei mele imagini. ” Mai departe, parata a descris amenintarile si presiunile pe plan profesional cu scopul de a se transfera la o alta unitate de invatamant, de a fi izolata de ceilalti colegi, modul cum i s-au luat cele 5 ore suplimentare aprobate in sedinta consiliului de administratie, modul in care a fost evaluata profesional, aratand in final ca \"domnul director are un principiu foarte bine inradacinat: Cine nu este cu mine, este impotriva mea! Asa ca lumea se abtine de la orice comentariu. Mai mult, vine cu minciuni in fata colegilor, incercand sa-mi denigreze imaginea. (. . . ) Am recurs la aceasta plangere datorita traumatismelor fizice si psihice pricinuite de acesti oameni, A. si C. C., care continua a ma stresa si ameninta. Prin urmare, simt ca siguranta mea este pusa in pericol si imi este teama sa mai merg la serviciu”.

Totodata, in data de 10 octombrie 2014 au aparut in cotidianul Monitorul de N., titlul \"Profesoara hartuita de directorul scolii” si in cotidianul Realitatea, titlul \"Scandal sexual la scoala: Profesoara de engleza batura de sotia directorului” . Astfel, in primul articol se arata \"Directorul scolii Ruseni este acuzat de o profesoara de hartuire, comportament jignitor si abuziv. In toata povestea a intervenit si sotia directorului C. C. . Aceasta ar fi agresat-o si umilit-o pe profesoara chiar in fata scolii, in prezenta mai multor martori. Directorul respinge acuzatiile si spune ca nu doreste sa implice scoala intr-un astfel de conflict. Ii recomanda celei in cauza sa se adreseze autoritatilor. Inspectorul general V. S. a dispus o ancheta. ” Apoi sunt redate pe larg sustinerile partilor.

De asemenea, in cel de al doilea cotidian, articolul de presa are urmatorul continut: \"O intamplare care s-a petrecut zilele trecute in fata unei scoli dintr-o comuna apropiata municipiului Piatra N. face deliciul elevilor si cancelariilor, in conditiile in care povestea contine si trimiteri la pornirile \"naravase” ale unui director care ar fi vrut sa se bucure de \"atentiile” unei profesoare de engleza pe care o are in subordine. Conform victimei, avansurile au inceput in urma cu un an si jumatate si au culminat in dupa amiaza zilei de 6 octombrie, cu o paruiala intre sotia directorului si profesoara de engleza, incident desfasurat in fata scolii, sub privirile catorva zeci de scolari. Bataia ar fi fost pornita de sotia directorului, care e profesoara intr-o alta comuna din apropiere si care a intrat in depresie dupa ce a aflat ca barbatul ii face \"ochi dulci” profei de engleza. Intregul tambalau sa-a concretizat in doua plangeri, una pentru lovire, depusa la P., iar alta trimisa conducerii Inspectoratului Scolar Judetean.

A. . Doamna A. S. Este profesoara de engleza, titular la scoala Gimnaziala I. Gr. T. Ruseni, casatorita. Sotul ei este inalt, a luat-o din dragoste si acum este foarte suparat. Amandoi sunt foarte suparati. De ce este suparata doamna A. . Doamna A. este suparata ca luni dupa amiaza a fost batuta de A. . A. C. Este tot profesoara, dar si sotia directorului scolii la care preda A. . Directorul se numeste V. C. Intr-o zi frumoasa de toamna, doamna A. si sotul ei vin in Piatra N. sa vorbeasca cu un ziarist. Ea supune ca in mai 2013 i-a zis A. ca V. ii face curte, desi este maritata. Si el este casatorit. Nu este frumos sa te dai la femeia celui de langa tine. Doamna A. spune si alte lucruri despre domnul director, care nu sunt frumoase. \"Propuneri de face sex in cabinetul de sport, in biroul de contabilitate, de a-l insoti la inspectiile pe care le avea de efectuat ca metodist ISJ, intalniri in biroul sau sub diferite pretexte, cum ar fi lucrul la diverse situatii sau proiecte educative. ” Educatia este foarte importanta, de aceea doamna A. a refuzat toate invitatiile domnului director. \"Imi trimitea mesaje prin care imi aducea complimente si imi dadea de inteles ca doreste sa avea o relatie amoroasa. Neraspunzand la avansuri, a incercat sa se apropie de sotul meu, sub pretextul repararii calculatorului personal; astfel se informa in legatura cu ziua cand mergeam in piatra N. si ii cerea sotului meu sa treaca pe la dumnealui pentru a rezolva defectiunile calculatorului. Asa am ajuns sa le trecem pragul casei de trei ori, dupa care am primit vizita acestora in doua randuri. De fiecare data ma sorbea din priviri si chiar a indraznit sa ma atinga pe fese intr-un moment de neatentie a sotiei lui”.

Sotia lui V. s-a casatorit tot din dragoste si il iubeste pe acesta. Iubirea este un lucru important, la fel ca educatia. Dragostea este frumoasa. Mai putin frumos este ce s-a intamplat in continuare. \"Au urmat mesaje de dragoste, ba chiar imi trimitea filmulete porno in care isi exprima cu mine tot felul de orgii sexuale. De asemenea, mi s-a propus sa mergem la un curs la Iasi sau in alta parte pentru a putea sa consumam momentele intime. Acest lucru i l-am marturisit si sotiei dansului care, din luna mai, nu inceteaza sa imi aduca cuvinte jignitoare, in fata colegilor profesori si invatatori. Un astfel de comportament este inadmisibil din partea unui cadru didactic, mai ale ca toate spusele ei nu sunt adevarate, toate acestea contribuind la prejudicierea propriei mele imagini”, spune A., dupa ce a luat bataie. Ba-ta-ie. ”.

Este descris apoi in cuprinsul articolului episodul legat de bataia dintre cele doua cadre didactice, parata si sotia reclamantului, varianta directorului si pozitia Inspectoratului Scolar Judetean N. .

In fata instantei, in urma administrarii probei testimoniale, martorii paratilor au confirmat aspecte legate de bataia dintre cel doua cadre didactice. Astfel, martorul C. F., persoana care trecea intamplator prin zona, a facut vorbire despre episodul violent ce a facut obiectul dosarului penal nr. 5776/P/2014, iar martorul P. G. S., profesor si coleg de serviciu cu reclamantul si parata S. A., a aratat ca premergatorul evenimentelor din anul 2014, relatiile dintre parti au fost bune. Nu poate spune ca intre reclamant si parata S. A. ar fi existat o relatie mai speciala si nici despre faptul ca directorul s-ar fi purtat abuziv sau neprincipial cu parata. In urma articolelor din presa l-a vazut pe reclamant abatut si suparat, a auzit aluzii, iar pana la publicarea articolelor din ziar nu a aflat ca in scoala sa se discute despre o relatie intre cei doi. Cunoaste ca in consiliul profesoral ar fi existat discutii in legatura cu un episod legat de violenta paratei asupra unui copil, la clasa, lucru ce s-a cercetat la nivelul scolii. A fost martor si la evenimentul de violenta fizica dintre sotia reclamantului si parata, insa desi parata facea naveta impreuna cu martorul, folosind aceeasi masina, pana la acel eveniment din 6 octombrie 2014, parata nu s-a plans niciodata martorului de vreun comportament inadecvat al directorului. Abia dupa episodul din 6 octombrie 2014, parata a relatat martorului ca este hartuita de un an de zile.

Fata de acest probatoriu, instanta retine ca pretentiile reclamantului sunt intemeiate, insa doar in parte.

Astfel, desi aparitia in presa a articolelor mai sus descrise si petitiile formulate de parata S. A. au legatura cu episodul de violenta declansat de sotia directorului, imaginea publica a directorului si a familiei sale fiind afectata si de comportamentul inadecvat al propriei sotii, totusi nu se poate contesta ca un impact mare asupra publicului si implicit asupra vietii publice si de familie a reclamantului au avut sustinerile legate de acuzatiile privind hartuirea sexuala a acestuia asupra paratei.

Instanta subliniaza urmatoarele in legatura cu acest aspect:

In primul rand, parata a sustinut ca era supusa unei hartuiri sexuale din partea reclamantului de o lunga perioada de timp. Insa nu a existat nicio reclamatie si nicio plangere penala adresata institutiilor abilitate premergator datei de 6 octombrie 2014, eventual inclusiv Agentiei Nationale pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (ANES) sau consiliului National pentru combaterea Discriminarii. De asemenea, desi a sustinut existenta unor mesaje erotice neechivoce transmise de reclamant, a unor filme cu continut pornografic nu a depus la dosar nicio dovada in acest sens. Chiar daca se poate imagina ca ceilalti colegi ai paratei nu sunt in masura sa dea o declaratie in sensul afirmatiilor acesteia, fie pentru ca nu au asistat la astfel de episoade precum cele descrise de parata, fie pentru ca, fiind in pozitia de subordonati ai reclamantului, acesta avea un ascendent de natura profesionala care i-ar fi impiedicat sa se comporte in mod liber, totusi, fata de \"traumele fizice si psihice” reclamate de S. A. in perioada cat au avut loc avansurile pretinse ale reclamantului, aceasta nu a actionat in niciun fel, pe cale legala, pentru a le dezavua, pastrand, pentru a demonstra cele sustinute, mesajele hartuitoare ale reclamantului.

In al doilea rand, infractiunea de hartuire sexuala este reglementata in art. 223 Cod penal, care trebuie coroborat cu normele din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si tratament intre femei si barbati. Astfel, art. 223 din Codul penal incrimineaza hartuirea unei persoane prin amenintare sau constrangere, in scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala de catre o persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-a confera functia indeplinita la locul de munca. Legea nr. 202/2002 defineste hartuirea ca situatia in care se manifesta un comportament nedorit cu conotatie sexuala, exprimat fizic, verbal sau nonverbal avand ca obiect sau ca efect lezarea demnitatii unei persoane si, in special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.

Astfel cum s-a retinut mai sus nu s-a probat in vreun fel ca aceasta a fost situatia la care a fost supusa parata S. A. . In alte cuvinte, parata nu a dovedit existenta vreunei fapte care sa presupuna existenta hartuirii sexuale, cunoscut ca in aceasta materie persoana impotriva careia s-a formulat sesizarea trebuie sa dovedeasca ca faptele reclamate nu constituie hartuire sexuala. Incidentul legat de presupusa agresare a unui copil de catre parata, care s-a soldat cu administrarea sanctiunii disciplinare constand in \"observatie”, sanctiune ce a fost ulterior desfiintata prin hotararea nr. 2/2015 a ISJ N. nu poate conduce la concluzia ca este o fapta de hartuire sexuala. Pe de alta parte, prin sentinta civila nr. 1614/C/2015 a Tribunalului N., pronuntata ca efect al cererii paratei S. A. de anulare a sanctiunii disciplinare si de obligare a scolii la plata de daune morale in cuantum de 100. 000 lei, a fost respinsa, retinandu-se ca decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare fusese anulata prin decizia ISJ N. (parata renuntand la acest capat de cerere ca efect al anularii administrative), iar plata de daune morale nu se justifica pentru ca petenta nu a facut dovada prejudiciului de ordin moral suferit, prin atingerea demnitatii sale.

Dimpotriva, in legatura cu activitatea reclamantului, din ancheta interna efectuata de Inspectoratul Scolar Judetean N. a rezultat ca activitatea manageriala a acestuia s-a desfasurat in conformitate cu prevederile legale si cu privire la toate aspectele sesizate in plangerea paratei, legate de chestiuni de ordin profesional, au fost respectate normele legale. De asemenea, din dosarul intocmit de ISJ N. reiese ca multi dintre colegii paratei au o atitudine apreciativa la adresa reclamantului, care se comporta in mod democratic, fiind un bun profesionist.

Pe de alta parte, martorii propusi de reclamant au invederat ca pornind de la un incident profesional legat de atitudinea paratei la clasa, fata de un copil, si de solicitarea reclamantului ca aceasta sa dea o informare scrisa, a avut loc ulterior o sedinta de consiliu profesoral. Cu ocazia acelui consiliu si in legatura cu informarea respectiva, parata i s-a adresa reclamantului in sedinta \"esti un nesimtit, am vazut ce carcter jegos ai”, ulterior relatiile dintre cei deteriorandu-se, in scoala existand o stare de tensiune ce a afectat intreg corpul profesoral. In toamna anului 2014, martorul a discutat cu sotia reclamantului care afirma ca primit apeluri telefonice de la parata de pe un numar ascuns, iar continutul acestor convorbiri telefonice privea o presupusa relatie amoroasa intre reclamant si parata. Cu toate acestea, reclamantul a continuat sa aiba o comportare fireasca fata de parata.

Ulterior aparitiei articolelor din presa, toti profesorii au fost uimiti si socati, necrezand cele relatate in conditiile in care reclamantul era cunoscut in comunitate ca un profesionist, iar familial avea o relatie de invidiat. De asemenea, parintii au telefonat la scoala pentru a intreba cum de s-a intamplat asa ceva, toate acestea fiind o palma pe obrazul scolii. Totodata, martorul a aratat ca, premergator evenimentelor din toamna anului 2014, atitudinea paratei era mai degraba una de glume fara perdea si, oricum, prietenoasa. Nici dupa schimbarea in sens negativ a atitudinii paratei, dupa acel consiliu profesoral, reclamantul nu si-a schimbat comportamentul fata de ea, purtandu-se ca si cu ceilalti colegi. In anii 2014-2015, dupa acel articol din presa, in scoala au avut loc mai multe controale pe linie profesionala ca urmare a plangerilor facute de parata, controale ce au scos in evidenta calitatea de bun manager a reclamantului. Totodata, s-a mai aratat ca premergator evenimentelor din anul 2014, relatia dintre cele doua familii era una buna, ca intre parata si sotia reclamantului existau discutii intime legate de viata de cuplu a paratei si de nemultumirile acesteia legate de propriul sot, fiind un soc acuzatiile de hartuire sexuala la adresa reclamantului. Ulterior dezvaluirilor legate de acest aspect atat reclamantul, cat si sotia acestuia au suferit psihic si desi, dupa aceste evenimente, cuplul C. a devenit mai sudat, imaginea reclamantului a avut de suferit, iar in familie au existat discutii si frictiuni.

In drept, instanta retine ca potrivit art. 58 alin. 1 Cod civil \"Orice persoana are dreptul la viata, la sanatate, la integritate fizica si psihica, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vietii private, precum si alte asemenea drepturi recunoscute de lege. ”, iar conform art. 253 alin. 4 din Codul civil\"De asemenea, persoana prejudiciata poate cere despagubiri sau, dupa caz, o reparatie patrimoniala pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, daca vatamarea este imputabila autorului faptei prejudiciabile. In aceste cazuri, dreptul la actiune este supus prescriptiei extinctive. ”

Totodata este consacrata libertatea de exprimare, garantata de art. 30 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia \"ART. 30 - Libertatea de exprimare (1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile. (2) Cenzura de orice fel este interzisa. (3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii. (4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata. (5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege. ”

Este de mentionat ca jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului pe acest subiect este foarte bogata si a trasat o principii dupa cum urmeaza:

Astfel, Curtea europeana a statuat ca notiunea de viata privata cuprinde elemente care se raporteaza la identitatea unei persoane cum ar fi numele sau, fotografia sa, integritatea sa fizica si morala; garantia oferita de art. 8 din Conventie este destinata in principal sa asigure dezvoltarea, fara ingerinte din afara, personalitatii fiecarui individ in relatiile cu semenii. Asadar, exista o zona de interactiune intre individ si terti care, chiar si intr-un context public, poate apartine vietii private. Curtea a concluzionat ca publicarea unei fotografii interfereaza cu viata privata a unei persoane chiar daca aceasta persoana este una publica. Curtea a mai retinut ca dreptul la apararea reputatiei este un drept care, in calitate de element al vietii private, este legat de art. 8 din Conventie.

Curtea a confirmat apararea dreptului la reputatia unei persoane din partea art. 8 din Conventie, drept parte integranta a dreptului la respectarea vietii private. In cauza Pfeifer impotriva Austriei, Curtea a considerat ca reputatia unei persoane reprezinta o parte din identitatea sa personala si fizica, care privesc viata sa, inclusiv in cadrul unei critici in contextul unei dezbateri publice.

Curtea a afirmat ca art. 8 are drept obiect principal apararea individului de ingerintele arbitrare ale puterilor publice, nelimitandu-se la a pretinde statului sa se abtina de la asemenea ingerinte; acestui angajament negativ i se pot alatura obligatiile pozitive legate de respectarea efectiva a vietii private sau de familie. Ele pot impune adoptarea de masuri vizand respectarea vietii private pana la relatiile indivizilor intre ei. Granita dintre obligatiile pozitive si negative ale statului potrivit art. 8 nu se preteaza la o definitie precisa; principiile aplicabile sunt totusi comparabile. Mai precis, in cele doua cazuri, trebuie luata in calcul pastrarea echilibrului just dintre interesul general si interesele individului, statul beneficiind oricum de o marja de apreciere.

In acelasi timp, Curtea a statuat ca libertatea de exprimare constituie una din bazele esentiale ale unei societati democratice si ca aceasta libertate este valabila nu numai pentru ”informatiile” sau ”ideile” stranse cu bunavointa sau considerate drept inofensive sau indiferente, ci si pentru acelea care scandalizeaza, socheaza sau nelinistesc. Astfel impun pluralismul, toleranta si spiritul de deschidere fara de care nu exista ”societate democratica”. Presa joaca un rol esential intr-o societate democratica: daca nu trebuie sa depaseasca anumite limite, fiind vorba in special de apararea reputatiei si drepturilor altuia, ii revine totusi sarcina de a comunica, respectandu-si obligatiile si responsabilitatile, informatiile si ideile asupra tuturor chestiunilor de interes general. Libertatea jurnalistica cuprinde si posibila recurgere la o anumita doza de exagerare, ba chiar de provocare.

In acest context, Curtea a considerat ca obligatia pozitiva ce decurge din art. 8 din Conventie trebuie sa intre in discutie daca afirmatiile in cauza depasesc limitele criticilor acceptabile in temeiul art. 10 din Conventie.

Curtea a aratat de asemenea ca art. 10 alin. 2 din Conventie nu lasa deloc spatiu pentru restrangeri ale libertatii de exprimare in domeniul discursului politic sau al chestiunilor de interes general. In plus, limitele criticii admisibile sunt mai ample fata de un om politic, vizat in aceasta calitate decat fata de un simplu particular: spre deosebire de al doilea, primul se expune inevitabil si constient unui control atent al faptelor si gesturilor sale atat din partea ziaristilor cat si din partea masei de cetateni; in consecinta, trebuie sa arate o toleranta mai mare.

In practica sa, Curtea europeana a facut distinctia intre fapte si judecati de valoare. Daca concretetea primelor se poate dovedi, urmatoarele nu-si pot demonstra exactitatea. Pentru judecatile de valoare, aceasta cerinta este irealizabila si aduce atingere libertatii de opinie in sine, element fundamental al dreptului asigurat de art.10.

A mai aratat Curtea, insa, ca faptul de a acuza anumite persoane implica obligatia de a furniza o baza reala suficienta si ca inclusiv o judecata de valoare se poate dovedi excesiva daca este lipsita total de o baza reala.

Analizand astfel afirmatiile paratei privind comportamentul reclamantului, cu referire la aspectele denigratoare in ceea ce priveste atitudinea sa profesionala, dar mai ales morala, instanta retine ca parata nu a furnizat o baza reala care sa justifice acuzatiile respective. In mod evident, institutiile de presa, care s-au limitat doar a prezenta faptele si declaratiile fiecarei parti nu pot fi facute responsabile de depasirea limitelor libertatii de exprimare.

Dupa cum s-a retinut, desi declaratiile paratei au avut ca punct de pornire evenimentul de violenta generat de sotia reclamantului, instanta nu poate retine ca toate sustinerile legate de hartuirea sexuala la care a fost supusa de catre reclamant nu au afectat imaginea acestuia sub aspect profesional, dar si personal. Chiar daca parintii nu si-au retras copiii de la scoala si chiar daca in public, reclamantul nu a avut parte de o atitudine de respingere din partea oamenilor, in mod evident acesta a avut de suferit pe plan psihic ca efect al sustinerilor paratei, astfel cum au fost descrise mai sus, extrem de explicite, insa neprobate in instanta in niciun fel. D. in ceea ce priveste cuantumul daunelor morale, instanta va avea in vedere ca la originea dezvaluirilor paratei a stat atitudinea propriei sotii a reclamantului, care, intr-un mod intelept si asa cum ii sta bine unui cadru didactic, a ales violenta pentru rezolvarea problemelor aparute in viata sa.

Potrivit art. 1349 si art. 1357 din Codul civil, care reglementeaza raspunderea civila delictuala, \"(1) Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral”, respectiv \"Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. (2) Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa. ”

Avand in vedere situatia de fapt mai sus expusa, instanta apreciaza ca cererea reclamantului este intemeiata in parte, fiind intrunite conditiile pentru atragerea raspunderii civile delictuale a paratei S. A. . In ceea ce priveste pe S. I., sotul paratei, nu s-a probat nici prin materialele scrise si nici prin dovada cu martori ca acesta ar fi comis vreo fapta ilicita de natura sa aduca atingere imaginii reclamantului. Singura reclamatie adresata ISJ N. a fost subsecventa bataii aplicate de sotia reclamantului, paratul fiind indignat, pe buna dreptate, de acest mod de solutionare a unui conflict. Ca atare, in privinta acestuia, instanta va respinge cererea ca nefondata, nefacandu-se dovada vreunei fapta delictuale savarsite de acesta.

In ceea ce o priveste insa pe parata, instanta va retine ca aceasta a savarsit o fapta ilicita constand in incalcarea dreptului la propria imagine, la reputatie al reclamantului, prin depasirea limitelor libertatii de exprimare, asa cum s-a aratat mai sus, intrucat a prezentat publicului intr-o maniera nesustinuta de nicio proba sau baza reala informatii legate de comportamentul profesional si personal al reclamantului (cu referinte sexuale legate de atitudinea acestuia). Prin aceasta a cauzat un prejudiciu moral reclamantului, constand in suferintele provocate, suferinte mai cu seama de natura psihologica. Legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita a paratei si prejudiciul suferit de reclamant este evidenta, in timp in privinta vinovatiei, este cunoscut in domeniul delictual, felurile vinovatiei (intentie sau culpa) intereseaza mai putin, aceste forme prezentand relevanta in sfera ilicitului penal. Pentru ca raspunderea delictuala sa fie antrenata, pe langa celelalte conditii, este necesar ca fapta sa fie savarsita cu vinovatie, indiferent daca in forma culpei sau a intentiei, stiut fiind ca o astfel de raspundere opereaza, in principiu, pentru cea mai usoara culpa. Apoi, indiferent de gravitatea vinovatiei (culpa sau intentie), obligatia de reparare a prejudiciului este integrala, cuantumul despagubirii depinzand de intinderea prejudiciului, iar nu de gravitatea vinovatiei.

In ceea ce priveste prejudiciul moral, acesta reprezinta consecintele negative, rezultatele daunatoare ale lezarii valorilor cu continut neeconomic ce reprezinta tot atatea atribute ale personalitatii umane, definind-o. In cazul de fata este vorba de un prejudiciul moral constand in suferinta psihica ce a fost cauzata reclamantului de catre parata prin toate afirmatiile legate de hartuirea sexuala exercitata asupra acesteia si care, astfel cum s-a retinut pe larg mai sus, nu au fost probate nici macar cu un inceput de dovada. (Cu toate acestea, instanta retine ca parata a pastrat niste mesaje telefonice purtate cu reclamantul, din data de 10 iunie 2014, prin care il anunta pe reclamant ca va merge la corectat la Borlesti, iar acesta i-a raspuns \"Ti-am spus sa uiti nr. meu. Nu ma mai aborda. Rezolva cu plecatul din toamna, e spre binele tau. Pun punct aici tuturor mesajelor. Ramai o nesimtita, vad. Evita-ma”. Parata ii raspunde ca l-a anuntat in calitatea lui de director, restul nu o intereseaza, iar replica reclamantului a fost \" O sa te intereseze”). In alte cuvinte, in legatura cu pretinsa hartuire sexuala, parata ar fi fost in masura, fata de salvarea acestor convorbiri, sa faca dovada pretinselor mesaje cu continut explicit sexual pe care reclamantul i le-ar fi trimis, ceea ce nu s-a intamplat.

Instanta mai are in vedere ca desi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicarii criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de cei in cauza, in plan fizic, psihic si afectiv, importanta valorilor lezate, masura in care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii.

Este de necontestat ca, prin natura sa nepecuniara, prejudiciul moral nu poate fi exprimat in bani, dar nici nu este oportuna o alta modalitate de reparare a acestei categorii de prejudicii. Asa fiind, fara a face abuz de aplicarea unor reguli arbitrare, instanta considera ca, pentru a se asigura o reparatie bazata pe un raport echitabil intre fapta si prejudiciul suferit pe plan psihic, nu se impune a se analiza sarcina probei in mod rigid.

Toate aceste criterii se subordoneaza conotatiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs, astfel incat sa nu se ajunga la o imbogatire fara justa cauza a celui care pretinde daunele morale.

Astfel, referitor al prejudiciul moral pretins de reclamant, in cuantum de 100. 000 lei, instanta il apreciaza ca fiind unul exagerat, mai cu seama ca si propria sa familie este culpabila de relevarea unor detalii care nu fac cinste profesiei de dascal. Instanta retine ca in mod evident ca urmare a acuzatiilor cu tenta sexuala aduse reclamantului, imaginea sa in societate a avut de suferit, mai cu seama ca acesta este conducatorul unei instututii de invatamant, unde se presupune ca persoanele chemate sa faca educatia minorilor trebuie, prin viata si comportamentul lor, sa ofere un model tinerilor in formare. Din acest punct de vedere, atat reclamantul, sotia acestuia, cat si parata au esuat in mod lamentabil. Insa instanta nu este chemata sa faca aici o analiza a moralitatii acestor oameni si nici daca astfel de persoane sunt potrivite de a exercita in continuare meseria pe care si-au ales-o, ci in raport de probele produse sa decida daca cererea reclamantului este indreptatita sau nu.

Pentru considerentele expuse mai sus, instanta considera ca in parte cererea reclamantului este indreptatita. In linii simple, instanta apreciaza ca parata nu a probat in niciun fel acuzatiile de hartuire sexuala aduse reclamantului, nici macar printr-un inceput de dovada, si dincolo de altercatia violenta in care a fost implicata sotia acestuia si care, si in acest fel a adus un prejudiciu de imagine reclamantului in societate, acesta a suferit un prejudiciu de imagine prin acuzatiile aduse de parata, de o gravitate deosebita. Parata nu a formulat niciun fel de plangere penala pentru aceste fapte, desi a sustinut ca se derulau de o lunga perioada, nu a adus ca probe mesajele erotice sau eventualele inregistrari ale comportamentului reclamantului, nu a produs vreo alta proba din care sa reiasa atitudinea reprobabila a sefului sau. Iar acesta, prin probatoriul administrat a aratat ca si-a tratat colega in acelasi fel in care se purta cu ceilalti profesori, care il considerau o persoana respectabila, implicat in promovarea imagini scolii, apropiat de cadrele didactice si de nevoile lor, un bun manager si o persoana democrata.

In prezenta cauza, daunele morale reprezinta atingerea adusa demnitatii, onoarei si prestigiului profesional apartinand reclamantului prin fapta ilicita a paratei.

In ceea ce priveste cuantumul posibilelor despagubiri acordate, nici sistemul legislativ romanesc si nici normele comunitare nu prevad un mod concret care sa repare pe deplin daunele morale, iar principiul repararii integrale a unui astfel de prejudiciu nu poate avea decat un caracter estimativ, fapt explicabil in raport de natura neeconomica a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate banesc. Ceea ce trebuie in concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despagubirea ce vine sa compenseze acest prejudiciu si sa aduca acea satisfactie de ordin moral celui prejudiciat. Fiecare are despre sine un anumit sistem de autoapreciere, iar reputatia - aprecierea celorlalti presupune un numar nedefinit de \"imagini” ale unei persoane. Acestea fac aproape imposibil de stabilit cat valoreaza onoarea si demnitatea unei persoane.

Cuantumul daunelor morale se stabileste, asadar, prin apreciere, ca urmare a aplicarii de catre instanta de judecata a criteriilor referitoare la consecintele negative suferite in plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care a fost afectata situatia familiara, profesionala si sociala. Astfel, in cauza, instanta considera ca suma de 5. 000 lei este suficienta pentru a acorda reclamantului satisfactia morala necesara, in tot contextul factual explicat mai sus.

In consecinta, instanta va admite in parte cererea formulata de reclamant in contradictoriu cu paratii, va obliga parata S. A. la plata catre reclamant a sumei anterior mentionate, cu titlu de despagubiri si va respinge ca nefondata cererea in contradictoriu cu paratul S. I. .

De asemenea, avand in vedere publicitatea acuzatiilor aduse reclamantului, instanta va dispune, pentru echitate si avand in vedere dispozitiile art. 253 alin. 3 Cod civil potrivit cu care persoana fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate ori amenintate poate cere instantei sa il oblige pe autorul faptei sa indeplineasca orice masuri socotite necesare de catre instanta spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: a) obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotararii de condamnare, ca parata sa publice dispozitivul sentintei pronuntate in aceasta cauza, dupa ramanerea definitiva, intr-un ziar de circulatie nationala.

Avand in vedere culpa procesuala a paratei, care a cazut in pretentii, in temeiul art. 453 din Codul de procedura civila, instanta o va obliga la plata catre reclamant a cheltuielilor de judecata in cuantum de 1100 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru in cuantum de 100 lei si onorariul avocatial in cuantum de 1000 lei, aceste cheltuieli avand caracterul unor cheltuieli reale, necesare si rezonabile.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

H O T A R A S T E:

Admite in parte cererea formulata de reclamantul C. C.

V., CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in comuna Borlesti,,  cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat B. A., cu sediul in Piatra N.,, ,  Judetul N., in contradictoriu cu paratii S. A., CNP xxxxxxxxxxxxx, si S. I., CNP xxxxxxxxxxxxx, ambii domiciliati in satul si,  avand ca obiect pretentii.

Obliga parata S. A. sa plateasca reclamantului C. C. V. suma de 5. 000 lei cu titlu de daune morale.

Obliga parata la publicarea dispozitivului sentintei pronuntate in aceasta cauza, dupa ramanerea definitiva, intr-un ziar de circulatie nationala.

Respinge cererea in contradictoriu cu paratul S. I. ca nefondata.