Cabinet avocat Dreptul muncii

Pe rol fiind judecarea actiunii formulata de reclamantul BC in contradictoriu cu parata SC OP SA, avand ca obiect contestatie decizie de concediere.

Avocat DC pentru reclamantul BC a solicitat respingerea exceptiilor inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata si a lipsei de interes a reclamantului in promovarea cererii de chemare in judecata, invocate de parata OP, admiterea exceptiei inadmisibilitatii cererii reconventionale formulata de OP, iar pe fondul cauzei admiterea actiunii in sensul constatarii nulitatii masurii disponibilizarii reclamantului si repunerea in situatia anterioara, obligarea unitatii parate la plata concediului medical aferent perioadei 01.10.2012-01.01.2013, la plata tuturor drepturilor salariale, actualizate, majorate si indexate pana la data reintegrarii efective, si obligarea la plata sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale, fara cheltuieli de judecata.
Consilier juridic MM pentru parata SC OP SA a invocat pe cale de exceptie inadmisibilitatea actiunii si respingerea actiunii ca inadmisibila, lipsa de interes a reclamantului in promovare actiunii, iar pe fondul cauzei respingerea actiunii ca neintemeiata si admiterea cererii reconventionale, in sensul obligarii reclamantului la plata sumei de 36142 lei achitata acestuia in baza Acordului nr. 246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca al reclamantului, cu dobanzile aferente.

TRIBUNALUL, asupra cauzei de fata:
Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj – Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr., reclamantul BC a chemat in judecata parata SC OP SA solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate nulitatea masurii disponibilizarii sale, si in consecinta repunerea in situatia anterioara, obligarea paratei la plata concediului medical aferent perioadei 01.10.2012-01.01.2013, precum si la plata tuturor drepturilor salariale, actualizate, majorate si indexate pana la data reintegrarii efective si obligarea societatii parate la plata sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale, pentru prejudiciul moral determinat de concedierea nelegala, tracasarile si stresul la care a fost supus.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca in urma restructurarii activitatii societatii parate a fost disponibilizat prin decizia nr. 44/19.01.2011, deciziei care a fost anulata in instanta, fiind reintegrat pe postul detinut anterior, acela de consilier juridic.
Ca, la data de 09.05.2012 i s-a cerut sa accepte incetarea raporturilor de munca prin acord in temeiul art. 55 lit. b Codul muncii incepand cu data de 01.10.2012, urmand a fi incheiat un acord expres, referitor la conditiile disponibilizarii.
Ca, in perioada 01.10.2012-01.01.2013 s-a aflat in concediu medical, astfel incat nu puteau inceta raporturile de munca, si mai mult pana la momentul promovarii actiunii nu a fost emisa vreo decizie in acest sens, si chiar daca ar fi fost emisa o decizie, nu i-a fost comunicata pana in prezent.
S-a sustinut in esenta ca masura concedierii este vadit netemeinica si nelegala, fiind lovita de nulitatea absoluta.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 76-78 art. 279 .
In dovedirea actiunii s-au depus la dosarul cauzei in copie adresa nr. 58/15.10.2013 emisa de parata SC OP SA, notificarea paratei inregistrata sub nr. 254/27.09.2013, cererea reclamantului BC inregistrata sub nr. 245/09.05.2012 privind incetarea raporturilor de munca in temeiul arz. 55 lit. b art. 279 si Acordul privind incetarea contractului individual de munca incheiat la data de 09.05.2012.
Parata SC OP SA a formulat intampinare invocand pe cale de exceptie inadmisibilitatea cererii de chemare in judecata in temeiul art. 193 alin. 2 Cod procedura civila raportat la art. 193 alin. 1 Cod procedura civila si art. 2 alin. 12 din Legea nr. 192/2006 coroborat cu art. 2 alin. 11 si art. 601 din acelasi act normativ, exceptia lisei interesului reclamantului in promovarea actiunii, iar pe fondul cauzei respingerea actiunii ca neintemeiata si obligarea pe cale reconventionala a reclamantului la plata sumei de 36142 lei in temeiul Acordului nr. 246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca cu dobanzile aferente.
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata s-a invocat ca reclamantul nu a facut dovada participarii la sedinta de mediere in sensul dispozitiei legale invocate, or, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 192/2006 se impune respingerea cererii de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire de catre reclamant a   obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata.
Fata de data inregistrarii cauzei pe rolul Tribunalului Gorj, respectiv 23.10.2013, reclamantul nu a facut in nici un fel dovada faptului ca ar fi initiat la un mediator inregistrat in tabloul mediatorilor autorizati, procedura obligatorie instituita de lege cu referire la sedinta de informare privind avantajele medierii.
Cu privire la exceptia lipsei interesului reclamantului s-a solicitat admiterea exceptiei si respingerea actiunii ca fiind lipsita de interes.
In motivarea exceptiei s-a aratat ca reclamantul BC a formulat cerere prin care a solicitat incetarea contractului individual de munca in temeiul art.55 lit. b din Codul muncii incepand din data de 01.10.2012 (cererea inregistrata cu nr. 245/09.05.2012), parata a consimtit, astfel incat, prin acordul semnat de angajator si salariat, s-a convenit incetarea contractului individual de munca al reclamantului in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii , la data de 30.09.2012. (Acordul nr. 246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca, incheiat intre parata si reclamant).
Ca, interesul reprezinta folosul practic, imediat pe care il are o parte pentru a justifica un demers judicios. Interesul trebuie sa fie legitim (urmarindu-se afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege), nascut si actual, personal si direct, in speta fiind vorba de un demers judicios al carui interes este nelegitim, demers ce imbraca forma unui abuz de drept.
S-a invocat ca actiunea promovata de catre reclamant este lipsita de interes atata timp cat reclamantul a solicitat instantei de judecata constatarea nulitatii incetarii contractului individual de munca in baza unui act unilateral de vointa al paratei inexistent, atata timp cat in speta incetarea a fost convenita prin consimtamantul comun al paratei si al reclamantului, la cererea si initiativa reclamantului.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.
S-a aratat de catre parata ca prin actiunea formulata reclamantul BC invoca o presupusa incetare a contractului sau de munca ca urmare a vointei unilaterale a subscrisei, investind instanta si supunand analizei instantei de judecata modalitatea de incetare a contractului individual de munca prevazuta de dispozitiile art.55 lit. c din Codul muncii .
Or, in speta, incetarea contractului de munca al reclamantului a operat in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii .
Ca, in aceste conditii, reclamantul, are obligatia de a aduce probe in sprijinul cererii sale, probe care sa rastoarne si sa invalideze propriul acord de vointa exprimat prin cererea formulata.
Ca, starea de fapt invocata prin cererea de chemare in judecata este contrazisa de insasi probatoriul depus de catre Braila Constantin in sustinerea actiunii sale precum si de starea de drept argumentata de Acordul nr. 246/09.05.2012.
Potrivit art. 16 alin. 1 art. 279 , contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor. Incheierea contractului individual de munca este rezultatul consimtamantului reciproc al partilor - mutuus consensus , astfel incat, conform principiului simetriei actelor juridice tot acordul lor de vointa poate conduce la incetarea sa - mutuus dissensus.
Art. 55 lit. b Codul muncii , temeiul de drept al incetarii raporturilor de munca ale reclamantului cu parata, reprezinta o garantie a respectarii principiului liberatii muncii reglementat de dispozitiile art. 48 din Constitutia Romaniei si art. 3 alin. 3 Codul muncii .
Potrivit art. 8 alin. 1 Codul muncii , relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii. Tot astfel, avand in vedere principiul simetriei formei actelor juridice, forma scrisa nu este o conditie de valabilitate a actului juridic prin care partile, de comun acord, hotarasc incetarea contractului individual de munca. Actul juridic prin care partile isi manifesta acordul in privinta incetarii contractului individual de munca trebuie sa indeplineasca conditiile de fond stabilite de lege pentru valabilitatea oricarui act juridic. Prin urmare, incetarea contractului individual de munca in baza art. 55 lit. b art. 279 nu este supusa altor conditii, in afara celor ce decurg din respectarea regulilor privind incheierea valabila a oricarei conventii, prevazute de art. 1179 Cod civil.
Constatarea intr-un inscris - Acordul nr. 246/09.05.2012- a exprimarii acordului de vointa al partilor in sensul incetarii contractului individual de munca probeaza incetarea relatiilor de munca, acordul nr. 246/09.05.2012 nu stabileste conditiile disponibilizarii ci modalitatea de incetare a contractului individual de munca al reclamantului in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii .
Ca, reclamantul confunda modalitatea de incetare a contractului individual de munca prin acordul partilor cu situatia incetarii contractului individual de munca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in speta presupusa concedierea din initiativa subscrisei in calitate de angajator, cele doua institutii de drept al muncii avand reglementari diferite, regim juridic diferit.
Mai mult s-a invocat de catre parata faptul ca reclamantul isi intemeiaza actiunea pe dispozitiile art. 76 -78 din Codul muncii incercand sa induca in eroare instanta de judecata atata timp cat contractul individual de munca a incetat in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii .
Prin urmare, in speta operand incetarea contractului de munca prin acordul partilor, repunerea in situatia anterioara, conform principiului consensualismului ar opera doar prin vointa comuna a celor doua parti, respectiv parata si reclamantul.
In concret s-a invocat ca, atata timp cat in speta a operat incetarea contractului individual de munca prin vointa comuna a partilor, in baza art. 55 lit. b din Codul muncii , solicitarea de a se constata nulitatea incetarii contractului individual de munca in baza unei presupuse vointe unilaterale este neintemeiata si mai mult lipsita de argument legal.
Cu privire la plata concediului medical aferent perioadei 01.10.2012-01.01.2013, precum si a tuturor drepturile salariale actualizate, majorate si indexate pana la data reintegrarii efective\" s-a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
S-a invocat de catre parata ca indemnizatia privind acordarea concediului medical a fost achitata catre reclamant asa cum rezulta din fluturasii de salariu aferentii lunilor septembrie-decembrie 2012, iar solicitarea reclamantului de ai se plati drepturile salariate actualizate, majorate si indexate pana la data reintegrarii este lipsita de argument legal atata timp cat, in cauza a operat o incetare prin acordul partilor, iar nu prin vointa unilaterala a paratei, astfel incat sa atraga incidenta dispozitiilor art. 80 din Codul muncii .
Mai mult, parata a invocat ca este inadmisibil ca reclamantul sa ceara obligarea acesteia la plata tuturor drepturilor salariate atata vreme cat pentru perioada invocata, insasi reclamantul a prezentat dovezile incapacitatii sale de munca, si mai mult a beneficiat de plata certificatelor de concediu medical, fiind recunoscut ca plata salariului este datorata de angajator numai pentru orele de program prestate efectiv de salariat, iar nu pentru incapacitatea de munca.
Cu privire la obligarea paratei la plata sumei de 20.000 euro cu titlu de daune morale s-a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, cu motivarea ca daunele morale trebuie sa-si gaseasca suport in prejudiciul  moral suferit de salariat pe planul aprecierii sale, a conduitei sale de salariat sau a priceperii sale profesionale in raport cu munca sa. Ca, in prezenta cauza incetarea raporturilor de munca s-a realizat prin acordul partilor, la cererea reclamantului, sens in care modalitatea de incetarea a contractului individual de munca nu are legatura cu aprecierea sociala a conduitei sale sau a priceperii sale profesionale in legatura cu munca.
Ca, in cadrul litigiilor de munca, potrivit art. 269 alin. 1 din art. 279 , daunele morale pot fi acordate salariatilor numai in cazul in care legea, contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca cuprinde clauze exprese in acest sens.
In drept, si-a intemeiat intampinarea pe dispozitiile art. 205 NCPC, precum si pe celelalte dispozitii legale invocate in cuprinsul acesteia.
In dovedirea celor sustinute prin intampinare s-au depus la dosarul cauzei in copie: cererea nr. 245/09.05.2012 formulata de BC, Acordul nr. 246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca, comunicarea REVISAL privind incetare contractului individual de munca al numitului BC, extras REVISAL din data de 11.01.2013, fluturasi salariu septembrie 2012-octombrie 2012 si decizia nr. 48/14.02.2011 prin care s-a anulat decizia nr. 44/19.01.2011 privind incetarea contractului individual de munca.
Sub aspect reconventional parata OMV Petrom SA a solicitat obligarea reclamantului la restituire sumei de 36142 lei achitata in baza Acordului nr. 246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca al reclamantului, cu dobanzile aferente.
Acordul nr.246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca reprezinta consimtamantul reciproc ai paratei si reclamantului de a inceta raporturile de munca in temeiul art.55 lit. b din Codul muncii .
Prin urmare, fiind vorba de un mutuum consensus prin care sunt stabilite si drepturi si obligatii ale partilor cu privire la incetarea raporturilor de munca, acestui act juridic, in privinta efectelor, ii sunt aplicabile dispozitiile dreptului civil cu privire la actele juridice bilaterale sau sinalagmatice (contracte).
Conform acordului de vointa incheiat cu reclamantul-parat\" la data incetarii raporturilor de munca, societatea se obliga sa plateasca angajatului o suma neta in cuantum de 27.656 RON, aceasta suma reprezentand compensatia acordata pentru asumarea obligatiei de confidentialitate de catre angajat prin prezentul Acord art. 4 alin. l din Acordul nr. 246/09.05.2012.
Ca, obligatia de confidentialitate consta in obligatia asumata de reclamantul-parat potrivit art.3 alin.2 din Acordul nr. 246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca:\"... Angajatul se obliga a nu folosi in beneficiul propriu sau pentru scopuri proprii (...) a informatiilor sau datelor cu caracter confidential...\" si alin.4 al aceluiasi articol \"Sunt, de asemenea informatii confidentiale orice informatii in legatura directa sau indirecta cu prezentul Acord\".
Avand in vedere faptul ca reclamantul-parat a inteles sa-si probeze actiunea cu Acordul nr. 246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca, pe care l-a atasat la cererea de chemare in judecata, ca proba, se retine ca BC a incalcat obligatia asumata prin art. 3 invocat, atata timp cat foloseste acest act juridic in scop propriu, al demersului sau judicios prin care urmareste obtinerea unui beneficiu propriu.
Mai mult, reclamantul prin utilizarea Acordului ca dovada, a renuntat in mod voit la beneficiul compensatiei acordate de catre parata pentru asumarea obligatiei de confidentialitate a fostului salariat.
Prin urmare, s-a invocat de catre parata, ca este indreptatita la restituirea intregii sume incluzand contributiile si taxele fiscale si de asigurari sociale pe care a platit-o in considerarea obligatiei asumate prin art. 4, respectiv suma de 36.142 lei mentionata in fluturasul de salarii aferent lunii decembrie 2012 cu titlu \" compensatie Conventie\".
Corelativ dreptului subscrisei de a i se restitui cuantumul de 36.142 lei ii corespunde obligatia asumata de reclamant prin art.5 alin. l din Acord de a restitui intreaga suma acordata cu titlu de compensatie potrivit art. 4 din Acord, cu dobanda aferenta.
In drept, si-a intemeiat cererea reconventionala pe dispozitiile art. 209 Cod pr. civila, art. 1270 Cod civil, art. 1350 Cod civil , art. 253 si urmatoarele din Codul muncii, precum si pe celelalte dispozitii legale invocate in cuprinsul acesteia.
In dovedirea cererii reconventionale s-au depus in copie la dosarul cauzei: Acordul nr. 246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca si fluturasul de salariu decembrie 2012.
Reclamantul a formulat raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea exceptiilor invocate de parata, iar pe fondului cauzei admiterea actiunii.
Referitor la cererea reconventionala, s-a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale, raportat la lipsa dovezilor privind procedura informarii referitoare la medierea conflictului de munca.
Cu privire la fondul cererii reconventionale s-a solicitat respingerea cererii, cu motivarea ca prin promovarea actiunii principale nu s-a incalcat nici o obligatie asumata prin acordul de incetarea a contractului individual de munca.
Examinand cererea dedusa judecatii in raport de actele si lucrarile dosarului, de obiectul actiunii si dispozitiile legale invocate, tribunalul in raport de dispozitiile art. 248 Cod procedura civila, se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos in total sau in parte cercetarea in fond a pricinii.
Cu privire la exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata, exceptie invocata de parata OP SA, instanta va respinge exceptia, retinand ca partile au fost informate asupra beneficiului medierii, aspect ce rezulta din certificatul de informare nr. 198/11.02.2014 (fila 52 la dosar).
Cu privire la exceptia lipsei de interes a reclamantului in promovarea cererii de chemare in judecata, exceptie invocata de parata OP SA, instanta va respinge exceptia pentru urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste exceptia lipsei de interes invocata de parata, pe motiv ca  interesul reclamantului este nelegitim, intrucat prin prezenta actiune nu se urmareste afirmarea sau realizarea unui drept recunoscut de lege, in conditiile in care reclamantul solicita instantei de judecata constatarea nulitatii incetarii contractului individual de munca convenit prin consimtamantul comun al paratei si reclamantului, instanta apreciaza ca si aceasta exceptie este neintemeiata.
             Interesul, ca o conditie de exercitare a actiunii,  reprezinta folosul practic  urmarit de reclamant prin declansarea procedurii judiciare. Interesul trebuie sa fie determinat,  legitim, personal, nascut si actual.
             Interesul este legitim daca nu contravine legii sau regulilor de convietuire sociala. O astfel de cerinta trebuie deosebita de conditia legalitatii cerintei formulate, ce implica o examinare a fondului cauzei.
              Aceasta din urma este situatia in cauza, parata sustinand nelegalitatea pretentiilor reclamantului, respectiv lipsa lor de temeinicie,  constatare ce se poate face doar prin analizarea fondului pretentiilor.
              Legitimitatea interesului  presupune ca  folosul practic urmarit sa nu contravina legii, ori reclamantul solicita sa se constate nulitatea masurii disponibilizarii, obligarea paratei la plata contravalorii concediului medical si la plata daunelor morale, astfel de pretentii fiind permise de lege. Numai in urma administrarii probelor se poate stabili  in ce masura reclamantul este indreptatit sau nu la acordarea acestor pretentii.
Cat priveste fondul cauzei, instanta va respinge cererea de chemare in judecata pentru urmatoarele considerente:
In fapt, prin cererea inregistrata sub nr. 245/09.05.2012 reclamantul BC a solicitat incetarea raporturilor de munca cu parata in temeiul art. 55 lit. b din art. 279 incepand cu data de 01.10.2012.
Vointa partilor privind incetarea raporturilor de munca a fost exprimata prin Acordul nr. 246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca.
Ori, potrivit dispozitiilor art. 55 lit. b din art. 279 ,,contractul individual de munca poate inceta ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea”.
Potrivit art. 16 alin. 1 art. 279 , contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor si este rezultatul consimtamantului reciproc al partilor, astfel incat, conform principiului simetriei actelor juridice tot acordul lor de vointa poate conduce la incetarea sa.
Avand in vedere principul simetriei formei actelor juridice, forma scrisa nu este o conditie de valabilitate a actului juridic prin care partile, de comun acord, hotarasc incetarea contractului individual de munca. Actul juridic prin care partile isi manifesta acordul in privinta incetarii contractului individual de munca trebuie sa indeplineasca conditiile de fond stabilite de lege pentru valabilitatea oricarui act juridic.
Astfel, se retine ca incetarea contractului individual de munca in baza art. 55 lit. b art. 279 nu este supusa altor conditii, in afara celor ce decurg din respectarea regulilor privind incheierea valabila a oricarei conventii, prevazute art. 1179 Cod civil.
Prin acordul incheiat intre reclamant si societatea parata s-a exprimat acordul de vointa al partilor, in sensul incetarii contractului individual de munca, iar aceasta constatare probeaza incetarea relatiilor de munca.
Prin actiunea promovata reclamantul solicita sa se constate nulitatea masurii disponibilizarii si repunerea in situatia anterioara, insa prin acordul nr. 246/09.05.2012 nu sunt stabilite conditiile disponibilizarii, ci doar incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b art. 279 .
Dispozitiile art. 76-78 art. 279 pe care isi intemeiaza actiunea reclamantul se refera la continutul deciziei de concediere si la concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazuta de lege, si nu la incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b art. 279 .
In speta, reclamantul nu a fost concediat, astfel, incat acestuia nu ii sunt incidente dispozitiile legale prevazute de art. 80 alin. 2 din art. 279 , dispozitii ce sunt aplicabile doar in situatia incetarii contractului individual de munca prin concediere (art. 61–65 din art. 279 ).
In concret, instanta retine ca incetarea contractului individual de munca al reclamantului BC s-a realizat prin acordul partilor, respectiv acordul nr. 246/09.05.2012 si a intervenit la data convenita de acestea, prin urmare operand incetarea contractului de munca prin acordul partilor, repunerea in situatia anterioara, conform principiului consensualismului ar opera doar prin vointa comuna a celor doua parti.
Referitor la capetele de cerere accesorii, respectiv obligarea societatii parate la plata concediului medical aferent perioadei 01.10.2012-01.01.2013 si a tuturor drepturilor salariale actualizate, majorate si indexate pana la data reintegrarii efective, precum si a daunelor morale in cuantum de 20.000 euro, vor fi respinse ca urmare a respingerii capatului principal de cerere, respectiv constatarea nulitatii masurii disponibilizarii.
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale formulata de parata OP SA, exceptie invocata de reclamantul BC, raportat la lipsa dovezilor privind procedura informarii referitoare la mediere, instanta va respinge exceptia, cu urmatoare motivare:
In cazul cererilor incidentale, respectiv a cererii reconventionale sau a cerilor de interventie voluntara sau fortata formulata dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata, intr-un litigiu in care participarea la sedinta de informare este obligatorie, nu este tinut paratul care formuleaza cerere reconventionala sau partea care intervine voluntar, ori cea care formuleaza o cerere de interventie fortata a unui tert sa parcurga aceasta procedura prealabila, pentru ca litigiul este deja declansat, ori rostul acestei proceduri este de a-l preintampina.
In ceea ce priveste cererea reconventionala formulata de parata OP SA si prin care se solicita obligarea reclamantului la restituire sumei de 36142 lei achitata in baza acordului nr. 246/09.05.2012 privind incetarea contractului individual de munca, instanta retine urmatoarele:
Conform acordului de vointa nr. 246/09.05.2012 (art. 4(1)) ,,la data incetarii raporturilor de munca, societatea se obliga sa plateasca angajatului o suma neta in cuantum de 27.656 RON, aceasta suma reprezentand compensatia acordata pentru asumarea obligatiei de confidentialitate de catre angajat prin prezentul acord“.
Verificand dispozitiile art. 3 (2) din Acordul de incetare a contractului individual de munca nr. 246/09.05.2012 se retine ca ,,angajatul se obliga a nu folosi in beneficiul propriu sau pentru scopuri proprii, sau in beneficiul, sau pentru scopurile oricarui tert si nici nu va permite ori asista nici o terta parte cu privire la folosirea in orice mod, direct sau indirect a informatiilor sau datelor cu caracter confidential la care a avut acces sau a putut avea acces pe durata derularii raporturilor de munca cu angajatorul“.
Din continutul dispozitiilor mai sus mentionate si din probele de la dosarul cauzei nu rezulta ca reclamantul a incalcat obligatia de confidentialitate prevazuta in Acordul privind incetarea contractului de munca pentru a fi obligat sa restituie suma primita cu titlu de compensatie potrivit art. 4 din Acord.
Nu rezulta ca reclamantul a folosit in beneficiul propriu sau pentru scopuri proprii informatii sau date cu caracter confidential, neavand nici o relevanta faptul ca reclamantul a inteles sa-si probeze actiunea cu Acordul nr. 246/09.05.2012, acord care la art. 3 prevedea si aceasta obligatie de confidentialitate.

Pentru aceste considerente si cu motivarea mai sus expusa:

Respinge exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata invocata de parata OP SA.
Respinge exceptia lipsei de interes a reclamantului, exceptie invocata de parata OP SA.
Respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul BC CNP  domiciliat in contradictoriu cu parata OP SA, cu sediul in Bucuresti,.
Respinge exceptia inadmisibilitatii cererii reconventionale formulata de parata OMV Petrom SA, exceptie invocata de reclamantul Braila Constantin.
Respinge cererea reconventionala formulata de parata OP SA.
Sentinta executorie.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronuntata in sedinta publica din 11.03.2014, la Tribunalul Gorj.