• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Contencios administrativ si fiscal. Litigiu privind functionarii publici (Legea 188/1999). Recurs

Hotararea nr. 280/R din data 2009-03-24
Pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L T Â R G U M U R E Ş

SECŢIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

 

 

Decizie nr. 280/R

Şedinţa publică din 24 martie 2009

Completul compus din:

N. M. - Preşedinte

O.-H. J. - Judecător

I. E. - Judecător

Grefier - F. O.

 

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantele N. N. şi P. B., domiciliate în Târgu M, B-dul 22 E. 2., nr. 40, . 11 şi respectiv .11, . 2, jud. M, împotriva sentinţei civile nr. 708 din 29 octombrie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l M u r e ş – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr(...).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a prezentat intimata, Casa de Asigurări de Sănătate M, prin consilier juridic E. E., lipsă fiind recurentele.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că recursul este declarat în termenul procedural şi timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei şi timbru judiciar în valoare de 0,30 lei.

Reprezentantul intimatei declară că nu are cereri de formulat, împrejurare de care instanţa ia act, închide procedura probatorie şi acordă cuvântul asupra dezbaterilor.

Pârâta-intimată, prin reprezentantul său solicită respingerea recursului, ca neîntemeiat, menţinerea în totalitate a hotărârii atacate ca legală şi temeinică, pentru motivele expuse detaliat în scris care au fost susţinute şi oral. Depune practică judiciară copia decizia nr. 546/R .

 

C U R T E A,

 

Prin sentinţa civilă nr. 708/29 octombrie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l M u r e ş în dos. nr(...), s-a dispus respingerea cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele P. B. şi N. N., în contradictoriu cu Casa de Asigurări de Sănătate M (C.A.S.), ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa în acest sens, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de 14.08.2008, se arată în considerentele hotărârii atacate, reclamantele au formulat acţiune introductivă de instanţă prin care au solicitat instanţei obligarea pârâtei la emiterea deciziei prin care să opereze modificările în privinţa acordării drepturilor băneşti de natură salarială, începând cu data de 14.08.2005 şi, în continuare, pentru viitor constând în spor de confidenţialitate în cuantum de 25% la salariul de încadrare, sume care să fie actualizate în raport cu indicele de inflaţie până la efectuarea plăţii efective.

Prima instanţă relevă motivele acţiunii reclamantelor, în sensul că potrivit art. 117 din Legea 188/1999 se completează cu dispoziţiile Legii 53/2003, acest din urmă act normativ prevăzând la art. 26 obligaţia privind confidenţialitatea. De asemenea, au mai arătat că anterior acţiunii s-au adresat conducerii instituţiei prin adresa nr. 602/30.07.2008 solicitând acest drept în conformitate cu art. 46 din Legea 188/1999 şi art. 7 alin. 2 lit. c şi d din Legea 7/2004. În plus, reclamantele pretind că această clauză de confidenţialitate li se cuvine în raport cu atribuţiile de serviciu, având în vedere că potrivit acestor atribuţii au acces la date confidenţialitate.

În drept, reclamantele au invocat şi dispoziţiile art. 29 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, care prevăd că funcţionarii publici au dreptul la sporuri, prime şi alte drepturi salariale în condiţiile legii.

Prin întâmpinarea formulată, se arată în continuare în hotărârea atacată, pârâta a solicitat respingerea acţiunii.

Pe fondul cauzei, prima instanţă reţine că reclamantele au calitatea de funcţionari publici – consilieri juridici în cadrul pârâtei, din fişa postului rezultând că atribuţiile acestora sunt cele de a reprezenta instituţia conform împuternicilor primite, în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a organelor administraţiei publice, notarilor publici, executorilor judecătoreşti, a altor organe şi instituţiei publice şi private etc.

În principal, instanţa de fond reţine că prin decizia nr. 78/05.11.2007 dată în interesul legii, Î n a l t a C u r t e de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, a mai reţinut că dispoziţiile din O.G. 6/2007 şi O.G. 9/2008 prevăd sporul de confidenţialitate pentru funcţionarii publici, însă, reclamantele nu se încadrează în aceste categorii ale funcţionarilor publici. Totodată, în calitatea pe care o au, reclamantele nu pot negocia şi nu pot beneficia de alte sporuri sau drepturi faţă de cele acordate de lege categoriei bugetar salariale din care reclamantele fac parte.

Faţă de această hotărâre au declarat, în termen, recurs reclamantele, solicitând ca, prin admiterea recursului, să se modifice în tot hotărârea atacată în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată. Motivele de recurs sunt, în esenţă, aceleaşi ca cele invocate în faţa primei instanţe. În acest sens, recurentele susţin că drepturile concretizate în sporurile de mobilitate şi confidenţialitate sunt prevăzute de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 514/2005 şi art. 60 din statutul profesiei de consilier juridic, ca şi de art. 25 şi 26 din Codul muncii, dispoziţii care sunt în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici. În plus, recurentele susţin că raportul de serviciu reglementat de Legea nr. 188/1999 este o formă a raportului juridic de muncă reglementat de Codul muncii. În final, recurentele invocă şi o practică asemănătoare a unor instanţe judecătoreşti.

Recurentele, în dovedirea susţinerilor lor, au depus în probaţiune înscrisuri, respectiv fişele posturilor (f. 14 – 20).

Pârâta – intimată a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, argumentele fiind aceleaşi ca cele invocate în faţa instanţei de fond.

Analizând actele de la dosar, prin prisma motivelor de recurs invocate, a celor invocate de intimată, dar şi în virtutea rolului devolutiv prevăzut de art. 304¹ Cod procedură civilă, instanţa de recurs reţine următoarele:

În primul rând trebuie observat că art. 31 alin.2 şi 3 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarului public, text la care fac referire recurentele, este o normă de trimitere, în sensul în care, pentru a putea fi aplicat, trebuie să existe o normă specială pozitivă care să prevadă expres drepturile concretizate în sporurile salariale, norme care să fie aplicabile situaţiilor de fapt alegate de recurente. Cu alte cuvinte, art. 31 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 are aplicabilitate în măsura în care au aplicabilitate normele speciale ce concretizează sporuri sau prime datorate pentru drepturi recunoscute în situaţiile concrete alegate de către recurentele - reclamante.

Sporurile de mobilitate şi de confidenţialitate pentru profesia de consilier juridic sunt prevăzute expres în ce condiţii se acordă, respectiv art. 60 alin. 1 şi 2 din Statutul profesiei de consilier juridic din 06.03.2004: „(1) Pentru activitatea sa profesională consilierul are dreptul la o remuneraţie de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcţie. (2) Deosebit de remuneraţia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii şi a importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 şi 26 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate”.

Aşadar, textul de lege mai sus-citat prevede, pe de-o parte, că remuneraţia de bază este stabilită fie prin negociere, dacă consilierul juridic are statutul de salariat, fie prin legi speciale dacă este numit în funcţie.

Aşa cum se observă, recurentele – reclamante intră în cea de a doua categorie, acestea având calitatea de funcţionari publici şi, ca atare, potrivit Legii nr. 188/1999 republicată, au fost numite în funcţie.

Ca atare, sporul solicitat, de confidenţialitate, trebuie să fie prevăzut expres în lege.

Este adevărat că art. 46 din Legea nr. 188/1999 prevede ca obligaţie a funcţionarilor publici de a păstra confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice. Însă, această obligaţie de confidenţialitate nu se obiectivează într-o normă de referinţă, care să prevadă un spor salarial pentru această obligaţie de serviciu.

Or, art. 31 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 republicată prevede că funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariale, în condiţiile legii. În acest sens, aliniatul 2 al art. 60 din Statutul profesiei de consilier juridic, citat mai sus, prevede, atât pentru clauza de confidenţialitate, că trebuie, pentru a beneficia de aceasta, să existe o negociere şi, implicit, un acord comun între angajator şi angajat, în cazul de faţă recurentele – reclamante.

Instanţa constată, pe de-o parte, că normele din Legea nr. 188/1999 republicată fac trimitere la normele de referinţă, speciale, care, în cazul de faţă în raport cu drepturile concret solicitate de recurente, sunt prevăzute în art. 60 alin. 2 din Statut.

Din acest punct de vedere, instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile exprese prevăzute de textele mai sus-citate, în sensul în care nu a existat o negociere şi, implicit, un acord comun între recurentele – reclamante, pe de-o parte, şi angajatorul intimat, pe de altă parte.

În lipsa unei astfel de condiţii, strict şi expres prevăzută de lege, este evident că simpla solicitare formulată de recurentele – reclamante de obligare a intimatei la acordarea acestui drept, nu poate fi primită, tocmai pentru că Statutul profesiei de consilier juridic impune, la aliniatul 2 al art. 60, această condiţie şi, implicit, a rezultatului ei.

Pentru toate aceste argumente, reţinând şi argumentele invocate în hotărârea atacată de instanţa de fond ca fiind corecte juridic, instanţa va dispune respingerea recursului formulat de reclamante.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:

 

Respinge recursul declarat de N. N. şi P. B., domiciliate în Târgu M, B-dul 22 E. 2., nr. 40, .11 şi respectiv . 11, .2, judeţul M, împotriva sentinţei civile nr. 708/29.10.2008 a T r i b u n a l u l u i M u r e ş – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, pronunţată de în dosarul nr(...).

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, la 24 martie 2009.

Preşedinte,

N. M.

Judecător,

O.-H. J.

Judecător,

I. E.

 

Grefier,

F. O.

 

Red. H.D.

Tehnored. M.L.

2 exp./20.05.2009

Jud.fond. B. A.M.

Toate spetele


Sus ↑