• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Anulare proces-verbal de constatare a contraventiei

Hotararea nr. 51 din 18.02.2012
Pronuntata de Tribunalul GORJ

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul-petent G.T. împotriva sentintei civile nr.7838 din data de 07.10.2011 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu în dosarul nr. în contradictoriu cu intimata Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj.

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

Avocat M.A.D, avand cuvantul, pentru recurentul-petent a solicitat instantei admiterea recursului si modificarea sentintei recurate în sensul admiterii plangerii si exonerarii de la plata amenzii contraventionale. In sustinerea cererii a sustinut ca, eronat, instanta de fond a respins plangerea, retinand ca petitionarul a savarsit contraventia, raportat la declaratia martorilor. A mai sustinut ca aceasta sanctiune a fost aplicata unei alte persoane, întrucat G.T. este membrul familiei Grancea, dar nu si proprietarul acestor animale, proprietar fiind mama acestuia – G.G., titulara contractului de închiriere si a locului unde sunt tinute animalele.

Consilier juridic B.A., pentru intimata, avand cuvantul, a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei recurate ca temeinica si legala, întrucat certificatele si actele depuse ulterior întocmirii controlului nu pot certifica faptul ca la momentul controlului ar fi existat aceasta stare de fapt expusa.

Prin sentinta nr.7838 din data de 07.10.2011 a fost respinsa plangerea contraventionala formulata de petentul G.T. Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca la data de 20.05.2011 a avut loc un control organizat de ITM la ferma de animale apartinand petentului situata în zona, ocazie cu care au fost gasite trei persoane, respectiv numitii C. S. D., C. G. V. si M. M. care prestau activitate în folosul acestuia, fara ca la acea data sa fi avut încheiate contracte individuale de munca, aspecte consemnate în depozitiile acestora date în fata organelor de control, ocazie cu care a fost încheiat procesul verbal prin care petitionarul a fost sanctionat cu amenda în cuantum de 30.000 lei în baza art.276 lit.e din Legea nr.53/2003. Din declaratiile martorilor audiati s-a retinut ca acestia faceau cu randul la animalele petentului, inclusiv petentul, fiind platiti în produse si nu în bani.

Astfel, instanta de fond a retinut ca petitionarul a savarsit contraventia retinuta în sarcina sa prin procesul verbal contestat prevazut de art.276 alin.1 lit.e din legea nr.53/2003, constand în aceea ca în urma controlului efectuat la ferma de animale apartinand petentului situata în zona, au fost gasiti la lucru numiti C. S. D., C. G. V. si M. M., care desfasurau activitate fara a avea încheiate contracte individuale de munca.

Impotriva sentintei a declarat recurs recurentul petent G.T. criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.

In motivarea cererii de recurs a solicitat admiterea recursului, anularea procesului verbal de contraventie sau înlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment. Prin motivele scrise de recurs se sustine ca ferma care este situata în punctul Poloaga, nicidecum în strada Prelungirea Motrului cum eronat s-a retinut în procesul verbal de contraventie si animalele nu-i apartin, ci acestea sunt înregistrate pe numele mamei sale G.G..

De asemenea C. G. V. împreuna cu concubina sa M. M. aveau la ferma respectiva un efectiv de aproximativ 40 de animale, ocupandu-se în cea mai mare parte a timpului de îngrijirea lor, fiind cazate împreuna cu animalele familiei sale.

In acest sens recurentul petent în conditiile art.305 c.pr.civ. a depus în copie xerox contractul de închiriere nr.159 din 8 februarie 2007 încheiat între mama sa în calitate de producator locatar si Statiunea de Cercetare Dezvoltare Horticola Tg.Jiu în calitate de locator, prin care se închiriaza începand cu data de 8 februarie 2007 un imobil cu destinatia de adapost de animale situat în pct. Poloaga peste Jiete. De asemenea, prin adeverinta nr.38305 din 5 septembrie 2011 eliberata de Primaria municipiului Tg.Jiu se adevereste faptul ca domnul C. V. figureaza înscris în registrul agricol la pozitia de rol nr.14 ca poseda spatiu de locuit la locuinta doamnei G.G., prin certificatul de producator nr.59/26042 din 30 iunie 2010 eliberat de Primarul municipiului Tg.Jiu se certifica faptul ca doamna G.G. este titular al gospodariei si are în componenta pe numitii G.N si G.T. Critica este întemeiata pentru urmatoarele considerente;

Din actele si lucrarile dosarului rezulta ca recurentul petent a fost sanctionat cu amenda contraventionala în cuantum de 30.000 lei si cu avertisment pentru savarsirea faptelor contraventionale prevazute de art.260 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 si art.8 alin.1 lit.a din HG nr. nr.161/2006 conform procesului verbal de constatare a contraventiei încheiat de inspectorii de munca din cadrul ITM Gorj, prin care s-a constatat cu ocazia controlului inopinat efectuat la data de 12 mai 2011 ora 8,25 împreuna cu lucratorii din cadrul Politiei municipiului Tg-Jiu la ferma de animale apartinand domnului G.T., situata în zona, faptul ca existau trei persoane care desfasurau activitate pentru recurentul petent fara ca acestia sa aiba semnate contracte individuale de munca, iar din declaratiile date de catre acestia pe propria raspundere rezulta ca erau remunerati lunar cu o suma cuprinsa între 300 lei si 500 lei.

De asemenea, s-a retinut ca în urma verificarii din data de 20 mai 2011 ora 9,00 la sediul ITM Gorj s-a constatat faptul ca recurentul petent nu a transmis registrul general de evidenta al salariatilor în forma electronica cu datele referitoare la încadrarea în munca a numitilor C. S. D., C. G. V. si M. M. Atat la instanta de fond cat si la instanta de recurs, recurentul petent a sustinut si a facut dovada faptului ca ferma de animale nu îi apartine, aceasta apartinand mamei sale, asa cum rezulta din certificatul de producator nr.59/26042 din 30 iunie 2010 emis de Primarul municipiului Tg-Jiu, în care se consemneaza ca numita G. G. are calitatea de producator, cu domiciliul în Tg-Jiu, strada Luncilor pentru produsele, branza, urda, lapte si carne de miel, iar numitii G.N. si G.T. au calitatea de membrii a acestei gospodarii. De asemenea, din certificatul nr.39910 din 14 sept. 2011 rezulta ca numitul G.T. este înregistrat la familia numitului G.D. împreuna cu alte 11 persoane înscrise pe tabelul din certificat.

La instanta de recurs s-a prezentat în copie xerox contractul de închiriere nr.159 din 8 februarie 2007 din care rezulta faptul ca Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Horticola Tg-Jiu a închiriat numitei G.G. un imobil situat în punctul numit „Poloaga peste Jiete”, care urmeaza sa fie folosit ca adapost pentru animale.

In raport de aceasta proba cu înscrisuri, alaturi de care s-a administrat si proba testimoniala rezulta faptul ca recurentul petent nu are calitatea de producator si detinator al fermei de animale si nu a avut intentia ca sa angajeze cele trei persoane surprinse la punctul de lucru desfasurand activitate de paza a animalelor respective, întrucat în realitate, asa cum sustine martorul V. D. D., mai multi cetateni au grija ovinelor si bovinelor ce le apartin si se rotesc cu ziua, nefiind platiti sau remunerati pentru aceste activitati.

In raport de dispozitiile art.276 alin.1 lit.e din Codul muncii coroborat cu dispozitiile art.2 lit.f si art.14 alin.3 din Codul muncii rezulta ca recurentul petent nu are calitatea de angajator sau producator si nu a avut intentia ca în calitatea sa de persoana fizica sa încheie contract individual de munca cu persoanele respective, întrucat la punctul de lucru respectiv, inspectorii de munca au gasit animalele apartinand unei alte persoane, si anume ale mamei sale, doamna G.G. care are atat calitatea de producator conform certificatului mentionat anterior, cat si calitatea de locator al adapostului de animale situat în pct.Poloaga peste Jiete si nu pe str.Luncilor din Tg.Jiu, aceasta din urma reprezentand în realitate domiciliul mamei recurentului petent, precum si adresa de domiciliu a acestuia.

Este adevarat ca toate conventiile civile de prestari servicii ca natura juridica sunt contracte civile de locatiune a muncii si a serviciului si presupun prestarea unei munci de catre persoana fizica angajata si remunerarea (salarizarea) acesteia de catre angajator (beneficiar), însa între conventiile civile si contractele individuale de munca exista si o serie de deosebiri fundamentale, astfel conventiile civile nu confera calitatea de salariat prestatorului, cu toate consecintele ce decurg de aici; nu beneficiaza de salariu, ci de pret (remuneratie); activitatea desfasurata nu constituie vechime în munca si nici stagiu de cotizare; subordonarea prestatorului este minima, iar raspunderea fata de beneficiarul lucrarii este numai civila nu si disciplinara.

Pe cale de consecinta, este posibil ca între parti sa se fi urmarit încheierea unui contract de prestari servicii, urmand ca ulterior relatiile dintre acestea sa fie guvernate de elementele specifice ale unui contract de cesiune de drepturi de autor sau poate chiar ale unui contract individual de munca. Legea impune angajatorului obligatia de a încheia în forma scrisa contractul individual de munca, nerespectarea acestei obligatii constituind contraventie, care se sanctioneaza cu amenda, potrivit art.276 alin. 1 lit. e din Codul muncii.

Conform dispozitiilor art.276 alin.1 lit.e din Legea nr.53/2003 constituie contraventie primirea la munca a persoanelor fara încheierea unui contract individual de munca, potrivit art.16 alin.1, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei. Se retine ca obligatia pe care legea o impune, conform art.16 din Codul muncii, este aceea de a încheia contracte de munca tuturor persoanelor pe care angajatorul le primeste la munca. Potrivit aceluiasi text legal, contractul individual de munca se încheie în baza consimtamantului partilor, în forma scrisa, în limba romana. Obligatia de încheiere a contractului individual de munca în forma scrisa revine angajatorului. Angajatorul persoana juridica, persoana fizica autorizata sa desfasoare o activitate independenta, precum si asociatia familiala au obligatia de a încheia, în forma scrisa, contractul individual de munca anterior raporturilor de munca.

Forma scrisa, desi are o însemnatate incontestabila pentru concretizarea vointei partilor, precizarea drepturilor si a obligatiilor reciproce si dovedirea continutului real al raporturilor juridice, nu constituie o conditie de validitate, ci una de proba, fiind reglementata îndeosebi în interesul salariatului pentru a-i asigura un mijloc de proba sigur si usor de administrat. Insa dovedirea raporturilor juridice între parti în cazul inexistentei unui contract individul de munca incumba îndeosebi salariatului care are în aceasta un anumit interes si care trebuie sa dovedeasca împrejurarea ca s-au nascut raporturile juridice specifice de munca, ca drepturile banesti primite îmbraca forma salariului, care era trecut în evidentele contabile ale angajatorului, iar functia pe care a ocupat-o exista in cadrul organigrama sa sau în statele de functii, sau chiar daca aceasta nu era mentionata, sa existe o recunoastere din partea angajatorului în sensul existentei si exercitarii acesteia.

Intr-o asemenea situatie, chiar daca probele nu dovedesc în mod direct existenta contractului individual de munca, ar putea fi de natura sa creeze o prezumtie întemeiata ca între parti s-ar fi încheiat un asemenea contract, existand acordul de vointa al partilor necontestat.

In consecinta, întrucat elementele definitorii ale unui contract de munca sunt functia, salariul si obligatiile specifice postului, iar acestea nu au fost dovedite prin probele administrate in cauza de catre agentul constatator, prima instanta nu poate retine ca între petent si cele trei persoane mentionate în procesul verbal de constatare a contraventiei au existat raporturi de munca, din probe instanta de fond neputand stabili nici pe baza unor prezumtii simple cu certitudine ca între parti s-a dorit încheierea unui contract de munca în cadrul caruia persoanele respective urmau sa ocupe o functie anume si ca partile au negociat un salariu clar determinat.

Conform principiului rolului activ instanta are dreptul de \"a ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar daca partile se împotrivesc\". Aceasta masura este venita ca instanta sa fie echidistanta fata de parti, asa cum prevad dispozitiile art.129 alin.4 si 5 din Codul de procedura civila. De asemenea, tot refuzul nejustificat de a raspunde la apararile formulate de recurentul petent ar fi trebuit sa îndrepte instanta de fond catre art.225 din Codul de procedura civila, fapt care nu a fost aratat.

Analizand întregul material probator administrat in cauza, prin prisma criticilor formulate in cererea de recurs, conform dispozitiilor art. 3041 din Codul de procedura civila, tribunalul constata ca recursul formulat de recurentul petent este fondat, pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse in continuare:

Potrivit art.10 din Codul muncii, contractul individual de munca este contractul în temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana juridica sau fizica în schimbul unei remuneratii. Avand în vedere ca munca se presteaza în cadrul unor raporturi juridice diverse, de drept civil, de drept comercial etc., de esenta raportului de munca sunt subordonarea salariatului fata de angajator, ceea ce implica dreptul angajatorului de a da salariatului ordine si dispozitii executorii si de a controla munca salariatului sau, precum si dreptul salariatului la un salariu. In baza art.16 din Codul muncii, se instituie obligatia angajatorului de a încheia contractul individual de munca în forma scrisa, dar în cazul în care nu a fost îndeplinita aceasta obligatie, partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate, prin orice alt mijloc de proba.

Prin proba testimoniala, precum si prin proba cu înscrisuri administrate, s-a dovedit faptul ca între parti nu au existat raporturi de munca, iar probele nu au fost combatute în nici un fel de intimata. Asa cum s-a precizat anterior, de esenta raportului de munca sunt subordonarea salariatului fata de angajator, ceea ce implica dreptul angajatorului de a da salariatului ordine si dispozitii executorii si de a controla munca salariatului sau, precum si dreptul salariatului la un salariu.

Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, include, printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Hotararea Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt în mod real \"ascultate\", adica în mod corect examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art.6 implica mai ales în sarcina \"instantei\" obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta (Hotararea Perez împotriva Frantei (GC), cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, si Hotararea Van der Hurk împotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59). Obligatia pe care o impune art.6 paragraful 1 instantelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument (Hotararea Perez, paragraful 81; Hotararea Van der Hurk, p. 20, paragraful 61; Hotararea Ruiz Torija, paragraful 29; a se vedea, de asemenea, Decizia Jahnke si Lenoble împotriva Frantei, cererea nr. 40.490/98, CEDH 2000-IX).

In concluzie, din întreg probatoriul administrat rezulta cu certitudine recurentul petent nu are calitatea de subiect al faptei contraventionale prevazuta de art.276 alin.1 lit.e din codul muncii, în primul rand întrucat acesta a infirmat aceasta calitate retinuta în procesul verbal de constatare a contraventiei mentionata de inspectorii de munca, aratand ca în realitate calitatea de producator, precum si calitatea de detinator a adapostului de animale apartine unei alte persoane, respectiv mamei sale, iar în al doilea rand nu s-a facut dovada unui raport de vointa juridica care sa reflecte consimtamantul partilor, respectiv a recurentului petent pe de o parte si a celor trei persoane fizice: C. S. D., C. G. V. si M. M pe de alta parte, în sensul ca între parti s-ar fi dorit încheierea unui contract de munca în cadrul caruia persoanele respective urmau sa ocupe o functie anume si ca partile au negociat un salariu clar determinat.

Pe cale de consecinta, procesul verbal de constatare a contraventiei este nelegal si netemeinic în ceea ce priveste calitatea de subiect al faptei contraventionale, precum si latura subiectiva si obiectiva ale acestei fapte, tribunalul constatand ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale celor doua contraventii retinute de catre inspectorii de munca, întrucat prin întreg probatoriu administrat în cauza s-a facut dovada unei alte situatii de fapt, infirmandu-se astfel cele retinute de catre agentii constatatori la momentul respectiv.

In raport de toate aceste considernete si avand în vedere dispozitiile art.304 pct. 9 C.pr.civ. , tribunalul urmeaza sa admita recursul, sa modifice sentinta în sensul admiterii plangerii contraventionale si anularea procesului verbal de constatare a contraventiei .

Admite recursul declarat de recurentul petent G.T. împotriva sentintei civile nr.7838 din data de 07.10.2011 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu în dosarul nr. în contradictoriu cu intimata Inspectoratul Teritorial de Munca Gorj.

Modifica sentinta în sensul ca admite plangerea si anuleaza procesul-verbal de contraventie

Irevocabila.

Pronuntata în sedinta publica din 18 ianuarie 2012 la Tribunalul Gorj.

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati

Mai multe despre:   OG 2/2001    plangere contraventionala    munca la negru    proces verbal de contraventie    anularea procesului verbal de contraventie    munca la negru    avertisment   


Sus ↑