Avocat Dreptul muncii - Jurisprudenta - Asistenta si Asigurari sociale. Pensii - Formele de retribuire obtinute in acord global prevazute de Legea nr.57/1974

Formele de retribuire obtinute in acord global prevazute de Legea nr.57/1974

Hotararea nr. 1301 din 18.05.2012
Pronuntata de Curtea de Apel PITESTI

Intrucat dispozitivul reprezinta partea din hotararea judecatoreasca ce solutioneaza cauza litigioasa dedusa judecatii si cuprinde dispozitia obligatorie de executat, iar prin respingerea recursului nu sunt cuprinse astfel de dispozitii cu caracter executoriu, simpla mentionare in considerente a unor texte de lege care, aparent, ar solutiona problema de drept supusa analizei in recurs, nu confera recursului in interesul legii obligativitatea aplicarii acestor dispozitii in sensul pretins de recurenta, nefiind incidente dispozitiile art.329 alin.3 Cod procedura civila.

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

Constata ca, prin cererea inregistrata la data de 2.06.2011, reclamanta I.M.M. a chemat in judecata pe parata Casa Judeteana de Pensii A., solicitand obligarea acesteia la recalcularea pensiei conform adeverintei nr.1156/27.04.2011 eliberata de SC Proiect A. SA.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca prin cererea inregistrata sub nr.46208/28.04.2011 a solicitat paratei recalcularea drepturilor de pensie conform adeverintei nr.1156/27.04.2011 eliberata de SC Proiect A. SA, cererea la care a primit raspuns negativ.
Reclamanta a mai aratat ca veniturile suplimentare mentionate in adeverinta nr.1156/27.04.2011 au caracter permanent, ca urmare a aplicarii sistemului de acord global in Institutele de Proiectare.
In plus, reclamanta a aratat ca adeverinta emisa de fostul angajator atesta in mod expres ca in perioada indicata, aceste castiguri suplimentare au facut parte din fondul de salarii pentru care s-au retinut si platit la stat contributiile pentru asigurari sociale, conform legislatiei in vigoare la acea data.
A mai sustinut reclamanta ca prin neluarea in considerare a castigurilor mentionate in adeverinta nr.1156/27.04.2011 se incalca principiul contributivitatii prevazut de art.2 lit.c din Legea nr.19/2000.
La data de 19.01.2012 parata a depus la dosarul cauzei intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, aratand ca prin cererea inregistrata la C.J.P Arges sub nr.46208/28.04.2011, reclamanta a solicitat recalcularea drepturilor de pensie in baza adeverintei nr.1156/27.04.2011, eliberata de SC Proiect A. SA. Prin adresa nr.46208/C/17.05.2011 parata i-a comunicat reclamantei ca formele de retribuire in acord nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2001.
In raport de dispozitiile art.165 din Legea nr.263/2010 si de faptul ca sumele incasate cu titlu de acord global nu reprezinta spor cu caracter permanent potrivit dispozitiilor art.10 din Legea nr.3/1977, nu a existat temei legal de valorificare a acestora.
Mai mult decat atat, potrivit Anexei nr.15 la Normele metodologice de aplicare a Legii 263/2010, formele de retribuire in acord nu pot fi utilizate la determinarea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, asa cum a prevazut anterior si OUG 4/2005.
Tribunalul A., Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale, prin sentinta civila nr.23/31.01.2012, a admis actiunea; a obligat pe parata sa recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei prin luarea in considerare a veniturilor obtinute in acord global, potrivit adeverintei nr.1156/27.04.2011 eliberata de SC Proiect A. SA si a obligat pe parata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 500 lei.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:
Reclamanta este beneficiara unei pensii pentru munca depusa si limita de varsta, pensie stabilita incepand cu data de 01.11.1999.
Prin cererea inregistrata la C.J.P Arges sub nr.46208/28.04.2011 (fila 6) reclamanta a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie conform adeverintei nr.1156/27.04.2011 (fila 5) emisa de SC Proiect A. SA.
Conform acestei adeverinte, in perioada iunie 1975 – octombrie 1993, reclamanta a beneficiat de sume de bani „reprezentand acord global cu caracter permanent conform Legii nr.57/1974, art.17 alin.3”.
Potrivit aceleiasi adeverinte, in SC Proiect A. SA s-a utilizat permanent forma de retribuire in acord global, iar sumele de bani evidentiate in cuprinsul adeverintei au fost extrase din statele de plata pentru care angajatorul a virat CAS la bugetul de stat in conformitate cu legislatia in vigoare.
Prin adresa nr.46208/C/17.05.2011 (fila 7) parata a comunicat reclamantei ca formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 01.04.2001.
In raport de acest raspuns, care constituie practic un refuz de luare in calcul a veniturilor mentionate in adeverinta nr.1156/27.04.2011, reclamanta a promovat prezenta actiune prin care a solicitat obligarea paratei la recalcularea drepturilor de pensie conform adeverintei nr.1156/27.04.2011 eliberata de SC Proiect A., din care rezulta castigurile in acord global.
Cu privire la aceasta cerere, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art.2 lit.c din Legea nr.263/2010, sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca baza principiul contributivitatii, conform caruia, fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.
Acest principiu de baza, este reluat in modul de calcul al drepturilor de pensie, art.96 alin.1 si 2 din Legea nr.263/2010 statuand ca, „(1) Punctajul anual al asiguratului se determina prin impartirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate in anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculeaza prin raportarea castigului salarial brut/solda bruta sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.”
Potrivit art.12 si urmatoarele si art.40 si urmatoarele din Legea nr.57/1974 a retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii, plata in acord, cat si depasirea planului pe sectie sunt, fie forme de salarizare, fie criterii in functie de care se stabileste retributia tarifara majorata.
Potrivit art.3 alin.2 din Legea nr.3/1977, act normativ in vigoare pentru o mare parte din perioada 1975 - 1993 (perioada la care se refera adeverinta nr.1156/27.04.2011 eliberata de S.C. Proiect A. S.A.), fondurile necesare platii pensiilor de asigurari sociale de stat se constituie din contributiile pe care le platesc angajatorii si din sumele alocate de la bugetul de stat.
Contributia individuala de asigurari sociale a fost reglementata prin Decretul nr.389/1972, care in art.1 a prevazut obligativitatea pentru angajator de a varsa la bugetul asigurarilor sociale de stat, o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de munca sau care urmeaza cursuri de perfectionare profesionala, precum si asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale, pe timpul cat fac practica in productie, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata contractului de munca.
Textul de lege instituie obligatia varsarii la bugetul asigurarilor sociale de stat a contributiei asupra castigului brut realizat de angajat, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri.
Distinct de aceasta, art.2 din Decretul nr.389/1972 enumera drepturile banesti pentru care nu se datoreaza contributia pentru asigurarile sociale de stat, iar intre ele nu se regasesc drepturile ce fac obiectul prezentei judecati, adica formele de retribuire in acord global.
Retributia tarifara micsorata sau majorata conform art. 40 alin. (1) din Legea nr. 57/1974, obtinuta pentru munca in acord global este inclusa in castigul brut realizat de salariat, din care se retine, potrivit art. 1 din Decretul nr.389/1972, o contributie de 15% la bugetul asigurarilor sociale de stat.
Prin urmare, pentru aceste sume, angajatorul reclamantei a calculat si virat contributii de asigurari sociale, aspect confirmat prin adeverinta nr.1156/27.04.2011 eliberata de S.C. Proiect A. S.A.
Reglementarea privind calculul drepturilor de pensie, instituita prin Legile nr.19/2000 si nr.263/2010 a fost construita in jurul principiului contributivitatii, potrivit caruia orice element salarial efectiv incasat pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
In acest sens s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr.19/17.10.2011, prin care s-a admis recursul in interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, statuandu-se ca in interpretarea disp.art.2 lit.e, art.78 si art.164 alin.1 si 2 din Legea nr.19/2000 si ale art.1 si 2 din OUG nr.4/2005, formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art.12 alin.1 lit.a din Legea nr.57/1974 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
Potrivit art.3307 alin.4 Cod procedura civila, solutiile pronuntate in recursul in interesul legii, prin care se dezleaga problemele de drept, sunt obligatorii pentru instanta.
Impotriva sentintei instantei de fond in termen legal a declarat recurs recurenta-parata Casa Judeteana de Pensii A. criticand-o pentru nelegalitate, invocand dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila, dupa cum urmeaza:
- solutia pronuntata de instanta de fond este nelegala, deoarece potrivit dispozitiilor art.165 din Legea nr.263/2010, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, la determinarea punctajelor lunare realizate de catre intimata-reclamanta s-a utilizat salariile inregistrate in carnetele de munca si sporurile cu caracter permanent, conform legislatiei in vigoare, iar veniturile in acord global prevazute de Legea nr.57/1974, nu pot fi calificate ca sporuri care au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare.
- pe de alta parte, nu s-a avut in vedere faptul ca sumele de bani reprezentand acord global nu reprezinta sporuri cu caracter permanent in acceptiunea dispozitiilor art.10 din Legea nr.3/1977 si nici nu poate fi avut in vedere principiul contributivitatii, nici in baza dispozitiilor art.2 lit.c) din Legea nr.263/2010.
Intimata-reclamanta, citata in mod legal, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat pe considerentul ca, din adeverinta depusa la dosar rezulta ca veniturile au avut caracter permanent, au fost platita contributiile CAS in conformitate cu legislatia anterioara, in plus, s-a pronuntat si Inalta Curte de Casatie si Justitie printr-un recurs in interesul legii, din care a rezultat ca formele de retribuire obtinute in acord global se iau in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor prin sistemul public; se solicita cheltuieli de judecata.
Examinand actele si lucrarile dosarului si sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenta-parata, Curtea a constatat ca ambele critici sunt nefondate si au fost respinse pentru urmatoarele considerente:
Veniturile obtinute suplimentar la retributia tarifara de incadrare au avut caracter permanent in perioada retinuta de catre instanta de fond, fiind cumulate cu salariul individual brut si inclusa alaturi de celelalte sporuri in baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, achitandu-se astfel lunar atat cotele C.A.S., cat si contributia la fondul pentru pensia suplimentara. Introducerea acestor sporuri in baza de calcul a contributiei pentru asigurari sociale se incadreaza astfel in dispozitiile art.23 din Legea nr.19/2000 si aceste sporuri sunt prevazute de art.78 din aceeasi lege.
Desi potrivit dispozitiilor O.U.G. nr.4/2005 sumele reprezentand acordul global sau alte adaosuri salariale nu s-ar fi luat in calculul drepturilor de pensie, intrucat ele nu au facut parte din baza de calcul a pensiei conform legislatiei anterioare, invocandu-se astfel imposibilitatea valorificarii respectivelor venituri (venituri pe care intimata-reclamanta le probeaza cu adeverinta depusa la dosar), rolul instantei de judecata este nu doar de a constata si cenzura directa aplicare a O.U.G. nr.4/2005, ci si de a interpreta astfel actul normativ prin prisma Legii nr.19/2000, pentru ca procedura de calculare vizeaza tocmai inlaturarea discriminarilor, iar opinia este aceea ca sumele se impun a fi luate in calcul si conform Deciziei Curtii Constitutionale nr.736/2006.
Rationamentul juridic care sta la baza formarii acestei convingeri a instantei judecatoresti este fundamentat astfel de forta juridica a legii fata de ordonanta, pe considerente de echitate si motive care tin de preeminenta principiilor in baza carora un text de lege a fost edictat in raport de exceptiile ce au la baza tratamente discriminatorii.
Conform dispozitiilor art.2 alin.1 din O.U.G. nr.4/2000, modificata, recalcularea se efectueaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii cu respectarea Legii nr.19/2000.
Din mentiunile aratate in adeverinta depusa la dosar, rezulta ca intimata-reclamanta a realizat venituri suplimentare, respectiv adaosuri salariale care au fost astfel incluse in baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale si pensii suplimentare. Pe toata aceasta perioada s-au achitat lunar cotele la CAS, inclusiv contributia la pensia suplimentara conform cu legislatia in vigoare la acea data, iar sporurile pentru care a prestat munca intimata-reclamanta au avut caracter de venit in intelesul Legii nr.57/1974.
Potrivit art.1 din Decretul nr.389/1972, angajatorii au varsat contributia de 15% din castigul brut realizat de personal, indiferent de forma in care au fost realizate aceste venituri.
In conformitate cu dispozitiile art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor se utilizeaza salariile brute sau nete in baza inregistrarilor din carnetele de munca, iar la alin.2 se stipuleaza ca se au in vedere si sporurile inregistrate in carnetele de munca. Aceasta nu inseamna insa ca sporurile neinregistrate in carnetele de munca si care au intrat in bazele de calcul a contributiei de asigurari sociale, nu ar putea fi luate in considerare, atata vreme cat se face dovada existentei acestora prin adeverinte, intrucat ar atrage incalcarea uneia dintre principiile ce guverneaza sistemul public de asigurari sociale.
In baza art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor si asigurarilor sociale platite, iar veniturile la care a facut referire au fost avute in vedere la calcularea si aplicarea contributiilor.
Nu se poate admite ca baza de calcul a contributiei de asigurari sociale sa fie constituita si din aceste sume, iar la stabilirea pensiei cu prestatie de asigurari sociale sa nu se ia in considerare, deoarece ne-am afla in situatia in care aceasta prestatie nu ar fi proportionala cu pretul platit, creandu-se o inechitate.
Mai mult, in aplicarea dispozitiilor art.78 alin.4 din Legea nr.19/2000, sunt si dispozitiile cuprinse in Ordinul nr.680/1 august 2007, pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 care, la punctul 19 de la Sectiunea I, prevede ca prin sintagma venit brut realizat lunar se intelege venitul brut in bani achitat din fondul de salarii, conform enumerarilor prevazute la lit.a)-l) din lege si anume, cu titlu de exemplu: sporuri, indemnizatii si sume acordate sub forma de procent pentru conditii grele, periculoase, nocive, premii anuale si cele din cursul anului sub diferite forme, sume platite conform legii sau conform contractelor colective de munca, alte adaosuri la salarii aprobate prin lege sau stabilite prin contractele colective de munca, sume rezultate prin „plata cu ora”, indemnizatii de sedinta s.a.
Principiul aplicabil spetei este cel al contributivitatii, potrivit caruia drepturile de asigurari sociale, inclusiv pensiile, se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.
Nu in ultimul rand jurisprudenta CEDO a asimilat drepturi care decurg din politici sociale, cu notiunea de „bun” in sensul dispozitiilor art.1 din Protocolul nr.1, in sensul ca o reducere substantiala a nivelului pensiei este considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate atunci cand persoana a platit cotizatiile obligatorii, a indeplinit conditiile cerute de legea interna la data respectiva, existand o relatie directa intre totalul cotizatiilor varsata in decursul vietii si dreptul de a beneficia obligatoriu de o fractiune din patrimoniul de pensii.
Si prin decizia nr.872/25 iunie 2010 a Curtii Constitutionale, prin care s-a stabilit ca dispozitiile art.9 din Legea privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt neconstitutionale, s-a statuat ca dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, acesta fiind obligat prin lege sa constituie la bugetul asigurarilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat.
Corelativ, se naste obligatia statului ca in perioada pasiva a vietii individului sa-i plateasca o pensie al carei cuantum sa fie guvernat de principiul contributivitatii, cele doua obligatii fiind intrinsec si indisolubil legate.
Scopul pensiei este acela de a compensa in perioada pasiva a vietii persoanei asigurate contributiile varsate de catre acesta la bugetul asigurarilor sociale de stat in temeiul principiului contributivitatii si de a asigura mijloacele de subzistenta a celor care au dobandit acest drept in conditiile legii. Astfel, statul are obligatia pozitiva de a lua absolut toate masurile necesare realizarii acestei finalitati si de a se abtine de la orice comportament de natura a limita in vreun fel dreptul la asigurari sociale.
Nu in ultimul rand, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr.5/20 septembrie 2010, a admis recursul in interesul legii, in sensul ca, interpretarea dispozitiilor art.2 lit.e, art.78 si art.164 alin.1 si 2 din Legea nr.19/2000 si art.1 si 2 din O.G. nr.4/2005, se interpreteaza in sensul ca, sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art.1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr.1546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
Instanta de fond, este chiar obligata in baza principiului plenitudinii de jurisdictie si in baza dispozitiilor art.6 din CEDO, care reglementeaza dreptul la un proces echitabil si rezonabil sa examineze si eventual sa cenzureze raportat la dispozitiile legale in materie, legalitatea si temeinicia emiterii deciziilor de pensionare ale recurentei.
De asemenea, tot instanta de judecata este suverana in a aprecia si interpreta dispozitiile legale in materia dreptului la pensie, printr-o corelare corespunzatoare a textelor prevazute de lege, in conformitate cu jurisprudenta constata a instantelor judecatoresti, precum si cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Referirea recurentei-parate la decizia nr.30/16.11.2009 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este nefondata, deoarece prin acea decizie s-a respins recursul in interesul legii referitor la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cu posibilitatea luarii in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global prevazute de art.12 alin.1 lit.a) din Legea nr.57/1974.
Intrucat dispozitivul reprezinta partea din hotararea judecatoreasca ce solutioneaza cauza litigioasa dedusa judecatii si cuprinde dispozitia obligatorie de executat, iar prin respingerea recursului nu sunt cuprinse astfel de dispozitii cu caracter executoriu, simpla mentionare in considerente a unor texte de lege care, aparent, ar solutiona problema de drept supusa analizei in recurs, nu confera recursului in interesul legii obligativitatea aplicarii acestor dispozitii in sensul pretins de recurenta, nefiind incidente dispozitiile art.329 alin.3 Cod procedura civila.
Prin decizia nr.19 din 17 octombrie 2011, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dispunandu-se ca in interpretarea dispozitiilor art.2 lit.e), art.78 si art.164 alin.1 si 2 din Legea nr.19/2000 si art.1 si 2 din OG nr.4/2005 a stabilit ca, formele de retribuire obtinute in acord global prevazute de art.12 alin.1 lit.a) din Legea nr.57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in salariul brut si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, decizia fiind obligatorie potrivit dispozitiilor art.3307 alin.4 din Codul de procedura civila.
Fata de cele aratate mai sus, Curtea, in baza disp.art.312 si art.316 Cod procedura civila, precum si art.291 din Codul muncii, a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-parata si in baza disp.art.274 Cod procedura civila, a obligat pe recurenta-parata sa plateasca intimatei-reclamante suma de 500 lei cheltuieli de judecata.


Prelucrare: MCP - Cabinet avocati


Mai multe despre:   Acord global    Venituri obtinute in acord global    Reclacularea pensiei   

 

Contact

MCP avocati Cabinet de Avocat Marius-Catalin Predut
Sediul: str. Vintila Voda, nr. 2, Bucuresti, sector 3 (langa Tribunalul Bucuresti)
Metrou: Statia Unirii 1 si Unirii 2
RATB: Liniile 104, 124, 123, 385 (Statia Biblioteca Nationala a Romaniei)
Liniile 313, 116, 117 (Statia Mircea Voda)
Tel: (+4)0722.415.993
Fax: (004)0318.171.755
Avocat Predut Marius-Catalin
Contact OnLine!
Cum Ajungi la noi? Vezi harta!
Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

Articole Dreptul muncii

Procedura emiterii deciziei de concediere pe motivul desfiintarii postului
Procedura de aplicarea a sanctiunilor disciplinare
Suspendarea contractului individual de munca ca urmare si pe durata declansarii cercetarii disciplinare
Cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara
Cuprinsul deciziei de concediere
Nulitatea notificarii prin care s-a dispus unilateral incetarea contractului individual de munca in perioada de proba
Greva. Tipuri de greva si conditii de declansare

Jurisprudenta Dreptul muncii

Accidente de munca
Asistenta si Asigurari sociale. Pensii
Contestatie decizie de concediere
Contractul de munca. Clauze
Drepturi salariale
Incetarea contractului individual de munca
Incheierea contractului individual de munca
Modificarea contractului individual de munca
Plangere contraventionala
Probe
Raspunderea patrimoniala
Sanctionare disciplinara
Suspendarea contractului individual de munca

Consultatii Dreptul muncii

Neprezentarea la medicul de medicina muncii. Nulitatea contractului individual de munca.
Munca suplimentara
Obligarea angajatorului la depunerea organigramei
Munca prestata pe timp de noapte, in zilele de repaus saptamanal
Modificarea felului muncii. Obligativitatea acordului partilor
Plangerea penala introdusa de angajator impotriva unui salariat nu mai constituie cauza de suspendare a contractului individual de munca
Decontarea transportului la locul de munca
Solicitarea drepturilor salariale, la zi, posibila doar in cazul incetarii contractului individual de munca
Compensarea in bani a concediului de odihna.
Indemnizatia de somaj in cazul concedierii pentru motive ce nu tin de persoana salariatului.
Recuperarea salariilor restante. Stabilirea salariului sub nivelul minim brut pe tara
Fapta de a primi in munca persoane fara incheierea unui contract individual de munca. Sanctiuni
Actul aditional la contractul individual de munca.
Reducerea programului de lucru in perioada de preaviz.
Acordarea drepturilor salariale astfel cum au fost prevazute in contractual individual de munca.