Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Olt  reclamanta x a chemat in judecata pe paratele SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR \"CFR MARFA SA \"BUCURESTI - SUCURSALA BANAT OLTENIA si AGENTIA JUDETEANA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA OLT, solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta, sa fie obligate la recalcularea indemnizatiei pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani,

tinand cont de sentinta civila nr.136/2013 prin care instanta a dispus ca angajatorul, SNTFM CFR MARFA SA- Sucursala Banat-Oltenia sa-i plateasca la valoarea salariului de baza minim brut de 700 lei, stabilit la Nivelul Ramurii Transporturi, calculat la clasa de salarizare si coeficientul de ierarhizare corespunzatoare functiei, in perioada 26.11.2009-31.12.2010; plata diferentelor dintre sumele astfel rezultate si cele efectiv incasate la data respectiva, reactualizate in functie de indicele de inflatie, la data platii efective, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, reclamanta arata ca a fost angajata SNTFM CFR MARFA SA – Sucursala Banat-Oltenia in functia de economist din data de 12.02.2008 si pana la data de 05.11.2012.
Prin sentinta civila nr.136 pronuntata la data de 24.01.2013 de Tribunalul Olt, instanta a dispus sa fie platita la valoarea salariului de baza minim brut de 700 lei, stabilit la  Nivelul Ramurii Transporturi calculat la clasa de salarizare si coeficientul de ierarhizare corespunzatoare functiei, in perioada 26.11.2009-31.12.2010 si sa-i fie platite diferentele dintre drepturile salariale de care a beneficiat, calculate la clasa de salarizare si coeficientul de ierarhizare corespunzatoare functiei ocupate, la o valoare a salariului de baza minim brut inferioare valorii de 700 lei si drepturile salariale cuvenite, calculate la clasa de salarizare si coeficientul de ierarhizare corespunzatoare functiei ocupate, la o valoare a salariului de baza minim brut de 700 lei pe perioada 26.11.2009-31.12.2010, in conformitate cu art.41 al.3 din C.C.M. unic la nivel de ramura transporturi pe anii 2008-2010 si cu legislatia muncii.
Mentioneaza reclamanta ca in perioada 18.12.2010-04.11.2012 a beneficiat de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani si de indemnizatia corespunzatoare acestuia. In aceasta perioada s-a aflat in situatia reglementata de OUG 148/2005 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit art.1 din OUG 148/2005 cu modificarile si completarile ulterioare ,,incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr.571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.
Baza de calcul a indemnizatiei pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani se determina ca medie  a veniturilor lunare din ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu inscrise in certificatul de concediu, pe baza carora s-a datorat contributia individuala de asigurari sociale.
Avand in vedere ca pentru perioada 2009-2010, salariul de baza minim brut a fost stabilit la 700 lei si nu 600 lei, asa cum fusese platita in acea perioada,  implicit s-a majorat baza de calcul de care face vorbire OUG 148/2005.
Ca efect al sentintei civile nr.136/2013  pronuntata de Tribunalul Olt, salariul de baza minim brut a fost stabilit la 700 lei si nu 600 lei, asa cum a fost platita in acea perioada, astfel ca venitul lunar a crescut corespunzator, la fel ca si baza de calcul pentru indemnizatiile amintite.
Parata Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Olt a formulat intampinare, invocand exceptia  lipsei calitatii procesuale pasive a institutiei parate in ceea ce priveste al doilea capat din cerere si, totodata, solicita disjungerea celor doua capete de cerere.
Referitor la exceptia  lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, se arata ca, in speta, este vorba despre un litigiu al carui izvor este dreptul muncii,  astfel ca intre parata si reclamanta nu exista nicio relatie contractuala.
In ceea ce priveste disjungerea capetelor de cerere, se precizeaza ca primul capat de cerere vizeaza recalcularea indemnizatiei pentru cresterea copilului care este de competenta sectiei de contencios administrativ, iar cel de-al doilea capat de cerere vizeaza plata diferentelor rezultate ca efect al sentintei civile nr.136 /2013 care este de competenta sectiei civile – litigii de munca.
Pe  fondul cauzei, se solicita  respingerea actiunii reclamantei, ca neintemeiata, cu motivarea ca, avand in vedere ca stagiul de cotizare pentru plata si calculul indemnizatiei pentru cresterea copilului il reprezinta veniturile efectiv incasate(brute) in ultimele 12 luni anterior nasterii copilului, iar in cauza de fata stagiul este cuprins intre noiembrie 2010-noiembrie 2009, iar diferentele la salariul de baza minim brut au fost castigate in instanta si depuse la parata in anul 2013, nu se poate aproba si dispune recalcularea indemnizatiei pentru cresterea copilului.
Precizeaza parata ca legea care reglementeaza acordarea si calculul indemnizatiei pentru cresterea copilului pentru reclamanta este OUG 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului.
Parata Societatea Nationala de Transport Feroviar ,,CFR MARFA SA’’  Bucuresti - Sucursala BANAT-OLTENIA,  a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a societatii.
Astfel, raportat la obiectul cererii de chemare in judecata, parata nu are calitate procesuala pasiva, deoarece, in conformitate cu prevederile OUG nr.148/2005, calculul si plata se face de catre Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Olt, astfel incat in mod eronat, reclamanta a chemat in judecata aceasta societate in calitate de parata.
Arata parata ca reclamanta nu s-a adresat niciodata societatii cu o cerere de eliberare a unei adeverinte in care sa se mentioneze drepturile salariale recalculate in baza sentintei nr.136/24.01.2013 a Tribunalului Olt.
Reclamanta a depus la dosar precizare la actiunea principala prin arata ca, potrivit dispozitiilor OUG nr. 148/2005, calculul si plata indemnizatiei pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani se face de agentiile teritoriale, in speta, de Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Olt si, prin urmare, solicita respingerea exceptiei lipsei calitatii procesual pasive invocata de aceasta.
In privinta exceptiei invocata de angajator, avand in vedere ca acesta a depus la dosarul cauzei adeverinta din care rezulta salariul net recalculat reclamantei in urma sentintei civile nr.136/2013 si tinand cont de venituri a virat catre Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Olt, diferenta de contributie, considera reclamanta ca se impune admiterea exceptiei lipsei calitatii procesual pasive invocata de aceasta.
La termenul din 26 februarie 2014, reclamanta a precizat ca renunta la capatul de cerere privind obligarea paratei Societatea Nationala de Transport Feroviar \"CFR Marfa SA \"Bucuresti - Sucursala Banat Oltenia la plata catre reclamanta a diferentelor dintre sumele rezultate si cele efectiv incasate si la chemarea in judecata a acesteia, sustinand numai capatul de cerere privind obligarea paratei Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Olt la recalcularea indemnizatiei pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, tinand cont de sentinta civila nr.136/2013 pronuntata de Tribunalul Olt, instanta luand act de precizarea formulata, fata de care exceptiile invocate de parate au ramas fara obiect.
Prin sentinta nr 239/26.02.2014 Tribunalul Olt a admis actiunea si  a obligat parata AGENTIA JUDETEANA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA OLT sa calculeze si sa plateasca reclamantei diferenta dintre indemnizatia pentru crestere copil incasata pentru perioada 18.12.2010 - 4.11.2012 si cea cuvenita in raport cu media veniturilor realizate in ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului, astfel cum au fost stabilite prin sentinta nr.136 din  24.01.2013 pronuntata de Tribunalul Olt - Sectia I Civila, in dosar nr. 7255/104/2012.
Pentru a pronunta aceasta solutie s-a retinut ca potrivit art. 1 alin. 1 din O.U.G. 148/2005, incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei.
Veniturile profesionale supuse impozitului pe venit, in sensul O.U.G. 148/2005, sunt definite la art. l alin. 3 ca fiind venituri din salarii, venituri din activitati independente si venituri din activitati agricole, asa cum sunt ele stabilite de Legea nr. 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare, iar potrivit art. 55 alin. 2 din Legea nr. 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare, regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si altor tipuri de venituri considerate asimilate salariilor, intre care sumele reprezentand salarii sau diferente de salarii, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, precum si actualizarea acestora cu indicele de inflatie.
Asadar, sumele de bani reprezentand diferente de salarii stabilite prin hotararea Tribunalului Olt pentru lunile anterioare nasterii copilului trebuie luate in considerare la calculul indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul reclamantei, prin aceasta hotarare judecatoreasca stabilindu-se ca pentru munca prestata de reclamanta in acea perioada veniturile profesionale sunt mai mari decat a considerat angajatorul sau.
Veniturile stabilite prin hotararea judecatoreasca sunt, asa cum prevede legea, venituri realizate si neexceptate de la plata impozitului, pentru acea perioada reclamanta prestand activitatea specifica profesiei sale, numai ca angajatorul nu i-a stabilit salariul corespunzator activitatii prestate, motiv pentru care s-a adresat instantei de judecata care, in urma administrarii probatoriului, a hotarat ca, in realitate, venitul realizat de reclamanta corespunzator muncii sale este mai mare decat cel stabilit si platit de angajator.
Aspectul invocat de  parata, ca legiuitorul a avut in vedere veniturile efectiv incasate si ca, astfel, sensul real al sintagmei „supuse impozitului pe venit” din art. 1 alin. 1 din O.U.G. 148/2005 este acela de impozitare efectiva, reala, nu de venituri ce trebuie impozitate, nu poate fi retinut intrucat veniturile stabilite prin hotarari judecatoresti sunt venituri realizate si nu sunt exceptate de la plata impozitului pe venit.
Nu poate fi retinut punctul de vedere al  paratei, in sensul ca pentru a fi luate in calcul la stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea si ingrijirea copilului nu este suficient ca veniturile din salarii sau cele asimilate acestora sa fie doar stabilite, ci trebuie realizate, incasate.
Mergand pe rationamentul paratei ar insemna ca o persoana care a prestat activitatea specifica profesiei sale ca salariat al unei unitati, dar care nu a incasat efectiv salariul cuvenit pe ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului, din diferite motive, neimputabile acesteia (de exemplu: lipsa fonduri), nu ar mai fi indreptatita sa primeasca  indemnizatie pentru concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, ceea ce nu este posibil.
In cauza, parata a dat o interpretare gresita textului de lege invocat de reclamanta in sustinerea cererii sale, fara sa aiba in vedere ca in textul de lege nu exista notiunea de suma efectiv incasata, ci de venituri realizate, astfel ca a refuzat in mod nejustificat sa solutioneze cererea reclamantei.
Ca urmare, actiunea reclamantei privind recalcularea si plata indemnizatiei pentru cresterea copilului, este intemeiata.