Cabinet avocat Dreptul muncii

DOSAR Nr(...) - contestaţie decizie concediere -

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA A II A CIVILĂ ŞI PENTRU CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 1645

Şedinţa publică din data de 01 Aprilie 2009

Completul compus din:

Preşedinte: Judecător (...) (...)

Judecător: (...) (...)

Judecător: (...) (...)

Grefier: (...) (...)

*******

Pe rol, soluţionarea recursului declarat de reclamanta T. J., împotriva sentinţei civile nr. 1823/26.11.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata pârâtă SC B. SA, având ca obiect, contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, a răspuns recurenta reclamantă, personal şi asistată de avocat O. (...), iar pentru intimata pârâtă, consilier juridic (...) H..

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că recursul este declarat şi motivat în termenul legal, după care, consilier juridic (...) H., depune la dosar relaţiile solicitate de instanţă prin încheierea de repunere pe rol a cauzei, un exemplar fiind comunicat părţii adverse pentru observare.

Avocat O. (...) nu solicită un nou termen de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa constată cauza în stare de soluţionare şi acordă cuvântul părţilor.

Avocat O. (...) pentru recurenta reclamantă, criticând soluţia instanţei de fond, care a încălcat dispoziţiile art. 77 şi art. 74-76 din Codul muncii, deşi decizia emisă atrage sancţiunea nulităţii absolute deoarece nu cuprinde motivele care determină concedierea, durata preavizului, lista locurilor de muncă disponibile şi termenul avut la dispoziţie pentru a ocupa un loc vacant de muncă, de asemenea instanţa a încălcat dispoziţiile art. 65 alin. 1 şi 2 din Codul muncii, desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă , reală şi serioasă, solicită admiterea recursului şi modificarea sentinţei T r i b u n a l u l u i O l t, în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

Consilier juridic (...) H. pentru intimata pârâtă, solicită respingerea recursului pentru motivele invocate în întâmpinare şi menţinerea sentinţei instanţei de fond, ca fiind temeinică şi legală, concedierea fiind individuală, pe motivul comasării unor activităţi, criteriul fiind postul cu cea mai mică încărcare.

CURTEA

Asupra recursului de faţă.

Prin sentinţa nr. 1823/26.11.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t în dosarul nr(...) s-a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamanta T. J., împotriva deciziei fără număr şi dată emisă de pârâta SC B. SA S.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut :

Petenta a fost salariata pârâtei pe postul de operator- turnător, iar prin decizia nr. 255 din data de 30.06.2008 i-a fost desfăcut contractul de muncă în temeiul art. 65 şi art. 67 Cm.

La baza acestei măsuri a stat desfiinţarea locului de muncă ocupat de petentă ca urmare a comasării unor activităţi din cadrul compartimentelor funcţionale, conform Hotărârii Consiliului de Administraţie nr. 13/04.06.2008. Din această hotărâre s-a reţinut că la nivelul pârâtei s-a aprobat reducerea a 28 posturi, prin concedieri individuale.

Comparând organigramele societăţii înainte şi după reorganizare, s-a reţinut că în cadrul pârâtei din 1034 posturi au rămas 1006 posturi. Desfiinţarea postului ocupat de petentă a fost impusă de necesitatea reorganizării activităţii cu scopul de a îmbunătăţi activitatea societăţii, pârâta având acest drept potrivit art. 40 alin. 1 lit. a C.muncii.

Apărarea petentei în sensul că la emiterea deciziei contestate nu au fost respectate condiţiile de formă prevăzute de art. 74 C. muncii, nu s-a putut reţine deoarece în cauză a avut loc o concediere individuală potrivit art. 65 Cm, impusă de desfiinţarea locului de muncă ocupat de petentă. Din analiza deciziei se apreciază că nu există cauze de nulitate a acesteia deoarece cuprinde menţiuni atât cu privire la cauza ce a determinat desfiinţarea locului de muncă cât şi cu privire la inexistenţa locurilor de muncă vacante.

În ceea ce priveşte susţinerea petentei în sensul că a fost nominalizată pe baza unui criteriu subiectiv şi discriminatoriu, nu s-a putut reţine având în vedere faptul că la data de 02.07.2008 petenta a luat la cunoştinţă de posibilitatea de a continua activitatea în cadrul pârâtei ca turnător, ca urmare eliberării unui post prin demisia unui salariat, ofertă pe care a refuzat-o (fila 26 dosar). Pe cale de consecinţă s-a dovedit faptul că la nominalizarea petentei nu au fost avute în vedere criterii subiective atâta timp cât s-a optat pentru rechemarea acesteia în vederea continuării activităţii pe un post de aceeaşi natură, iar aceasta a refuzat fără nici o justificare oferta societăţii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta T. J. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivare, s-a arătat că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea dispoziţiilor art. 74-76 Codul muncii întrucât: decizia a fost emisă fără respectarea cerinţelor de formă obligatorii reglementate de art. 74 din Codul muncii. Aceasta nu este motivată în drept, simpla arătare a împrejurării că desfiinţarea postului de operator turnător este urmare a restrângerii de activitate a intimatei – fără a se arăta care sunt cauzele şi necesitatea reorganizării activităţii şi desfiinţării unor posturi - nu constituie o arătare a motivelor care determină concedierea.

Lipsa menţionării motivelor care determină concedierea - element esenţial, ca şi condiţie de formă, atrage sancţiunea nulităţii absolute a concedierii astfel efectuate, întrucât a fost dispusă cu nerespectarea procedurii prev. de art. 77 din Codul muncii.

S-a mai arătat că decizia nu cuprinde lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul pe care salariatul l-a avut la dispoziţie pentru a opta pentru un alt loc de muncă vacant, în condiţiile art. 64 din Codul muncii.

Contrar celor menţionate în preambulul deciziei contestate, la nivelul unităţii existau locuri de muncă vacante iar unitatea avea obligaţia să prezinte o listă a acestora, să menţioneze eventualul refuz al salariatului de a opta pentru ocuparea unuia dintre locurile vacante.

Nu are relevanţă că, după emiterea deciziei de concediere i s-a oferit contestatoarei un post de turnător.

Recurenta a mai menţionat că prima instanţă, în mod eronat, a menţionat că dispoziţiile art. 74 fac referire numai la concedierile colective, atâta timp cât doctrina şi practica judiciară au stabilit că ele trebuie respectate şi în situaţia concedierilor individuale care nu ţin de persoana salariatului, art. 74 lit. d din Codul muncii instituind în mod direct, o condiţie de formă iar indirect, o condiţie de fond extrinsecă pozitivă, fiind o normă de trimitere la art. 64 numai pentru a nu mai reitera conţinutul acesteia.

De altfel, motivarea primei instanţe este contradictorie deoarece, pe de o parte, se susţine că nu se aplică condiţiile de formă cerute de art. 74 Cod muncii deoarece este vorba despre o concediere individuală şi nu una colectivă iar, pe de altă parte, se susţine că, de fapt, decizia cuprinde menşţiuni atât cu privire la cauza ce a determinat desfiinţarea locului de muncă cât şi cu privire la inexistenţa locurilor de muncă vacante.

S-a mai arătat că instanţa de fond a pronunţat hotărârea şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 65 alin. 1 şi 2 din Codul muncii.

Astfel, din cuprinsul deciziei de concediere nu rezultă caracterul efectiv, real şi serios al concedierii. Înscrisurile depuse la dosar nu demonstrează caracterul său obiectiv şi serios ci, dimpotrivă, existenţa criteriilor nelegale, personale şi discriminatorii: ”salariata a fost nominalizată şi ca urmare a existenţei suspiciunii determinată de transferul soţului la o firmă concurentă”.

Respingând această apărare, instanţa de fond a ignorat împrejurarea că decizia petentei îşi produsese efectele din data de 30 iunie 2008 iar, la data de de 2 iulie 2008, când salariatul Ş. J. G. a făcut cererea de încetare a activităţii, acesta având deja făcută nota de lichidare, nemaiavând calitatea de salariat.

La dosar s-au depus: delegaţii avocaţiale, timbru judiciar, adresa nr. 1975/31 martie 2009 emisă de intimată, proces verbal nr. 3. 870/4 iunie 2008 întocmit, de asemenea, de intimată.

Intimata a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă, Curtea constată recursul nefondat, urmând a-l respinge, pentru următoarele considerente:

Aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, decizia contestată vizează concedierea individuală a recurentei petente din postul de operator – turnător, dispusă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.

De menţionat că dispoziţiile cuprinse în Secţiunea a 6 - a a capitolului V, titlul II din Codul muncii sunt aplicabile atât concedierilor colective cât şi celor individuale şi numai dispoziţiile art. 74 lit. c (referitoare la menţionarea criteriilor de stabilire a ordinii de proprităţi, conform art. 69 alin. 2 lit. d), vizează situaţia concedierilor colective, nefiind aplicabile cauzei de faţă.

Sub acest, se va substitui motivarea instanţei de fond, după cum urmează: Din conţinutul deciziei de concediere rezultă că aceasta cuprinde menţiunile obligatorii prev. de art. 74 Cod N. (text ce se aplică atât concedierilor individuale cât şi celor colective): a) motivele care determină concedierea – „desfiinţarea postului de operator turnător, acesta fiind postul cu activitatea cea mai redusă şi a cărui desfiinţare se impune ca urmare a restrângerii de activitate a S.C. B. S.A.”; b) durata preavizului „15 zile lucrătoare, începând cu data de 10 iunie 2008, conform art. 73 din Codul muncii”; d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condiţiile art. 64 – „societatea nu dispune de locuri vacante în vederea rerdistribuirii salariatului”.

Menţiunile cuprinse în decizia contestată sunt considerate suficiente, nefiind necesară şi nici obligatorie o motivare amplă, respectiv, menţionarea cauzelor reorganizării, necesitatea acestei măsuri, existenţa motivelor întemeiate care au avut ca urmare necesitatea desfiinţării unor posturi.

De asemenea, aşa cum a stabilit şi instanţa de fond, din organigrama depusă la dosarul cauzei (fila nr. 19, dosar fond) şi din statul de funcţii depus la fila nr. 42 dosar fond, rezultă că desfiinţarea locului de muncă a fost efectivă, acesta fiind suprimat din structura angajatorului după data de 1 iulie 2008, numărul de 1034 de posturi existente anterior reorganizării, fiind redus la 1006 posturi.

Deşi din procesul verbal întocmit la data de 4 iulie 2008, depus la filele nr. 21 – 27 din dosarul de recurs, rezultă că unitatea angajatoare nu are deosebite dificultăţi finanaciare, cauza concedierii este considerată ca fiind una reală şi serioasă, aceasta având caracter obiectiv, fiind impusă de nevoile reale ale unităţii, de necesitatea creşterii eficienţei economice prin măsuri tehnologice, de conservare a resurselor şi de utilizarea raţională a forţei de muncă, fără a putea fi apreciată ca fiind subiectivă ori că ar fi doar un pretext pentru îndepărtarea unor salariaţi.

În acelaşi timp, menţionarea că „salariata a fost nominalizată şi ca urmare a existenţei suspiciunii determinată de transferul soţului la o firmă concurentă” nu are relevanţă, atâta timp cât concedierea s-a făcut pentru motive neimputabile salariatei iar postul ocupat de aceasta a fost considerat că îndeplineşte condiţia stabilită în şedinţa de lucru a Consiliului de Administraţie din data de 4 iunie 2008, şi anume „post fără încărcare, ca urmare a comasării unor activităţi din cadrul compartimentelor funcţionale ale societăţii”.

Pe de altă parte, deşi din actele dosarului nu rezultă că petenta a avut posibilitatea să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, motivându-se de către unitate că nu existau locuri vacante în unitate la acea dată, nu este de ignorat (chiar şi numai pentru aprecierea bunei credinţe a angajatorului), împrejurarea că în prima zi după desfacerea contractului de muncă, i s-a oferit recurentei posibilitatea continuării activităţii în aceeaşi unitate, în aceeaşi meserie, ca urmare a încetării contractului de muncă al unui alt salariat, petenta refuzând această ofertă ( a se vedea în acest sens, înscrisurile depuse la filele nr. 23 şi nr. 26 din dosarul de fond).

Faţă de cele arătate anterior, nefiind îndeplinite condiţiile art. 304, 304/1 cod. pr. civ. şi, întrucât în cauză nu există motive de ordine publică ce ar putea fi invocate şi din oficiu, conform art. 306 alin. 2 cod. pr. civ., Curtea urmează ca, în baza art. 312 cod. pr. civ., să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta T. J., împotriva sentinţei civile nr.1823/26.11.2008, pronunţată de T r i b u n a l u l O l t în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata pârâtă SC B. SA, având ca obiect, contestaţie decizie de concediere.

Decizie irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 01.04.2009.

Preşedinte, Judecător, Judecător,

(...) (...) (...) (...) (...) (...)

Grefier,

(...) (...)

Red. Jud.L.E./ 2 ex./ 4 mai 2009

Tehn.I.C./Ex.2

J.F./L. E. şi I.E.