• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Contestatie decizie de concediere. Recurs

Hotararea nr. 283/R-CM din data 2008-04-01
Pronuntata de Curtea de Apel Pitesti

R O M Â N I A

 

CURTEA DE A P E L P I T E Ş T I

SECŢIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE

DOSAR NR(...) DECIZIE NR. 283/R-CM

Şedinţa publică din 01 Aprilie 2008

Curtea compusă din:

Preşedinte: (...) (...), judecător

Judecător (...) (...) (...)

Judecător (...) (...)

Grefier (...) (...)

 

     

S-a luat în examinare, pentru soluţionare, recursul declarat de intimata S.C.„E.”S.A., cu sediul în Piteşti, Calea B, (...).3, mezanin, judeţul A prin lichidator T..CIV.PROF „B. EXPERT”S.R.L., împotriva sentinţei civile nr.3/CM din 09 ianuarie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş, în dosarul nr(...), precum şi cererea de suspendare a executării sentinţei.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura este legal îndeplinită.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

   Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată recursul în stare de judecată şi trece la soluţionarea lui.

 

C U R T E A

Asupra recursului civil de faţă:

La data de 28.06.2007 a fost înregistrată, pe rolul T r i b u n a l u l u i A r g e ş, contestaţia formulată de E. Ş. împotriva deciziei nr.9/08.06.2007 2007 emisă de intimata S.C.„E.”S.A. reprezentată de S.C.P.„B. Expert”, prin care aceasta din urmă a dispus concedierea sa.

Decizia este lovită de nulitate absolută, arată contestatorul, pentru că nu cuprinde motivele concedierii, la care fac referire dispoziţiile art.74 lit.a Codul muncii.

Luând măsura concedierii colective, pârâta nu a respectat prevederile art.69 şi 70 Codul muncii.

Măsura luată de angajator este nejustificată şi pentru că a fost urmată de angajarea unor alte persoane care să asigure activitatea firmei până la îndeplinirea formalităţilor de radiere din registrul comerţului, în timp ce vechilor salariaţi nu le-a fost făcută cunoscută eventualitatea continuării raporturilor de muncă în acelaşi scop.

Pentru aceste motive contestatorul a solicitat anularea deciziei, reîncadrarea în funcţia ocupată anterior emiterii actului contestat, plata drepturilor salariale cuvenite de la concediere până la data reintegrării efective şi a daunelor morale de 15000 lei.

Prin întâmpinare, pârâta S.C.„E.”S.A. reprezentată de T.. Civ. Prof. „B. Expert”S.P.R.L. a formulat următoarele apărări:

Prin sentinţa comercială nr.536/F/11.10.2006, pronunţată de T r i b u n a l u l C o m e r c i a l A r g e ş, în dosarul nr(...), s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului împotriva debitoarei S.C.„E.”S.A.

Lichidator a fost numit practicianul în insolvenţă E. M., care îşi desfăşoară activitatea în cadrul T.. Civ. Prof. „B. Expert”S.P.R.L.

Prin sentinţa menţionată a fost ridicat şi dreptul de administrare al debitorului.

Măsura desfacerii contractului de muncă al contestatorului a fost luată de lichidatorul judiciar în temeiul art.86 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.S-a dispus în vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului.

Prin derogare de la prevederile C o d u l u i m u n c i i, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se face de urgenţă de către lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă, ci doar respectarea preavizului de 15 zile lucrătoare.

Concedierea salariaţilor, în cazul în care angajatorul intră în faliment, este o dispoziţie imperativă a legii, menţinerea lor fiind posibilă numai cu acordul creditorilor şi cu avizul judecătorului sindic, pentru a se reduce cheltuielile de procedură.

Angajarea unui arhivar şi a unei firme de pază a fost aprobată de adunarea creditorilor din data de 08.05.2007 şi de judecătorul sindic prin încheierea de şedinţă din data de 12.07.2007.

Afirmaţia reclamantului că ar fi putut executa aceste activităţi este nefondată, acestuia lipsindu-i calificarea necesară deoarece a fost angajat pe postul de şofer.

Reclamantul nu îndeplineşte nici condiţiile prevăzute de Legea nr.333/2003 pentru paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Iar arhivarea documentelor presupune cunoştinţe de specialitate.

Prin sentinţa civilă nr.3/CM/09.01.2008, T r i b u n a l u l A r g e ş a admis în parte contestaţia, a constatat nulitatea deciziei nr.9/08.06.2007 şi a dispus reintegrarea contestatorului pe postul deţinut anterior emiterii deciziei.

A obligat pe intimată să plătească acestuia drepturile salariale începând cu data de 08.06.2007 până la reintegrarea efectivă şi a respins capătul de cerere privind acordarea daunelor morale.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut în fapt şi în drept următoarele:

Prin decizia nr.1/08.06.2007, S.C.„E.”S.A. prin lichidator judiciar a dispus încetarea contractului de muncă al contestatorului, începând cu aceeaşi dată, în temeiul art.65 alin.1 şi 2 din Codul muncii.

Se menţionează în decizie că în conformitate cu Hotărârea Adunării Generale a asociaţilor din cadrul S.C.„E.”S.A. a fost desfiinţat postul de mecanic şi s-a acordat un preaviz de 15 zile lucrătoare care a expirat la 07.06.2007.

Prin sentinţa comercială nr.536/F/11.10.2006, pronunţată de T r i b u n a l u l C o m e r c i a l A r g e ş, în dosarul nr(...), s-a dispus deschiderea procedurii simplificate a falimentului împotriva debitoarei S.C.„E.”S.A., fiind ridicat şi dreptul de administrare al debitorului.

La data de 08.05.2007, în cadrul şedinţei adunării creditorilor s-a aprobat de către aceştia angajarea unui arhivar pentru arhivarea documentelor societăţii şi a unei firme specializate de pază, pentru asigurarea pazei imobilului din str.(...).

La data de 08.06.2007 s-a emis de către lichidatorul judiciar decizia nr.9, prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatorului, potrivit art.65 alin.1 şi 2 din Codul muncii, pentru fapte care nu ţin de persoana angajatului.

Textul art.86 alin.6 din Legea nr.85/2006, invocat de intimată în apărare, vizează concedierea colectivă, ceea ce nu se regăseşte în cazul de faţă. Legea specială nu înlătură de la aplicare norma generală prevăzută de dispoziţiile art.74 alin.1 lit.a din Codul muncii, potrivit căreia decizia de concediere trebuie să conţină în mod obligatoriu motivele care determină concedierea salariatului.

Decizia contestată nu cuprinde o astfel de motivare.

Ca urmare, s-a considerat că potrivit art.74 alin.1 lit.a coroborat cu art.76 din Codul muncii, decizia este lovită de nulitate şi s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.78 Codul muncii privind repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii deciziei.

Cererea de acordare a daunelor morale a fost privită ca neîntemeiată faţă de Decizia nr.XL din 7 mai 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în recurs în interesul legii şi de inexistenţa unei clauze contractuale care să stabilească posibilitatea acordării acestora.

Împotriva sentinţei a declarat recurs, în termen legal, intimata S.C.„E.”S.A., prin lichidator judiciar T.. Civ. Prof. „B. Expert”S.P.R.L., criticând-o în sensul că este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.

Astfel, se arată, încetarea contractului individual de muncă al unui salariat al cărui angajator se află în faliment este o încetare de drept, ca urmare a dispoziţiei imperative a art.86 alin.6 din Legea nr.85/2006.

În această situaţie, lichidatorul judiciar nu mai avea obligaţia legală de a motiva în fapt decizia de desfacere a contractului individual de muncă.

Singura obligaţie, respectată de altfel, era aceea de a se acorda termenul de preaviz de 15 zile.

Creşterea la maximum a averii debitorului reprezintă un principiu al procedurii insolvenţei şi survine independent de orice consideraţii de protecţie socială şi de ocrotire a salariaţilor, specifice legislaţiei muncii.

Or, dacă în conformitate cu art.86 alin.6 din Legea nr.85/2006, lichidatorul poate să efectueze concedieri colective, fără a fi ţinut să respecte măsurile de protecţie prevăzute de Codul muncii, cu atât mai mult poate să efectueze o concediere individuală în condiţii derogatorii de la dispoziţiile C o d u l u i m u n c i i.

În drept, recursul este întemeiat pe dispoziţiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Recurenta-intimată a solicitat suspendarea executării sentinţei până la soluţionarea recursului, cerere rămasă fără obiect în condiţiile în care, nefiind amânată judecata, instanţa a rămas în pronunţare asupra recursului la primul termen de judecată.

Potrivit art.300 alin.(2) Cod procedură civilă, suspendarea executării sentinţei atacate operează numai până la soluţionarea recursului.

Recursul nu este fondat.

Încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor unităţilor cu privire la care s-a dispus deschiderea procedurii falimentului este reglementată de dispoziţiile C o d u l u i m u n c i i.

Singura derogare în materie este cea prevăzută de art.86 alin.6 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

E. vizează numai procedura, înlăturând obligaţia lichidatorului de a urma toate etapele procedurii de concediere colectivă.

Altfel spus, textul special scurtează şi simplifică procedura de concediere colectivă.

Nu sunt înlăturate de norma specială celelalte dispoziţii ale dreptului comun care reglementează, printre altele, forma şi conţinutul deciziei de concediere.

Potrivit art.74 lit.a) Codul muncii, decizia de concediere trebuie să conţină în mod obligatoriu motivele care determină concedierea.

După termenii utilizaţi dispoziţia este imperativă şi nu are în vedere numai temeiul de drept al măsurii luate.

Aceasta deoarece, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reglementată de art.65 alin.(1) şi (2) Codul muncii – text pe care se întemeiază şi decizia contestată – este un tip de concediere ce poate fi determinată de mai multe motive.

Simpla menţionare a art.65 alin.(1) şi (2) Codul muncii nu constituie a motivare a măsurii dispuse deoarece desfiinţarea postului, care trebuie să fie efectivă, să aibă o cauză reală şi serioasă, nu poate fi examinată decât în raport cu cauzele sale.

Neprecizarea acestor cauze împiedică realizarea acestei verificări, implicit stabilirea temeiniciei concedierii.

Importanţa acestor menţiuni poate fi reţinută şi din perspectiva principiului protecţiei salariaţilor împotriva concedierilor nelegale şi al principiului bunei-credinţe în executarea raporturilor de muncă.

De aceea, în mod corect, s-a reţinut la judecata în primă instanţă incidenţa sancţiunii nulităţii absolute pentru nerespectarea condiţiilor de formă şi conţinut ale deciziei de concediere, sancţiune prevăzută de art.76 Codul muncii.

Lipsa motivării concedierii împiedică şi determinarea tipului de concediere pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, colectivă sau individuală.

Iar aspectul are relevanţă în problema interdicţiei de a face noi angajări după concedierea colectivă, stabilită de art.72 din Codul muncii.

Nu poate fi reţinut nici argumentul potrivit căruia în speţă se regăseşte o încetare de drept a contractului individual de muncă.

Textul pe care se întemeiază afirmaţia recurentei vorbeşte despre desfacerea contractelor individuale de muncă, şi nu despre încetarea de drept a acestora. Acest caz de încetare a raporturilor de muncă nu este reglementat nici de prevederile art. 56 din Codul muncii pentru a fi considerat încetare de drept a contractului individual de muncă.

Pentru motivele arătate, curtea va reţine că nu sunt întrunite condiţiile de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., astfel că în baza art. 312 C. pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.

Va respinge totodată cererea de suspendare a executării sentinţei civile nr. 3 /CM/9.01.2008.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-intimată S.C.„E.”S.A., cu sediul în Piteşti, Calea B, (...).3, mezanin, judeţul A, prin lichidator T.. CIV. PROF. „B. EXPERT”S.P.R.L., împotriva sentinţei civile nr.3/CM din 09 ianuarie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş, în dosarul nr(...), intimat fiind contestatorul E. Ş..

Respinge cererea de suspendare a executării sentinţei civile nr.3/CM din 09 ianuarie 2008, pronunţată de T r i b u n a l u l A r g e ş, în dosarul nr(...).

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 01 aprilie 2008, la Curtea de A P E L P I T E Ş T I - Secţia Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale şi pentru cauze cu Minori şi de Familie.

 

 

L.I., N.S.P., P.G.,

 

Grefier,

 

 

 

Red.N.S.P.

Tehnored.G.T.

2 ex./30.04.2008

Jud.fond: F.V.

N.D.

Toate spetele


Sus ↑