Cabinet avocat Dreptul muncii

ROMÂNIA

CURTEA DE A P E L P L O I E Ş T I

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

D E C I Z I A NR. 89

Şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2008

Preşedinte – (...) (...)

Judecători - (...) (...) (...)

- (...) E. (...)

Grefier - B. Ţ.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta F. E., domiciliată în comuna Merei, sat O., judeţul B, împotriva sentinţei civile nr.1080 din 26 noiembrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l B u z ă u, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. E. E. SRL, cu sediul în C, str.(...) (...), bloc.E.8, scara 1, .17, judeţul O.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns recurenta-reclamantă F. E., lipsă fiind intimata-pârâtă S.C. E.t E. SRL.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de şedinţă care a învederat instanţei că pentru termenul de astăzi prin intermediul serviciului registratură s-au depus precizări formulate de recurenta-reclamantă, la acestea fiind ataşate în copie xerox, sentinţa civilă nr.742/25.06.2007 pronunţată de T r i b u n a l u l B u z ă u şi sentinţa civilă nr.557/14.05.2007 pronunţată de T r i b u n a l u l B u z ă u.

Recurenta-reclamantă F. E. depune, în două exemplare, copii xerox de pe: decizia nr.1843/28.06.2005 emisă de intimata-pârâtă, o legitimaţie de serviciu pe numele recurentei purtând nr. 658/01.05.2006, două adrese prin care se face cunoscut că reclamanta F. E. şi numita F. B. sunt colaboratoarele SC E. E. SRL, precizându-se şi perioada acestei colaborări şi în continuare, recurenta arată că nu mai are alte cereri de formulat.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, faţă de actele şi lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Recurenta-reclamantă F. E., având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate, anularea deciziei nr.3510/20.03.2007 emisă de intimata-pârâtă, acordarea tuturor drepturilor băneşti reactualizate, acordarea tichetelor de masă, reintegrarea pe postul deţinut anterior. Depune concluzii scrise.

C U R T E A :

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr(...) pe rolul T r i b u n a l u l u i B u z ă u, reclamanta F. E. a chemat în judecată pe pârâta S.C.

E. E. SRL C, jud.O solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună anularea deciziei nr.3510/20.03.2007 şi reintegrarea reclamantei în muncă, cu acordarea tuturor drepturilor de la data de 15.03.2007 şi până la reintegrarea efectivă.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că obţinerea oricărui document de la societatea pârâtă, respectiv I.T.M. B se face cu mare greutate, iar hotărârea şi decizia de concediere colectivă din data de 03.01.2007 au fost luate de doi asociaţi unici şi nu de consiliul de administraţie al firmei, ceea ce contravine disp.art.137 alin.1 din Legea nr.31/1990.

S-a mai arătat că preavizul a fost dat în baza deciziei unui singur asociat al societăţii pârâte, respectiv S.C. M.B. U. T., iar adresa din decizia atacată nu corespunde cu adresa firmei la care reclamanta a fost angajată, decizia respectivă neconţinând date precise de identificare, expres arătate.

La termenul din 15.10.2007 instanţa a suspendat judecarea cauzei pentru lipsa părţilor, în temeiul art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, iar prin cererea formulată pentru repunerea pe rol a cauzei, reclamanta a invocat noi motive de nulitate a deciziei în urma intrării în posesia procesului-verbal de control nr.29066/29.03.2006 întocmit de I.T.M. B, susţinându-se că nu s-a respectat planul de măsuri întocmit de organul de control.

A arătat reclamanta că pentru personalul care şi-a desfăşurat activitatea la punctele de lucru din B, încadrarea s-a făcut la punctele de lucru, astfel încât adresa acelui punct de lucru trebuia să se regăsească pe decizia de concediere.

A mai susţinut reclamanta că potrivit anexei 2 a procesului-verbal de control nr.29066/29.03.2006, societatea pârâtă are un număr de 352 salariaţi, astfel încât, având în vedere numărul deciziei de concediere – 3510, rezultă că ori numărul de ordine este fals, ori firma îşi schimbă salariaţii în fiecare an neurmărindu-se reorganizarea firmei sau firma are mai multe puncte de lucru, ceea ce contravine celor reţinute în anexa 2 a procesului-verbal de control.

De asemenea, s-a arătat că în decizia atacată trebuia să se precizeze numărul contractului individual de muncă care încetează şi postul restructurat (desfiinţat).

Pârâta nu a formulat întâmpinare cu privire la acţiunea formulată şi nici nu şi-a desemnat un reprezentant în instanţă pentru a-şi preciza punctul de vedere faţă de acţiunea reclamantei.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentinţa civilă nr.1080/26.11.2007 T r i b u n a l u l B u z ă u a respins ca nefondată acţiunea reclamantei.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă că reclamanta a fost salariata societăţii pârâte până la data de 15.03.2007 când i-a încetat contractul individual de muncă în baza art.65 alin.1 din Codul muncii, conform deciziei nr.3510/20.03.2007, iar la baza emiterii acestei decizii a stat proiectul de concediere colectivă din data de 26.01.2007, decizia extraordinară a asociatului unic al firmei din 03.01.2007 şi preavizul nr.120/13.02.2007 comunicat reclamantei.

S-a mai reţinut că angajatorul a îndeplinit cerinţele prevăzute de art.68-70 din Codul muncii, iar preavizul a fost emis de societate cu respectarea dispoziţiţiilor art.73 din acelaşi cod.

Referitor la procesul-verbal de control întocmit de I.T.M. B invocat de reclamantă, s-a arătat că acesta a fost emis anterior deciziei contestate, reţinându-se în cuprinsul procesului-verbal că societatea are mai multe puncte de lucru, însă faptul că în decizia atacată nu s-a indicat punctul de lucru la care a funcţionat reclamanta nu conduce la nulitatea deciziei.

De asemenea, s-a arătat că nu trebuie să existe identitate între numărul de ordine al deciziei şi numărul salariaţilor, numerele deciziilor emise de societate fiind variate, pronunţate pe diverse teme, aceste decizii nefiind numerotate pe categorii.

Împotriva sentinţei primei instanţe reclamanta a declarat în termen legal recurs criticând-o ca nelegală şi netemeinică.

Susţine recurenta că prin sentinţa atacată s-au încălcat dispoziţiile Legii nr.31/1990, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.441/2006, precum şi ale C o d u l u i M u n c i i, tribunalul neţinând cont că pe ştampila S. a societăţii, aflată pe decizia contestată, nu se menţionează că S.C. E. E. SRL are sediul în C, jud.O, iar I.T.M. B nu avea nici un drept de a confirma valabilitatea unei decizii întocmite de o societate cu sediul în C.

Totodată, în sentinţa instanţei de fond se precizează că potrivit procesului-verbal de control nr.29066/29.03.2006 societatea pârâtă are puncte de lucru, fără a ţine seama de inexistenţa C.I.F-urilor corespunzătoare, ceea ce conduce la nelegalitatea deciziei de concediere.

De asemenea, ţinându-se cont de procesul-verbal de control din 29.03.2006 în care se precizează că societatea pârâtă nu întocmeşte fişa postului şi nici acte adiţionale cu privire la schimbarea locului de muncă, rezultă că decizia de concediere reprezintă un şantaj asupra celor care refuză să presteze munca forţată şi neplătită, nici vechimea în muncă sau pregătirea profesională neconstituind un criteriu de selectare a celor concediaţi, iar în realitate, aducerea la îndeplinire a planului de măsuri impus de I.T.M. B a fost înlocuită cu o concediere colectivă.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea sentinţei şi pe fond admiterea acţiunii şi anularea deciziei nr.3510/20.03.2007, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, depunându-se la dosar precizări şi concluzii scrise, precum şi o serie de înscrisuri, în copie.

Deşi legal citată cu această menţiune, intimata nu a formulat întâmpinare cu privire la recursul pârâtei.

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele şi lucrările dosarului, de dispoziţiile legale ce au incidenţă în soluţionarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:

Prin decizia nr.3510/20.03.2007 emisă de societatea pârâtă, recurentei-reclamante i-a încetat contractul individual de muncă în baza art.65 alin.1 din Codul muncii, modificat şi completat, fiind vorba de o concediere colectivă .

S-a solicitat de către recurentă, la prima instanţă, anularea deciziei de concediere nr.3510/20.03.2007 emisă de societatea intimată pentru mai multe motive, printre care şi faptul că decizia de concediere colectivă a fost luată cu încălcarea dispoziţiilor art.137 alin.1 din Legea nr.31/1990 cu modificările şi completările ulterioare, susţinându-se că decizia trebuia luată de consiliul de administraţie al societăţii.

În conformitate cu prevederile art.137 alin 1 din Legea nr.31/1990, cu modificările şi completările ulterioare, societatea pe acţiuni este administrată de unul sau mai mulţi administratori, iar când sunt mai mulţi administratori ei constituie un consiliu de administraţie, art.197 alin.1 din acelaşi act normativ statuând pentru societăţile cu răspundere limitată, că acestea sunt administrate de unul sau mai mulţi administratori, numiţi prin act constitutiv.

Or, din cuprinsul dosarului de fond, rezultă că decizia de concediere nr.3510/20.03.2007 emisă de societatea intimată, care este o societate cu răspundere limitată având un unic administrator, a fost luată în baza deciziei extraordinare a asociatului unic al S.C. E. E. SRL din data de 03.01.2007, care este S.C. M.B. U. T., asociatul unic al societăţii intimate decizând concedierea colectivă a 57 de salariaţi din cadrul punctului de lucru situat în B,(...), sector 1, în urma reorganizării societăţii prin înfiinţarea unui punct de lucru nou într-o localitate din judeţul C, situaţie în care nu se poate reţine nerespectarea dispoziţiilor din Legea nr.31/1990, cu modificările şi completările ulterioare, invocate de recurentă.

În proiectul de concediere colectivă din data de 26.01.2007 (fila 13 dosar fond), s-a consemnat că hotărârea asociatului unic al societăţii intimate, de reducere a numărului de salariaţi din cadrul secţiei confecţii de la punctul de lucru din(...), sector 1 B, s-a întemeiat pe necesitatea reorganizării activităţii ca urmare a înfiinţării punctului nou de lucru din localitatea E., jud.C şi desfăşurarea activităţii în această localitate, arătându-se, printre altele, că este vorba de o concediere cu caracter colectiv, în raport de numărul de salariaţi, ce va fi dispusă începând cu data de 15.03.2007.

Procesul-verbal de control întocmit de I.T.M. B, invocat de recurentă, a fost emis la 29.03.2006, cu mult înainte de data emiterii deciziei de concediere nr.3510/20.03.2007, contestat în prezenta cauză, iar faptul că prin procesul-verbal respectiv s-a constatat nerespectarea de către angajator a unor dispoziţii ale C o d u l u i M u n c i i dispunându-se şi o serie de măsuri obligatorii în sarcina societăţii intimate nu poate constitui un argument suficient pentru admiterea recursului în sensul celor solicitate de recurentă, câtă vreme nu există cauze care să conducă la anularea deciziei de concediere.

Din cuprinsul procesului-verbal de control din data de 29.03.2006, mai sus menţionat, rezultă că societatea intimată, cu sediul în C, jud.O, avea la momentul respectiv două puncte de lucru în municipiul B, ce au fost indicate, iar potrivit deciziei nr.1705/11.05.2005 a administratorului unic al societăţii şi adresei emise de către I.T.M. B sub nr.2741/R/13.06.2005, încadrarea personalului care îşi desfăşura activitatea la punctele de lucru de pe raza municipiului B s-a făcut la punctele de lucru.

Împrejurarea că în cuprinsul deciziei de concediere nu s-a indicat punctul de lucru la care a lucrat recurenta nu poate justifica însă admiterea acţiunii, acest aspect nefiind în măsură să conducă la nulitatea deciei de concediere în raport de dispoziţiile art.74 din Codul muncii, aşa cum corect a reţinut şi prima instanţă.

O. privind conţintul ştampilei societăţii intimate, invocată de recurentă prin motivele de recurs nu poate constitui un motiv de anulare a deciziei de concediere, această ştampilă fiind utilizată,de altfel, de societatea intimată inclusiv cu prilejul controlului finalizat prin procesul-verbal nr.29066/29.03.2006 întocmit de I.T.M. B.

De menţionat, că la instanţa de fond recurenta reclamantă a solicitat anularea deciziei de concediere pentru mai multe motive prevăzute în cuprinsul acţiunii şi ulterior, în precizările aduse acesteia, care au fost analizate de prima instanţă, concluzionându-se în mod justificat, în raport de probatoriile administrate şi de dispoziţiile C o d u l u i M u n c i i, a căror corectă aplicare s-a făcut în cauză, că acestea sunt neîntemeiate, cu consecinţa respingerii acţiunii, iar în recurs nu pot fi susţinute motive noi de anulare a deciziei atacate, care nu au fost invocate, cu respectarea dispoziţiilor procedurale, la prima instanţă.

Concluzionând, pentru considerentele mai sus arătate, Curtea priveşte recursul reclamantei ca nefondat, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă îl va respinge ca atare, sentinţa atacată fiind legală şi temeinică.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanta F. E., domiciliată în comuna Merei, sat O., judeţul B , împotriva sentinţei civile nr.1080 din 26 noiembrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l B u z ă u , în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. E. E. SRL, cu sediul în C, str.(...) (...), bloc.E.8, scara 1, .17, judeţul O.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 30 ianuarie 2008.

Preşedinte, Judecători,

(...) (...) (...) (...) (...) (...) E. (...)

Grefier,

B. Ţ.

Red.V.A.P.

Tehnored.A.Ţ.

2 ex./21.02.2008

dosar fond – (...)- T r i b u n a l u l B u z ă u

jud. fond – H. T.; B. F. E.

operator de date cu caracter personal

număr notificare 3120