Cabinet avocat Dreptul muncii

ROMÂNIA

CURTEA DE A P E L O R A D E A

- SECŢIA CIVILĂ MIXTĂ -

Complet II recurs

DECIZIA CIVILĂ NR. 170/R/2008

Şedinţa publică din 6 februarie 2008

Preşedinte (...) (...)- judecător

Judecător (...) (...)

Judecător (...) (...)

Grefier (...) (...)

Pe rol, soluţionarea recursului civil declarat de contestatorul (...) S., domiciliat în Ş., str (...) (...), . 8, . 8, judeţul B în contradictoriu cu intimata T. CFR MARFA SA B- SUCURSALA CFR MARFĂ C- SERVICIUL DE RESURSE UMANE, cu sediul în C N, P-ţa (...) (...) nr. 17, judeţul C împotriva sentinţei civile nr. 643/LM din 10 septembrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l B i h o r; având ca obiect: litigiu de muncă.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă contestatorul , personal şi asistat de av. E. E., în baza împuternicirii avocaţiale nr. 29 din 8 octombrie 2007 eliberată de B a r o u l B i h o r- Cabinet individual, în reprezentarea intimatului, consilier juridic K. D., în baza delegaţiei din 5 februarie 2008 emisă de intimată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanţei că, recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru ; la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 15 ianuarie 2008 întâmpinare, după care:

Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentului solicită, în principal, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei la T r i b u n a l u l B i h o r spre rejudecare, învederând instanţei că instanţa de fond a soluţionat cauza fără a intre în cercetarea fondului, iar în subsidiar, modificarea în totalitate a hotărârii atacate în sensul admiterii contestaţiei împotriva deciziei de concediere nr. I B 428 din 3 aprilie 2007 în baza probelor de la dosar şi a excepţiilor de nulitate absolută a deciziei , cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului, menţinerea în totalitate ca legală şi temeinică a hotărârii atacate , fără cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 643/LM din 10 septembrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l B i h o r a fost respinsă contestaţia formulată de contestatorul E. S. în contradictoriu cu intimata S.N.T.F.M. – CFR Marfă SA B – Sucursala CFR Marfă C .

Din considerentele sentinţei se reţine că prin decizia nr. I.B.428 emisă la data de 3.04.07. ( fila 4 dosar) s-a dispus în temeiul disp. art. 61 lit a din L 53/2003 sancţionarea disciplinară a contestatorului E. S. cu sancţiunea prev. de art 264 al.1. lit f din c.muncii respectiv concedierea disciplinară. Considerentele care au stat la baza emiterii deciziei de concediere l-au reprezentat supraconsumul de motorină în cantitate de 1243 kg fără a întocmi rapoarte de eveniment pentru diferenţa de motorină din rezervorul principal faţă de cel indicat în indexul M.D. încălcându-se astfel prev. art 11 lit a, art 12 lit c şi art 18 din statutul disciplinar.

Împotriva deciziei de concediere contestatorul a formulat contestaţie prin care a invocat 3 excepţii de nulitate a deciziei de concediere fără a contesta în fond concedierea dispusă pe seama sa.

Examinând excepţia de prescripţie a aplicării sancţiunii disciplinare instanţa a constatat că în conf. cu art 268 al.1. c.muncii, angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Astfel, ţinând cont de referatele întocmite cu ocazia cercetării prealabile disciplinare rezultă că, constatarea primului supraconsum de motorină imputat contestatorului a avut loc la data de 1.08.2006. Întrucât după comiterea faptelor imputate contestatorul s-a aflat în concediu medical o perioadă de 118 zile aşa cum rezultă din certificatele medicale depuse la dosar, perioadă în care contractul individual de muncă este suspendat de drept în conf. cu art 50 lit b c.muncii, termenul de 6 luni prev. în art 268 c.muncii a fost prelungit cu perioada incapacităţii temporare în care s-a aflat contestatorul şi prin urmare termenul de emitere a deciziei de concediere a fost respectat de intimată prin emiterea deciziei atacate la data de 3.04.2007.

În ceea ce priveşte excepţia de nulitate invocată de contestator privind neconvocarea în scris pentru efectuarea cercetării prealabile disciplinare, instanţa a constatat că, contestatorul a fost convocat în scris indicându-se data şi locul efectuării cercetării prealabile disciplinare aşa cum rezultă din convocarea depusă la dosar la fila 16.

Prin urmare instanţa urmează să constate că intimata a respectat obligaţia impusă de disp. art 267 c.muncii, referitoare la convocarea în scris a contestatorului pentru efectuarea cercetării prealabile disciplinare.

Referitor la excepţia de nulitate a deciziei de concediere privind nemotivarea în fapt a deciziei, instanţa examinând decizia de concediere aflată la fila 4 dosar, a constatat că, în cuprinsul deciziei este descrisă amănunţit abaterea disciplinară care a antrenat răspunderea disciplinară a contestatorului respectiv , supraconsumul de motorină în cantitate de 1243 kg şi neîntocmirea rapoartelor de eveniment pentru diferenţa de motorină din rezervorul principal faţă de cel indicat in indexul MD. Prin urmare, intimata a respectat disp. art 268 al.2. c.muncii, referitoare la condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească decizia de concediere sub sancţiunea nulităţii absolute.

În ceea ce priveşte fondul cauzei instanţa a constatat că, contestatorul nu a contestat în fond decizia de concediere limitându-se doar în a invoca cele 3 excepţii de nulitate examinate de către instanţa de judecată, contestatorul recunoscându-şi implicit comiterea abaterii disciplinare reţinute în sarcina sa a căror veridicitate este dovedită din ansamblul probelor anexate dosarului de cercetare prealabilă disciplinară.

Faţă de aceste considerente şi văzând în drept şi disp. art. 264, 267 şi 268 c.muncii, instanţa a respins ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul E. S. împotriva deciziei de concediere emisă de intimată la data de 3.04.2007, respingând pe cale de consecinţă şi celelalte capete de cerere accesorii privind reîncadrarea contestatorului şi obligarea intimatei la plata de despăgubiri.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs E. S. solicitând admiterea recursului şi pe cale de consecinţă, în principal casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei la T r i b u n a l u l B i h o r pentru rejudecare, întrucât instanţa a soluţionat cauza fără a intra în cercetarea fondului, iar în subsidiar modificarea în tot a sentinţei în sensul admiterii contestaţiei în baza probelor şi a excepţiilor de nulitate absolută a deciziei .

Recurentul critică hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât prin încheierea din 7 septembrie 2007 după ce uneşte excepţiile cu fondul cauzei respinge ca inutilă cererea de probaţiune formulată de contestator, respectiv cei doi martori propuşi, iar în motivare reţine că nu a contestat în fond decizia de concediere.

De asemenea artă că greşit au fost respinse excepţiile invocate. Astfel, răspunderea disciplinară era prescrisă faţă de data emiterii deciziei de concediere , termenul de 6 luni fiind depăşit cu 4 zile – art 268 alin 1 c o d u l m u n c i i-. Şi cea de-a doua excepţie este, în opinia recurentului, întemeiată acesta nefiind convocat în mod legal la cercetarea disciplinară prealabilă- art 267 alin 2 c o d u l m u n c i i.

Cu privire la excepţia nemotivării în fapt a deciziei de către intimată şi aceasta este susţinută de recurent care invocă faptul că în decizie sunt inserate doar articole din Statutul Disciplinar, fără a fi specificat în ce constau aceste încălcări.

În drept invocă art 312 alin 3 cod procedură civilă , art 62 raportat la art 267 şi 268 c o d u l m u n c i i.

Prin întâmpinare, intimata SN transport feroviar de marfă CFR Marfă a solicitat respingerea recursului ca nefondat .

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs invocate şi din oficiu , sub aspectul nulităţilor de ordine publică prevăzut de art 304 ind 1 cod procedură civilă se apreciază că aceasta este legală şi temeinică, sens în care , în condiţiile art 312 alin 1 cod procedură civilă , recursul urmează a fi respins ca nefondat.

Criticile aduse hotărârii nu subzistă.

Astfel, instanţa de fond s-a pronunţat asupra cererii contestatorului cu care a fost legal investită. Conform art 130 cod procedură civilă instanţa poate hotărî doar asupra celor ce formează obiectul pricinii supuse judecăţii. Reclamantul fiind cel care fixează cadrul procesual a investit instanţa cu anularea deciziei de concediere invocând trei motive de nulitate a deciziei- prescripţia, nerespectarea dispoziţiilor art 267 alin 2 c o d u l m u n c i i privind convocarea şi nemotivarea deciziei- art 268 alin 2 .lit a din c o d u l m u n c i i susţinând în concluzie toate aceste motive de nulitate absolută a deciziei în principal excepţia de prescripţie, solicitând admiterea contestaţiei.

Nu se poate reţine a fi o omisiune ca fiind făcută de o persoană fără pregătire juridică; mai mult chiar arată în contestaţie că decizia de concediere îl face vinovat pentru anumite fapte, inclusiv supraconsum de motorină şi nerespectarea ordinului 1/b/300/2002 când era de serviciu, dar nicăieri în contestaţie şi nici în vreo precizare făcută în condiţiile legii nu se contestată temeinicia acuzaţiilor intimatei, cu atât mai mult cu cât intimata a depus la dosarul cauzei toată probaţiunea care a stat la baza emiterii deciziei- înscrisuri care nu au fost contestate şi combătute.

Cât priveşte încheierea din 7 septembrie 2007 , instanţa a respins motivat proba testimonială solicitată- contestatorul pe lângă faptul că nu are o precizare sau completare la acţiune, dar solicitând martori, a dorit să dovedească faptul că nu se face vinovat de faptele imputate în decizie, ori, astfel cum s-a stipulat nu I s-a reproşat sustragerea de combustibil ci faptul că nu a încunoştinţat unitatea că s-a depăşit consumul „ supraconsum de motorină 1243 kg, fără a întocmi raport de eveniment”, ori, în acest sens sunt înscrisuri, obligaţiile contestatorului fiind fără dubiu , ori peste probe cu înscrisuri nu se pot audia martori, cu atât mai mult cu cât obligaţiile şi drepturile au fost semnate de cele două părţi, contestatorul neputând invoca necunoaşterea legii.

De altfel, şi la cuvântul pe fond susţinerile contestatorului au vizat doar excepţiile.

Cât priveşte excepţiile, acestea au fost corect soluţionate de instanţa de fond .

În ceea ce priveşte excepţia de prescripţie, intimata a respectat termenul de emitere a deciziei prevăzut de art 268 alin 1 cod procedură civilă, ţinând cont de perioada de incapacitate de muncă în care s-a găsit contestatorul, perioada in care contractul de munca este suspendat si nu se pot lua masuri împotriva angajatului.

Şi cea de-a doua excepţie de nulitate invocată, necomunicarea în scris pentru efectuarea cercetării prealabile, este neîntemeiată, în condiţiile în care convocarea s-a făcut cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art 267 alin 2 c o d u l m u n c i i- convocarea nr 893/2008, fila 16 dosar fond- specifică obiectul , data , ora si locul întrevederii şi faptul că potrivit art. 267 alin 4 c o d u l m u n c i i la cercetare poate veni însoţit de un reprezentant al sindicatului dar şi faptul că prezentarea se face în condiţiile ordinului de serviciu nr. 669 din 23 martie 2006 pe care contestatorul nu se poate prevala că nu îl cunoaşte. De altfel, însuşi susţine că era prezent în incinta societăţii şi nimic nu-l împiedica să se prezinte şi să solicite o amânare pentru apărare. De altfel astfel s-a procedat si cu alta ocazie, respectiv cercetarea din 19 octombrie 2006 / fila 55/56 dosar/, cu respectarea prevederilor c o d u l u i m u n c i i, susenuntate.

Nici critica privind soluţionarea excepţiei de nulitate privind nemotivarea în fapt a deciziei nu este întemeiat.

Astfel cum a reţinut instanţa de fond , decizai nr. IB 428 din 3 aprilie 2007- fila 4 dosar fond- îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în acest sens- art. 268 alin 2 c o d u l m u n c i i. Astfel, după ce face revenire la dosarul de cercetare prezintă detailat abaterea disciplinară săvârşită- supraconsum de motorină de 1243 kg fără întocmirea de raport de evenimente pentru diferenţă faţă de indexul MD- nerespectarea ordinului 1b 300/2002- arătând zilele respective când a fost de serviciu pe locomotivă( şi acestea descrise).

Prin decizie se arată apoi prevederile care au fost încălcate - deci nu este doar o prezentare a articolelor din Statutul Disciplinar cum susţine recurentul.

De altfel se mai reţine în decizie şi înlăturarea apărărilor contestatorului şi sancţiunea aplicată şi dată şi instanţa la care poate fi atacată.

Iar în atare situaţie, corect a reţinut instanţa de fond că această decizie îndeplineşte condiţiile de fond si de forma cerute de lege , criticile recurentului fiind neîntemeiate. Văzând cele de mai sus expuse , hotărârea instanţei de fond apare ca legală şi temeinică, urmând a fi menţinută în totalitate şi respins ca nefondat recursul declarat.

Fără cheltuieli de judecată nefiind solicitate de intimata căreia îi sunt aplicabile prevederile art. 274 cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de contestatorul (...) S., domiciliat în Ş., str (...) (...), . 8, . 8, judeţul B în contradictoriu cu intimata T. CFR MARFA SA B- SUCURSALA CFR MARFĂ C- SERVICIUL DE RESURSE UMANE, cu sediul în C N, P-ţa (...) (...) nr. 17, judeţul C împotriva sentinţei civile nr. 643/LM din 10 septembrie 2007 pronunţată de T r i b u n a l u l B i h o r pe care o menţine in întregime.

G. cheltuieli de judecata.

IREVOCABILA

Pronuntata in şedinţa publica din 6 februarie 2008.

Presedinte, Judecator, Judecator, Grefier,

(...) (...) (...) (...) (...) H. (...) (...)

Red dczA.E.

28.02.2008

Jud fond D.E., F.N.

Dact IC

2ex/3.03.2008