• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Contestatie decizie de concediere. Recurs

Hotararea nr. 7140R din data 2009-12-04
Pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti
Numar dosar

(Număr în format vechi 5867/2009)

R O M Â N I A

 

CURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T I

SECŢIA A VII-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

 

DECIZIE Nr. 7140R

Şedinţa publică de la 04 E. 2009

Completul compus din:

PREŞEDINTE – (...) (...) (...)

JUDECĂTOR – (...) (...) (...)

JUDECĂTOR –(...) (...) H.

GREFIER – E. N.

 

 

Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurentul U. B. împotriva sentinţei civile nr.5361 din 18.06.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i – Secţia a VIII a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.9789/3/LM/2009 în contradictoriu cu intimata SC S. SA având ca obiect-contestaţie decizie concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns recurentul prin mandatar E. D. cu procură autentificată sub nr.3956/08.10.2009 la BNP E. şi Asociaţii şi intimata , prin consilier juridic K. J. N. cu delegaţie la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Se învederează faptul că la dosar intimata a depus prin serviciul registratură la data de 22.10.2009 întâmpinare în 2 exemplare.

Curtea procedează la legitimarea mandatarului recurentului care face dovada studiilor juridice cu delegaţie de consilier juridic emisă la 12.08.2004.

Recurentul, prin mandatar, solicită completarea motivelor de recurs, privind neplata cheltuielilor de judecată la fond.

Curtea apreciază decăzut recurentul din dreptul de a completa motivele de recurs şi constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în susţinerea şi combaterea motivelor de recurs.

Recurentul, prin mandatar, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea sentinţei civile în sensul admiterii acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

Intimata, prin consilier juridic solicită respingerea recursului şi menţinerea sentinţei civile ca temeinică şi legală.

 

C U R T E A,

Deliberand asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţă civilă nr.5361 din 18.06.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i – Secţia a VIII a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.9789/3/LM/2009, s-a luat act de renuntarea reclamantului la judecata cererii privind prima de C pe luna E. 2008, a fost respinsa cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul U. B. în contradictoriu cu pârâta SC S. SA, ca neîntemeiata.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că, între părţi au existat raporturi de munca, acestea încetând ca efect al deciziei nr. 129/18.02.2009 emisă de pârâtă în baza art.65 alin.1 din Codul muncii. Prin art.7 din decizia de concediere angajatorul a recunoscut dreptul fostului salariat de a incasa o compensaţie la nivelul unui salariu de bază brut avut în luna anterioară concedierii.

S-a apreciat că cererea de plata a compensaţiei cuvenite ca urmare a concedierii sale la nivelul a douasprezece salarii de bază este neîntemeiată.

Din modul în care a fost redactat textul articolului 64 al contractului colectiv la nivel de unitate rezulta că părţile contractante nu au convenit asupra instituirii unei obligaţii în sarcina angajatorului în situaţia concedierilor colective, decizia de acordare a sumelor cu titlu de compensaţie fiind lasata la latitudinea societăţii, după o analiza prealabila a situaţiei financiare, salariatii fiind de acord cu aceasta prevedere la momentul negocierii contractului. Mai reţine tribunalul că modul de redactare a clauzei nu creează nici o dificultate în determinarea înţelesului său , a voinţei interne a părţilor cu prilejul negocierii colective, mai ales prin raportare la alte clauze ale contractului colectiv. Dacă voinţa părţilor ar fi fost în sensul stabilirii unei obligaţii pentru angajator, ar fi menţionat acest lucru în mod expres în cuprinsul contractului. A mai arătat tribunalul că este regretabilă situaţia în care se află reclamantul ca urmare a concedierii, dar în contextul oferit de contractul colectiv de muncă instanţa nu poate stabili dacă societatea dispune de posibilităţi financiare care să permită plata sumelor respective. Simplul fapt că societatea nu a înregistrat pierderi în perioada anterioară concedierii nu poate însemna că activitatea sa ulterioară nu ar fi perturbată prin plata compensaţiilor, mai ales că numărul salariaţilor concediaţi este foarte mare.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamantul U. B., inregistrat pe rolul Curtii de Apel B la data de 17.09.2009 sub nr(...).

În motivare, recurentul arată că situaţia financiară a societăţii pârâte este favorabilă plata compensaţiilor, din actele contabile depuse la dosar rezultând realizarea unui profit de aproximativ 7 milioane EURO.

Mai arata recurentul ca interpretarea data de instanta dispozitiilor contractului colectiv de munca incalca prevederile art. 977 din Codul civil, potrivit carora „Interpretarea contractelor se face după intenţia comună a părţilor contractante, iar nu după sensul literal al termenilor” , si ale art. 978 din Codul civil, cf. carora „când o clauză este primitoare de două înţelesuri, ea se interpretează în sensul ce poate avea un efect, iar nu în acela ce n-ar putea produce nici unul”.

Mai mult, art. 1 din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul angajatorului prevede ca scopul incheierii acestuia este stabilirea drepturilor si obligatiilor reciproce ale partilor in promovarea unor relatii de munca echitabile de natura sa asigure protectia sociala a salariatilor.

În drept, recursul se întemeiază pe dispoz. art. 299 Cpc.

Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de criticile invocate, pe care le incadreaza in motivul de recurs prev. de art. 304 pct 9 Cpc, şi ţinând seama de dispoziţiile art.3041 C.pr.civ., Curtea constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.64 alin.1 lit.a din Contractul colectiv de muncă al societăţii înregistrat sub nr.6278/27.12.2007, la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a Municipiului B, în situaţia concedierilor pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului, individuale sau colective, angajatorul poate acorda în funcţie de situaţia financiară o compensaţie către salariat echivalentă cu 12 salarii de bază brute din luna premergătoare concedierii.

Această clauză contractuală se interpretează în conformitate cu dispoziţiile art.977 şi urm. Cod civil, ce reglementează principiul priorităţii voinţei interne a părţilor şi a principiului potrivit cărora clauzele neclare se interpretează în sensul în care acestea produc efecte juridice şi in mod sistematic.

Clauza prevăzută de dispoziţiilor art.64 alin.1 lit.a din Contractul colectiv de muncă al societăţii, a fost însă greşit interpretată de către instanţa fondului care a reţinut că aceasta instituie doar o posibilitate pentru angajator, ce-şi poate manifesta discreţionar voinţa în sensul acordării sau nu a compensaţiilor băneşti ocazionate de concediere, ori această obligaţie este afectată de o condiţie pur potestativă ce are ca efect nulitatea clauzei asumate sub această condiţie, prin urmare, această interpretare propusă de către angajator neputând fi primită.

Curtea apreciază că angajatorul s-a obligat faţă de salariat ca în condiţiile în care situaţia sa financiară este favorabilă să achite acestuia cu ocazia concedierii 12 salarii de bază brute, în acest sens putând fi înţelese dispoziţiile art.64 alin.1 lit.a din Contractul colectiv de muncă.

Mai mult, astfel cum rezultă din extrasul din bilanţul pe anul 2008 al societăţii, depus de intimata la dosarul primei instanţe, situaţia financiară a societăţii înregistrase în anul anterior concedierii un profit substanţial ce permitea plata salariilor compensatorii prevăzute în Contractul colectiv de muncă.

Curtea are in vedere si motivele avute în vedere prin decizia de concediere a recurentului si Notificarea formulată de către angajator cu ocazia concedierii colective, din cuprinsul căreia rezultă că motivul ce a determinat concedierile de la nivelul societăţii nu a fost reprezentat de dificultăţi de natură economică, ci de considerente organizatorice de natură să determine eficientizarea societăţii .

Pentru aceste considerente văzând şi dispoziţiile art. 304 pct 9 Cpc, art. 312 C.pr.civ., Curtea va admite recursul, va modifica, în parte, sentinţa în sensul că va obliga pârâta să plătească reclamantului diferenţa de 11 salarii compensatorii conform contractului colectiv de munca.

Desi prin cererea de chemare in judecata a solicitat recurentul reclamant obligrea la plata a 12 salarii compensatorii, constatam ca acesta a incasat un salariu compensatoriu , dovada in acest sens inscrisul reprezentand anexa 2 la intampinarea depusa de parata intimata la dosarul de fond, fila nenumerotata.

Cu privire la motivul de recurs formulat verbal in sedinta publica, Curtea retine ca recurentul nu se mai afla inauntrul termenului de motivare a recursului, care este de 10 zile de la comunicarea sentintei recurate. Prin urmare, neindeplinind un act de procedura in termenul legal, acesta este decazut , cf. art. 103 Cpc, din dreptul de a completa recursul.

În temeiul dispoziţiilor art.274 C.pr.civ., va fi obligată intimata parata la plata către recurentul-reclamant a sumei de 58,6 lei cheltuieli de judecată , cf. inscrisurilor de la filele 25,26 si 27 ale dosarului de recurs.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

Constata decazut recurentul din dreptul de a completa recursul.

Admite recursul formulat de recurentul recurentul U. B. împotriva sentinţei civile nr.5361 din 18.06.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i – Secţia a VIII a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.9789/3/LM/2009 în contradictoriu cu intimata SC S. SA.

Modifică, în parte, sentinţa în sensul că:

Obligă pârâta la plata catre reclamant a 11 salarii compensatorii conform contractului colectiv de munca.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentintei.

Obligă intimata la plata sumei de 58,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către recurent.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 04.12.2009.

PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR

E. B. E. H. D. H.

T. F. D.

 

 

 

GREFIER

E. N.

 

Red.4ex/15.12.2009

Jud..F..

Jud.fond: E. N., D. D. H..

Toate spetele


Sus ↑