• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Contestatie decizie de concediere. Recurs

Hotararea nr. 1766 din data 2009-11-18
Pronuntata de Curtea de Apel Timisoara

R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L T I M I Ş O A R A OPERATOR 2928

SECŢIA LITIGII DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR(...)

 

 

DECIZIA CIVILĂ NR. 1766

Şedinţa publică din 18 noiembrie 2009

 

Curtea constituită din :

Preşedinte : (...) (...)

Judecător : Dr. (...) (...)

Judecător : (...) (...)

Grefier : (...) (...)

 

Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamantul L. F. împotriva sentinţei civile nr. 836/26.05.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r a d în dosarul nr(...), în contradictoriu cu pârâtul intimat Serviciul de Ambulanţă Judeţean T, având ca obiect contestaţie la decizia de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă reclamantul recurent L. F. personal, iar pentru pârâtul intimat Serviciul de Ambulanţă Judeţean T, consilier juridic O. N..

Procedura de citare legal îndeplinită.

Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, reclamantul recurent depune la dosar înscrisuri în probaţiune, respectiv o adeverinţă emisă de Colegiul Medicilor din Judeţul A, copia cererii prin care a solicitat eliberarea carnetului de muncă, o recomandare emisă de Direcţia Generală pentru Politici de Sănătate şi Resurse Umane, precum şi un certificat emis de Ministerul Sănătăţii - Centrul Naţional de E. în Domeniul Sanitar.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepţii de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată şi acordă cuvântul în susţinerea recursului.

Reclamantul recurent solicită admiterea recursului aşa cum a fost formulat şi motivat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii contestaţiei sale.

Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat potrivit motivelor arătate în întâmpinarea depusă şi menţinerea hotărârii atacate ca legală şi temeinică. Arată că, recurentul a dorit eliberarea carnetului de muncă în original, dar fără să-şi întocmească în prealabil, nota de lichidare. Mai mult, aşa cum rezultă din adresa nr.6821/4.11.2009, depusă la dosar, unitatea pârâtă i-a eliberat recurentului copia carnetului de muncă şi a semnat de primire.

 

C U R T E A

 

Deliberând asupra recursului civil de faţă, constată:

Prin contestaţia înregistrată la 7 august 2008 la T r i b u n a l u l T i m i ş, contestatorul L. F. a chemat în judecată intimatul Serviciul de Ambulanţă Judeţeană T solicitând anularea deciziei de concediere nr. 96/28.05.2008.

Prin sentinţa civilă nr. 836/26.05.2009 pronunţată în dosar nr(...) T r i b u n a l u l A r a d a admis excepţia tardivităţii introducerii acţiunii; a respins contestaţia formulată de petentul L. F. împotriva deciziei de concediere nr. 96/28.05.2008, emisă de intimatul Serviciul de Ambulanţă T, ca tardivă.

Tribunalul a reţinut:

Prin precizarea de acţiune depusă la data de 3 decembrie 2008, contestatorul a solicitat constatarea nulităţii absolute a deciziei de concediere nr. 96/28.05.2008 deoarece a fost emisă de intimată cu încălcarea dispoziţiilor art. 63, alin. 2, art. 64 şi art. 267 din Codul muncii raportat la dispoziţiile art. 52, art. 53 şi art. 58 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară, concedierea s-a dispus fără evaluarea prealabilă a salariatului şi fără cercetarea disciplinară a acestuia, iar preavizul acordat a fost de 15 zile şi nu de 20 de zile, cum prevede contractul colectiv de muncă.

Prin întâmpinare, intimatul a invocat, pe cale de excepţie, tardivitatea introducerii contestaţiei, întrucât contestatorul a luat la cunoştinţă de decizie la data emiterii acesteia, respectiv data de 28.05.2008, prin semnarea exemplarului rămas în posesia angajatului, iar contestaţia a fost înregistrată la data de 07.08.2008, cu depăşirea termenului legal de 30 de zile. Pe fond a cerut respingerea acţiunii.

Potrivit art. 283 alin. 1 lit. a din Codul muncii, cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate în termen de 30 de zile calendaristice de la data la care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încetarea contractului de muncă. Astfel termenul în care contestatorul putea să formuleze contestaţie împotriva deciziei nr. 96/28.05.2008 emisă de intimată, era de 30 de zile de la data comunicării acesteia, respectiv 28.05.2008, dată la care contestatorul a semnat pentru luarea la cunoştinţă a deciziei emise (fila 20). Ca atare, contestaţia fiind înregistrată la data de 7.08.2008, cu mult după îndeplinirea termenului legal de contestare, este tardivă. Susţinerea contestatorului că semnătura de luare la cunoştinţă a deciziei de concediere nu-i aparţine, nu poate fi primită de vreme ce intimatul a prezentat originalul acestei decizii şi o serie de alte înscrisuri originale (filele12-14) ce conţin semnături necontestate de reclamant, acestea fiind identice cu semnătura aplicată pe decizia contestată. Mai mult în şedinţa publică din data de 26 mai instanţa a procedat la luarea probei de scris pentru verificarea semnăturii contestatorului, după procedura prevăzută de art. 178-179 Cod procedură civilă, probă din care rezultă că semnătura pe decizia de concediere emisă de intimată aparţine contestatorului. În aceste condiţii termenul de contestaţie prevăzut la art. 283, alin. 1, lit. a din Codul muncii raportat la art. 73, lit. a din Legea nr. 168/1999, privind soluţionarea conflictelor de muncă este depăşit, consecinţa fiind constatarea tardivităţii introducerii acestei contestaţii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamantul, solicitând modificarea ei în sensul admiterii contestaţiei.

În motivarea recursului a susţinut că s-au încălcat prevederile art. 63 alin. 2 Codul muncii, ale art. 52 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe perioada 2008-2010, nefiind efectuată cercetarea disciplinară prealabilă şi prin urmare se impunea constatarea nulităţii absolute a dispoziţiilor de concediere.

S-a susţinut că nulitatea unui act poate fi invocată oricând conform art. 2 din Decretul nr. 167/1958 şi că instanţa a interpretat greşit actul dedus judecăţii nepronunţându-se asupra nulităţii deciziei care prevalează excepţiei tardivităţii contestaţiei.

A mai invocat recurentul că decizia nu i-a fost comunicată, semnătura fiindu-i falsificată, întrucât era în conflict cu conducerea.

Recursul a fost întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 Cod procedură civilă.

Pârâtul intimat Serviciul de Ambulanţă Judeţean T a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului.

S-a invocat că susţinerea reclamantului că semnătura i-a fost falsificată este nedovedită şi în mod corect s-a soluţionat excepţia tardivităţii contestaţiei.

Examinând cauza raportat la motivele de recurs şi totodată sub toate aspectele conform dispoziţiilor art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea constată că nu există nici un motiv pentru modificarea ori casarea sentinţei recurate.

Dispoziţiile cuprinse în legislaţia muncii au caracter special în raport de dispoziţiile dreptului comun şi se aplică cu prioritate. Astfel, contestaţia împotriva deciziei sau dispoziţiei prin care angajatorul a dispus concedierea salariatului, se poate formula în termenul de 30 de zile de la data comunicării acestei decizii conform dispoziţiilor art. 283 lit. a Codul muncii şi nu sunt incidente dispoziţiile Decretului nr. 167/1958, aşa cum greşit susţine recurentul.

Nici susţinerile recurentului cu privire la faptul că nu i s-a comunicat decizia de concediere nu pot fi apreciate ca întemeiate, în condiţiile în care instanţa de fond a procedat la verificarea de scripte conform dispoziţiilor art. 177-178 Cod procedură civilă, iar reclamantul nu a înţeles să solicite o expertiză grafologică.

Prin urmare, probele din care rezultă că reclamantului i s-a comunicat decizia de concediere la data de 28.05.2008 au fost corect apreciate de tribunal şi excepţia tardivităţii contestaţiei a fost admisă în mod temeinic şi legal.

Întrucât cauza a fost soluţionată pe excepţie, criticile cu privire la aspectele de fond nu se vor mai examina şi recursul fiind nefondat va fi respins în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul L. F. împotriva sentinţei civile nr. 836/26.05.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l A r a d în dosarul nr(...).

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 18 noiembrie 2009.

 

Preşedinte, Judecător, Judecător,

(...) (...) (...) (...) (...) (...)

 

 

 

Grefier,

(...) (...)

 

 

Red. I.J../30.12.2009

Tehnored. N.B./5.01.2010 – ex. 2

Prima inst. – T r i b u n a l u l A r a d - B. D., D. Ş.

Toate spetele


Sus ↑