• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00


Litigiu de munca. Contestatie decizie de concediere. Recurs

Hotararea nr. 452 din data 2010-01-25
Pronuntata de Curtea de Apel Craiova

R O M Â N I A

 

CURTEA DE A P E L C R A I O V A

SECŢIA A II-A CIVILĂ ŞI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

 

DECIZIE Nr. 452

Şedinţa publică de la 25 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREŞEDINTE (...) (...) (...)

Judecător (...) (...)

Judecător (...) E.

Grefier J. U.

x.x.x.

 

Pe rol, judecarea recursului formulat de contestatorul S. E. împotriva sentinţei civile nr.994 din 16.02.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l G o r j în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata SC S. şi Servicii U. SA S., având ca obiect contestaţie decizie de concediere.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns recurentul contestator S. E. prin avocat U. E. şi intimata SC S. şi Servicii U. SA S. prin consilier juridic S. D..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, constatându-se cauza în stare de soluţionare s-a acordat cuvântul părţilor.

Recurentul contestator S. E. prin avocat U. E. solicită respingerea excepţiei de tardivitate invocată de intimată prin întâmpinare iar pe fond solicită admiterea recursului conform motivelor scrise, modificarea sentinţei atacate şi aplicarea unei alte sancţiuni.

Intimata SC S. şi Servicii U. SA S. prin consilier juridic S. D. solicită respingerea recursului ca tardiv declarat iar pe fondul cauzei respingerea recursului.

 

CURTEA

 

 

Asupra recursului de faţă:

Prin sentinţa civilă nr.994 din 16.02.2009 T r i b u n a l u l G o r j a respins contestatia formulată de petentul S. E. împotriva deciziei nr.123/18.09.2008 emisă de intimata S.C. S. şi Servicii U. S.A. S..

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:

Petentul a fost salariatul intimatei în funcţia de conducător auto, iar prin decizia nr.123/18.09.2008 i-a fost desfăcut contractul individual de muncă în temeiul art.61 lit.a din Codul muncii pentru săvârşirea abaterii disciplinare constând în sustragerea de ţeavă refolosită de pe platforma S.C. D. Energetic S. S.A., unitate pentru care intimata prestează servicii.

Faptul că petentul a fost surprins cu cantitatea de ţeavă în autocamion a fost recunoscut de petent prin nota explicativă din data de 17.09.2008 şi prin declaraţia din 16.10.2008.

De asemenea, prin Ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg.J în dosarul nr.6755/P/2008 s-a stabilit că petentul a fost identificat în incinta termocentralei transportând o cantitate de fier pentru care nu avea documente justificative.

Ca urmare, fapta reţinută de intimată ca abatere disciplinară a existat în realitate.

Prin această faptă, petentul a încălcat dispoziţiile art.64 din capitolul 8 al Regulamentului intern, potrivit căruia sustragerea bunurilor de orice fel este considerată abatere disciplinară foarte gravă, precum şi dispoziţia nr.108/04.08.2008, adusă la cunoştinţa salariaţilor în data de 11.08.2008 şi potrivit căreia orice tentativă de sustragere a bunurilor de orice fel de pe platforma S.C. D. Energetic S. S.A. va duce la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al persoanei vinovate.

Potrivit art.263 din Codul muncii, ,,Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au savârsit o abatere disciplinară. Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşita cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici.’’

Susţinerea petentului privind nulitatea deciziei nr.123/18.09.2008 pentru neefectuarea cercetării disciplinare prealabile este neîntemeiată, deoarece acesta a fost convocat pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile şi a dat nota explicativă din 17.09.2008.

Având în vedere aceste considerente şi faptul că sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii disciplinare a salariatului prevăzute de dispoziţiile art.263-268 din Codul muncii, tribunalul a respins contestaţia.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs contestatorul S. E., criticând-o pentru nelegalitate.

Motivând recursul, contestatorul a arătat că desfacerea contractului individual de muncă este o sancţiune prea gravă, impunându-se să se dispună sancţionarea sa prin luarea unei alte măsuri.

În acest sens, recurentul a susţinut că faptele săvârşite de el pentru alte persoane nu este de natură a atrage o pedeapsă atât de gravă , având în vedere şi vechimea sa în muncă, comportarea sa la locul de muncă şi faptul că este căsătorit şi are în întreţinere întreaga familie.

Faţă de motivele invocate, s-a solicitat înlocuirea sancţiunii aplicate cu o altă sancţiune prevăzută de legislaţia în vigoare.

În urma fuziunii intimatei S.C. de reparaţii şi servicii U. S. S.A cu SC.D. Energetic S. S.A., aceasta din urmă preluând calitatea procesuală a intimatei, a formulat întâmpinare, prin care a invocat, pe cale de excepţie, tardivitatea declarării recursului, iar pe fond a solicitat respingerea acestuia, motivând în esenţă că în mod corect s-a dispus sancţionarea disciplinară a contestatorului cu desfacerea contractului individual de muncă.

Curtea, examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate, apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Astfel, se constată că prin decizia nr.123/18.09.2008 s-a dispus desfacerea disciplinară a contractului de muncă a contestatorului S. E., conform art.61 lit.a din Codul muncii, reţinându-se că fapta acestuia constă în aceea că a sustras din depozitul de echipamente al societăţii un număr de 66 E. ţeavă refolosibilă D. cu diametrul de 32 mm, pe care a scos-o din unitate cu ajutorul pe care-l deservea. S-a reţinut, de asemenea, că aceasta faptă încalcă prevedrile art.5.7 din CCM şi este considerată abatere disciplinară, sancţionabilă cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă conform art.34 din Regulamentul intern al societăţii, astfel cum a fost completat prin Dispoziţia nr.108/04.08.2008, emisă de conducerea societăţii, adusă la cunoştinţa personalului societăţii.

Recurentul a contestat în instanţă această decizie, invocându-şi pe de o parte nevinovăţia în săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa, iar pe de altă aspecte de nelegalitate a deciziei legate de procedura de aplicare a sancţiunii disciplinare, precum şi disproporţionalitatea sancţiunii aplicate cu fapta săvârşită.

Instanţa de fond a respins contestaţia recurentului, iar prin motivele de recurs contestatorul nu critică reţinerile instanţei cu privire la existenţa faptei, la împrejurările comiterii acesteia şi la vinovăţia sa în săvârşirea acesteia, astfel încât exercitarea controlului judiciar se va limita doar la verificarea modului în care angajatorul a procedat la individualizarea sancţiunii în raport cu abaterea comisă de salariat.

Sub acest aspect, se reţine că potrivit art. 263 alin.1 din Codul munciiangajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară”, iar în conformitate cu alineatul 2 al aceluiaşi articol „abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici”.

În speţă, angajatorul nu şi-a exercitat în mod abuziv această prerogativă, procedând la individualizarea sancţiunii prin luarea în considerare a criteriilor prevăzute de lege şi a împrejurărilor în care fapta a fost comisă şi realizând o justă corelare a sancţiunii cu gravitatea faptei.

Astfel, se constată că fapta reţinută în sarcina salariatului constituie abatere disciplinară, conform art.263 alin.2 C. N., acesta încălcând regulamentul intern, mai precis disp.art.34 din regulamentul intern al societăţii, precum şi prevederile art.5.8 din contractul colectiv de muncă al S.C. U. S.A.

Această abatere disciplinară a fost apreciată ca deosebit de gravă, dovadă fiind faptul că prin dispoziţia nr.108/04.08.2008 emisă de conducerea societăţii s-a completat regulamentul intern în sensul că „ orice tentativă de sustragere a bunurilor de orice fel de pe platforma S.C. Complex Energetic S. S.A. va duce la desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă al persoanei vinovate”. Această dispoziţie a fost adusă, sub semnătură, la cunoştinţa salariaţilor, inclusiv a contestatorului, astfel cum rezultă din tabelul aflat la filele 18-19, astfel încât recurentul nu poate invoca faptul că nu avea cunoştinţă despre aprecierea angajatorului cu privire la gravitatea unei fapte de natura celei comise sau despre consecinţele juridice ale săvârşirii unei astfel de fapte.

De altfel, gravitatea abaterii rezultă şi din aceea că ea a fost calificată ca având trăsăturile unei fapte de natură penală, contestatorul fiind sancţionat prin aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ prin ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală nr.6755/P/2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.-J.

Referitor la împrejurările concrete în care fapta a fost comisă care, potrivit susţinerilor recurentului, ar demonstra un grad redus de pericol social, Curtea reţine că tentativa de sustragere nu a vizat un număr redus de bunuri aparţinând societăţii, ci un număr de 66 E.. De ţeavă, cu diametrul de 32 mm şi lungimea totală de 146,64 m, astfel că şi raportat la cantitatea de bunuri ce s-a încercat a se sustrage fapta apare a fi de gravitate ridicată.

Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că recursul este nefondat, astfel că în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. îl va respinge ca atare.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

 

Respinge recursul formulat de contestatorul S. E. împotriva sentinţei civile nr.994 din 16.02.2009 pronunţată de T r i b u n a l u l G o r j în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata SC S. şi Servicii U. SA S..

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 25 Ianuarie 2010.

Preşedinte,

(...) (...) (...)

Judecător,

(...) (...)

Judecător,

(...) E.

 

Grefier,

J. U.

 

 

2ex/A.G

Red.jud. F.C.(...)

16.02.2010

Jud.fond L.U./R.N.

Toate spetele


Sus ↑