Cabinet avocat Dreptul muncii

Instanta de fond nu a respectat termenele expres prevazute de Codul de Procedura Civila, in care se indica data pana la care se poate preciza, modifica sau completa o cerere de chemare in judecata.

Pe de alta parte, daca instanta a luat in considerare concluziile scrise depuse de reclamanta ca si o precizare a actiunii, avea obligatia sa redeschida cauza – pentru ca dezbaterile au fost inchise si a fost acordat cuvantul pe fond –, sa comunice un exemplar din inscrisul depus de reclamanta, intitulat „concluzii scrise” cu partea adversa, pentru ca aceasta sa isi exprime punctul de vedere fata de aceasta precizare si sa isi formuleze apararea.

Neprocedand astfel, instanta de fond a incalcat principiul contradictorialitatii partilor in procesul civil si dreptul la aparare al paratului, prevazut de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Prin sentinta civila nr. 2550 din 30 mai 2013 Tribunalul Harghita a admis in parte actiunea reclamantei F. M. formulata impotriva paratului Spitalul Judetean de Urgenta Miercurea-Ciuc si in consecinta a obligat parata sa recalculeze salariul de baza si sporurile aferente ce se cuvin reclamantei cu luarea in considerare a salariului minim garantat de 600 lei incepand cu 01.01.2010, 670 lei incepand cu 01.01.2011, 700 lei incepand cu 01.01.2012 si 750 lei incepand cu 01.02.2013, a obligat parata sa acorde reclamantei 38 zile de concediu de odihna anual si a respins celelalte capete de cerere, fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca reclamanta este angajata paratei, sectia ATI. Raportat la prevederile art. 144, 146 pct. 3 din Codul muncii , la cuprinsul carnetului de munca al reclamantei si prevederile CCM nr. 59382/2012, instanta de fond a apreciat ca reclamanta are dreptul la un numar de 38 zile de concediu de odihna anual.
In precizarile depuse, reclamanta a aratat ca la reincadrarea sa nu au fost respectate prevederile Legii nr. 330/2009 si ale Legii nr. 285/2010, solicitand recalcularea salariului de baza si a sporurilor conform grilei de salarizare pentru personalul de specialitate medico-sanitar, in baza Legii nr. 330/2009 incepand cu data de 01.01.2010, conform coeficientului de 2,80 si in baza Legii-cadru nr. 285/2010, pentru gradatia 4, coeficient de ierarhizare de 3,04.
Din inscrisurile de la dosar a rezultat ca incepand cu data de 01.01.2010 reclamanta a fost reincadrata in functia de asistent medical principal, gradatia 3. Din studiul Anexei II/2 pozitia 30 a Legii 330/2009 a rezultata ca pentru un asistent medical principal, gradatiei 3 ii corespunde un coeficient de 2,80. La reincadrare reclamantei i-a fost acordata gradatia 3. Din actul aditional incheiat la data de 03.01.2013 a rezultat ca incadrarea reclamantei s-a schimbat la gradatia 4, clasa de salarizare 54, conform prevederilor Legii nr. 284/2010. Conform anexei III la aceasta lege, aceasta trebuia sa beneficieze de clasa de salarizare 52, insa prin actul aditional mentionat i s-a acordat 54.
Avand in vedere ca prin concluziile scrise reclamanta a invocat si faptul ca la calculare drepturilor salariale nu au fost avute in vedere salariile minime pe economie, conform perioadelor lucrate, instanta a obligat paratul sa recalculeze salariul de baza si sporurile aferente ce se cuvin reclamantei cu luarea in considerare a salariului minim garantat, asa cum s-a solicitat de catre reclamanta.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs paratul Spitalul Judetean de Urgenta Miercurea-Ciuc, solicitand admiterea recursului si casarea sentintei recurate.
In motivarea recursului a aratat ca este gresita constatarea primei instante potrivit careia salariul de baza al intimatei in perioada 1 ianuarie 2010 – martie 2013 nu a fost stabilit de Spitalul Judetean de Urgenta Miercurea-Ciuc, cu luarea in considerare a salariului baza minim brut pe tara.
Cuantumul salariului de baza minim brut pe tara este stabilit prin hotarari ale guvernului. Au respectat prevederile art. 164 alin. 3 din Codul muncii .
In drept, a invocat prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 Codul de Procedura Civila, art. 164 alin. 3 din Codul muncii , HG nr. 1051/2008, nr. 1193/2010, 1225/2011 si 23/2013.
A anexat cererii „situatia salariului de baza si salariului de incadrare al reclamantei” (fila 4).
Intimata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea sentintei ca legala si temeinica, pe considerentul ca recurentul nu a avut in vedere ca salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata trebuia inmultit cu coeficientul de ierarhizare conform grilei de salarizare.
Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor de recurs invocate precum si din oficiu, conform prevederilor art. 304 ind. 1 si art. 306 alin. 2 Codul de Procedura Civila, Curtea a constatat urmatoarele:
Reclamanta a depus mai multe precizari la actiunea introductiva, precizand cererea inclusiv in cuprinsul concluziilor scrise.
Instanta de fond a admis in parte actiunea reclamantei, astfel cum s-a solicitat in cuprinsul concluziilor scrise. Acest aspect a rezultat atat din dispozitivul sentintei recurate, cat si din considerentele acesteia, unde in aliniatul final se arata ca „avand in vedere ca prin concluziile scrise reclamanta a invocat si faptul ca la calcularea drepturilor salariale nu au fost avute in vedere salariile minime pe economie, conform perioadelor lucrate, instanta a obligat paratul sa recalculeze salariul de baza si sporurile aferente ce se cuvin reclamantei cu luarea in considerare a salariului minim garantat de 600 lei incepand cu 01.01.2010, 670 lei incepand cu 01.01.2011, 700 lei incepand cu 01.01.2012 si 750 lei incepand cu 01.02.2013, asa cum susnumita a solicitat”.
Instanta de fond nu a respectat termenele expres prevazute de Codul de Procedura Civila, in care se indica data pana la care se poate preciza, modifica sau completa o cerere de chemare in judecata. Pe de alta parte, daca instanta a luat in considerare concluziile scrise depuse de reclamanta ca si o precizare a actiunii, avea obligatia sa redeschida cauza – pentru ca dezbaterile au fost inchise si a fost acordat cuvantul pe fond –, sa comunice un exemplar din inscrisul depus de reclamanta, intitulat „concluzii scrise” cu partea adversa, pentru ca aceasta sa isi exprime punctul de vedere fata de aceasta precizare si sa isi formuleze apararea.
Neprocedand astfel, instanta de fond a incalcat principiul contradictorialitatii partilor in procesul civil si dreptul la aparare al paratului, prevazut de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Astfel, contradictorialitatea ingaduire partilor sa participe in mod egal la prezentarea, argumentarea si dovedirea drepturilor lor in cursul desfasurarii procesului, sa discute si sa combata sustinerile facute de fiecare dintre ele si sa-si exprime opinia asupra initiativelor instantei, in scopul stabilirii adevarului si al pronuntarii unei hotarari legale si temeinice. In virtutea contradictorialitatii, partile isi aduc reciproc la cunostinta pretentiile apararile si probele de care inteleg sa se foloseasca la proces, prin cererile scrise adresate instantei. Judecata nu se poate face decat dupa legala lor citare, in cursul procesului toate partile sunt ascultate in mod egal, inclusiv asupra imprejurarilor de fapt sau de drept puse in discutie de instanta, in vederea aflarii adevarului in cauza. Incuviintarea probelor se face in sedinta publica, dupa prealabila lor discutare de catre parti iar hotararile judecatoresti sunt comunicate partilor, in vederea exercitarii caii legale de atac.
Pe de alta parte, dreptul la un proces echitabil inseamna si posibilitatea rezonabila a oricarei parti de a expune cauza sa instantei de judecata, in conditii care sa nu o dezavantajeze fata de partea adversa, ceea ce se realizeaza prin asigurarea dreptului la aparare.
In acest sens, Inalta Curte de Casatie  si Justitie – Sectia civila si de proprietate intelectuala s-a pronuntat in sensul ca nerespectarea principiului contradictorialitatii, principiu care asigura si dreptul la aparare, este sanctionata cu nulitatea hotararii, intrucat pentru asigurarea unui proces echitabil instanta este obligata sa respecte si sa aplice principiul contradictorialitatii, cat si a dreptului la aparare, iar potrivit art. 129 alin. 1 Codul de Procedura Civila, judecatorul are indatorirea sa faca respectate si sa respecte el insusi principiul contradictorialitatii si celelalte principii ale dreptului civil (Decizia nr. 2508/2007).
In acelasi sens, in jurisprudenta CEDO s-a stabilit ca „Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Conventie, include printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Hotararea Artico impotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria !, r. 37, pag. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real „ascultate”, adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art. 6 implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta (Hotararea din 28.04.2005, cauza Albina contra Romaniei).
Pentru toate aceste considerente, Curtea, in temeiul art. 312, art. 304 pct. 5 si art. 304 ind. 1 Codul de Procedura Civila, a admis  recursul declarat, a casat integral hotararea atacata si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante de fond, urmand ca in etapa rejudecarii instanta de fond sa aiba in vedere, potrivit dispozitiilor art. 315 Cod procedura civila, toate cele aratate mai sus si celelalte aspecte sesizate de recurent si care, avand caracter subsecvent, nu au mai fost analizate in cadrul acestui recurs.