• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Modificarea unilaterala a CIM determinata de incompatibilitatea detinerii functiei in conditiile inceperii urmaririi penale

Hotararea nr. 2010
Pronuntata de Curtea de Apel BRASOV

Constata ca prin sentinta civila nr.837/M din 23 aprilie 2013 Tribunalul  Brasov  a respins contestatia formulata si precizata de contestatorul B.G.D. în contradictoriu cu intimata SNTC „CFR C.” SA, împotriva Deciziei nr.A1/344/13.11.2012.

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

A respins cererea contestatorului de acordare a cheltuielilor de judecata.
Pentru a pronunta astfel instanta a retinut urmatoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 17.12.2012 contestatorul B.G.D. a chemat în judecata pe intimata SNTC „CFR C.” SA, solicitand anularea deciziei nr. A1/344/13.11.2012 ca netemeinica si nelegala; cu cheltuieli de judecata.
La solicitarea instantei, contestatorul a precizat contestatia formulata (f.14) aratand ca solicita si reintegrarea sa în functia detinuta anterior în situatia în care, pana la data solutionarii cauzei, va opera efectiv încetarea contractului sau de munca în temeiul deciziei atacate.
Contestatorul B.G.D. are calitatea de angajat al societatii intimate, îndeplinind functia de conductor tren.
La data de 13.11.2012 intimata a emis decizia nr. A1/344, prin care se propune contestatorului un loc de munca vacant, respectiv acela de muncitor necalificat categoria de lucrari ,,obisnuite”, din cadrul Statiei Brasov.
 In art.1 al deciziei se arata ca motivul care determina modificarea elementelor contractului individual de munca este determinat de incompatibilitatea detinerii functiei de conductor tren în conditiile începerii urmaririi penale pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita si abuz în serviciu în forma continuata. La adoptarea acestei decizii, intimata a avut în vedere ca împotriva contestatorului s-a început urmarirea penala în dosarul penal nr. 520/P/2011 aflat pe rolul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov pentru savarsirea infractiunilor mentionate, dar si pentru punerea în executare a dispozitiilor minutei încheierii penale nr.97/R/07.11.2012 a Curtii de Apel Brasov în dosarul nr.11709/64/2012 care dispun ca inculpatul B.G.D. sa nu desfasoare activitatea si functia de conductor tren în exercitarea careia a savarsit fapta.
In art.3 al deciziei se arata ca la data comunicarii acestei decizii, contestatorul urmeaza sa-si manifeste expres consimtamantul cu privire la noul loc de munca oferit, iar în cazul în care nu-si manifesta expres consimtamantul, urmeaza ca la expirarea termenului de 20 de zile lucratoare de la comunicarea deciziei, raportat la prevederile art.58 si art.61 lit. a din Legea nr.53/2003, sa înceteze contractul individual de munca al acestuia.
Ca urmare a emiterii acestei decizii, intimata întocmeste si actul aditional la contractul individual de munca nr. A1/344/1/13.11.2012  pentru functia de muncitor necalificat categoria de lucrari ,,obisnuite”, cu un salariul de baza de 749 lei, corespunzator clasei de salarizare 5, un spor de vechime de 25%, un spor pentru conditii de munca feroviara de 7%, durata concediului de odihna fiind de 27 zile lucratoare, act aditional care urma sa intre în vigoare la 14.11.2012(f.45-46).
Coroborand starea de fapt anterior expusa cu normele de drept relevante, instanta retine ca actul juridic atacat în speta nu este o decizie de aplicare a unei alte sanctiuni disciplinare contestatorului, ci constituie un act juridic unilateral emis de catre angajator în considerarea prevederilor art.17 alin.1, 3 si 5 coroborat cu art.41 alin.1 si 3 din Codul muncii, prin care informeaza angajatul cu privire la intentia sa de modificare a unor elemente ale contractului individual de munca si anume felul muncii, locul muncii, salariul.
Nefiind un act de sanctionare disciplinara, decizia în discutie nu intra sub incidenta niciunuia dintre temeiurile de drept invocate de catre contestator în sustinerea cererii sale de constare a nulitatii, respectiv de anulare a sa, nu este supusa conditiilor de valabilitate impuse de acestea. Motivele de nulitate absoluta ori relativa sustinute de catre contestator sunt complet straine de actul juridic atacat, de normele juridice carora sub incidenta carora se afla acesta.
Prin urmare, cererea de constatare a nulitatii absolute a Deciziei nr.A1/344/13.11.2012 si cererea de anulare a acesteia sunt vadit nefondate, astfel ca aceste capete de cerere urmeaza a fi respinse, solutie ce atrage, pe cale de consecinta, si respingerea petitului din precizarea contestatiei privind reintegrarea contestatorului în functia detinuta anterior emiterii deciziei contestate, deoarece, prin decizia contestata, nu s-a dispus desfacerea contractului individual de munca a contestatorului ca sanctiune disciplinara.
Impotriva acestei sentinte s-a declarat recurs de recurentul B.G.D. criticandu-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor de recurs sentinta este criticata pentru faptul ca instanta de fond nu a tinut cont de faptul ca efectele deciziei atacate vizau în mod clar pierderea calitatii de salariat de catre recurent.
Se mai arata ca instanta de fond nu a tinut cont de faptul ca modificarea unilaterala a contractului de munca se poate face doar cu caracter de exceptie în conditiile codului muncii si în nici un caz nu poate conduce la pierderea calitatii de salariat.
In continuarea motivelor de recurs se mai arata ca recurentul a solicitat si a dovedit faptul ca emiterea deciziei atacate s-a facut cu încalcarea dispozitiilor legale în materie cu referire la art. 41 din Codul muncii si ca nu exista situatia unei forte majore, a unei sanctiuni disciplinare sau a unor masuri de protectie salariala, modificarea unilaterala fiind abuziva, încalcand orice principii de dreptul muncii.
O alta critica vizeaza faptul ca angajatorul poate modifica unilateral doar locul muncii si felul muncii însa nu poate dispune modificarea salariului fara acordul salariatului. In speta de fata salariul recurentului a fost diminuat drastic ajungandu-se la salariul minim pe economie, daca accepta  modificarea unilaterala  a CIM pentru  functia de muncitor necalificat.
Recurentul mai arata ca angajatorul, pe motiv ca angajatul este cercetat penal, refuza orice dialog si nu tine cont de faptul ca potrivit dispozitiilor. art. 52 Cod procedura penala pe perioada cercetarii penale, persoana învinuita se bucura de prezumtia de nevinovatie.
Examinand sentinta atacata în raport de criticile formulate instanta apreciaza ca recursul nu este întemeiat si în consecinta va fi respins iar sentinta primei instante va fi mentinuta ca legala si temeinica, în baza dispozitiilor art.312 Cod procedura civila   pentru urmatoarele considerente:
Sustinerile recurentului potrivit carora, ne aflam în prezenta unei abateri disciplinare nu sunt fondate.
Instanta de fond, a retinut în mod corect starea de fapt aratand ca este vorba despre o masura unilaterala dispusa de angajator, în considerarea faptul ca angajatul nu mai era compatibil cu functia pe care o detinea, întrucat împotriva acestuia s-a dispus începerea urmaririi penale în dosarul nr. 520/P/2011 al Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.
Astfel, prin decizia nr. A1/344 din 13.11.2012 emisa de angajatorul SNTC „CFR C.” SA, recurentului  i s-a propus  un alt loc de munca, motivat de faptul ca împotriva acestuia s-a pornit urmarirea penala în dosarul nr. 520/P/2011 al Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, pentru savarsirea infractiunilor de luare de mita si abuz în serviciu în forma continuata si dare de minta în forma continuata, aspect care atrage aplicarea dispozitiile art. 4 din Legea 22/1969.
Aceasta decizie, are valoarea juridica a  unei oferte de loc de munca, impusa de starea de fapt aratata mai sus si de obligativitatea angajatorului de a respecta dispozitiile art. 4 alin. 2 din legea 22/1969.  Potrivit acestui text de lege, „nu poate fi angajat sau trecut în functia de gestionar cel aflat în curs de urmarire penala sau de judecata pentru savarsirea vreunei infractiuni prevazute în anexa la lege”. In anexa la lege, printre alte infractiuni se  regasesc si infractiunile de dare si luare de mita, pentru care s-a pornit urmarirea penala fata de recurent.
Termenul de acceptare al  ofertei de loc de munca,   fiind de  douazeci  de zile de la comunicare, a început sa curga  de la data de 14.11.2012, cand recurentul  a luat cunostinta de decizie si a  expirat  în data de 05.12.2012.
Unitatea angajatoare a întocmit la data de 01.02.2013,  un act aditional la contractul individual de munca al recurentului, act care nu a fost acceptat de acesta si poarta nr. AN/468/1 februarie 2013 în baza caruia recurentul îsi desfasoara si în prezent functia  manevrant vagoane în cadrul Statiei  Brasov (date rezultat din sentinta civila  mr. 669/3 aprilie 2013 a Tribunalului  Brasov , ramasa  irevocabila   prin respingerea recursului  în dosarul  civil nr. 182/62/2013)
 Prin urmare sustinerea din recurs potrivit careia nu s-au purtat discutii între parti si s-a refuzat orice dialog, este o simpla afirmatie fara nici un suport real.
Avand în vedere toate aceste considerente, criticile aduse în recurs, cu privire la ne legalitatea si nulitatea acestuia pentru nerespectarea art.252 alin.2 lit. a  deciziei din 13.11.2012 emisa de SNTFC CFR C., sunt nefondate si în consecinta vor fi respinse.
Cu privire la adoptarea masurii de modificare a contractului individual de munca prin decizia contestata, emisa la 13.11.2012, înainte de a fi pronuntata Ordonanta procurorului din 07.12.2012, care instituia interdictia de a desfasura functia, instanta constata ca angajatorul putea lua aceasta masura fara a considera ca se încalca prezumtia de nevinovatie. Astfel decizia emisa vizeaza norme ce reglementeaza raportul juridic de dreptul muncii dintre angajat si angajator si nu raspunderea penala a angajatului care este instituita de norme specifice dreptului penal ce presupune si  analiza prezumtiei de nevinovatie.
Pe de alta parte masura dispusa de angajator prin decizia contestata se fundamenteaza nu neaparat pe savarsirea unor fapte cu caracter penal, ci pe existenta unei incompatibilitati între functia/meseria contestatorului si începerea urmaririi penale. Trebuie remarcat ca decizia contestata este emisa dupa pronuntarea încheierii penale nr. 97/07.11.2012, pronuntata de Curtea de Apel Brasov în dosarul nr. 11709/64/2012 prin care s-a admis recursul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov împotriva încheierii de sedinta nr. 37/360.10.2012 prin care erau obligati inculpatii (printre care si contestatorul) sa nu desfasoare activitatea si functia în exercitiul careia au savarsit fapta .
Asadar existenta „incompatibilitatii”  la care se face mentiune în decizia contestata s-a probat si s-a justificat, fiind constatata anterior emiterii deciziei contestate.
Legat de modul de solutionare al nulitatii deciziei  pe motiv ca nu contine descrierea faptei, instanta constata ca decizia  contestatorului nu este o decizie de sanctionare disciplinara care sa respecte conditiile „ad validitatem „ impuse de art.252 Codul muncii ci  are valoarea unei modificari  temporare a CIM, în cazul în care pana la data ramanerii definitive a hotararii  judecatoresti  asupra raspunderii  penale, partile convin ca salariatul  sa ocupe o alta  functie la acelasi  angajator , în raport  cu  care nu  se manifesta  nici un fel de  incompatibilitate.
Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca toate criticile din recurs sunt nefondate si în consecinta vor fi respinse urmand ca sentinta primei instante sa fie mentinuta ca legala si temeinica.

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati

Mai multe despre:   modificare cim    modificarea contractului individual de munca    act aditional    plangere penala    loc de munca vacant    muncitor necalificat    urmarirea penala   


Sus ↑