• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Clauza de neconcurenta

Hotararea nr. 550 din 20.032013
Pronuntata de Tribunalul CARAS SEVERIN

Clauza de neconcurenta, prev. de art. 21-art. 24 c. m., potrivit careia salariatul este obligat ca, dupa încetarea contractului de munca, sa nu presteze, în interes propriu sau al unui tert, o activitate ce se afla în concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, în schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare, pe care angajatorul trebuie sa o plateasca, pe toata perioada prevazuta pentru aplicarea acestei clauze, trebuie sa fie prevazuta expres în contract si nu subînteleasa, fiind inadmisibila pe perioada existentei contractului individual de munca, de vreme ce obligatia legala de fidelitate, conf. art. 39 alin. 2 c. m. este inserata în contractul individual de munca.

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

Prin actiunea civila înregistrata pe rolul Tribunalului Caras Severin, reclamanta S.C H.E. S.A. a chemat în judecata pe paratul T.S.M. solicitand obligarea paratului la plata sumei totale de 602.599 lei, reprezentand prejudiciul suferit de catre societate ca urmare a conduitei culpabile a paratului, suma reprezentand contravaloarea Contractului nr…./12.10.2010 intervenit între parat si S.C. „U.G.C.” S.A., sustinandu-se ca temeiul pretentiilor o reprezinta raspunderea materiala a angajatului, fiind determinata de doua cauze diferite - una avand ca izvor încalcarea clauzei de confidentialitate, iar alta cauza constand în încalcarea obligatiilor de serviciu. Creanta a fost defalcata în doua categorii, prima suma fiind în cuantum de 461.559,60 lei, suma pe care o solicita ca urmare a încalcarii clauzei de confidentialitate semnata si asumata de catre parat, prin Actul Aditional nr. l la Contractul individual de munca.

Reclamanta a sustinut, în esenta, ca aceasta suma reprezinta contravaloarea contractului pe care societatea putea sa-l încheie cu S.C. „U.G.C.” S.A, dar pe care nu l-a încheiat, întrucat aceasta societate a încheiat acest contract cu S.C „MS P.I.” S.R.L, al carui asociat este paratul. S-a aratat ca, astfel, paratul a prejudiciat societatea reclamanta, prejudiciu constand în privarea companiei, al carei angajat a fost, de o lucrare de automatizare, pe care avea capacitatea de a o executa. Reclamanta a invocat prezumtia de vinovatie a paratului, care exista tocmai prin conduita culpabila adoptata de acesta, conduita care este contrara dispozitiilor clauzei de confidentialitate, semnata si asumata de catre acesta, prin Actul Aditional nr. l, la Contractul individual de munca, prin însusi faptul ca, înca din timpul în care se afla angajat al societatii, paratul a înteles a înfiinta doua societati comerciale, una în care era el însusi asociat - S.C „MS P.I.” S.R.L, iar alta, în care figura ca asociat, prin interpusi, - S.C „G.D.T.” S.R.L., societati care au acelasi obiect de activitate cu cel al S.C. „Hydro Engineering” S.A. S-a sustinut si faptul ca înfiintarea acestor societati comerciale de catre parat, constituie un act de premeditare din partea acestuia, în vederea deturnarii clientilor S.C. „H.E.” S.A., clienti cu care venea în contact direct si nemijlocit, prin natura functiei pe care o avea, încalcand clauza de confidentialitate. S-a aratat ca, întrucat S.C „MS P.I.” S.R.L este societatea cu care S.C „U.G.C.” S.A a înteles a contracta, în defavoarea reclamantei, prezumtia de culpa a paratului nu poate fi înlaturata decat prin proba contrara, ori paratul nu a facut dovada contrara, aceasta prezumtie nefiind rasturnata. Reclamanta a mai aratat ca întreaga creanta este constituita si din suma de 141.039,70 lei, constand în prejudiciul cauzat ca urmare a încalcarii obligatiilor de serviciu, pe care acesta le avea în calitate de director executiv, cu drept de semnatura în banca, constand în dispunerea platii integrale a unei facturi catre furnizorul S.C. „I.I.” S.R.L., pentru o lucrare care nu a fost finalizata, în conformitate cu contractul semnat între parti.Tribunalul a respins actiunea formulata de reclamanta, retinandu-se ca paratul, în calitate de „director general”, la data de 22.04.2009, paratul a semnat, cu societatea reclamanta, Actul aditional nr. 1, la contractul sau individual de munca, prin s-a obligat la respectarea a doua clauze, respectiv ca, pe toata durata validitatii contractului sau individual de munca, sa nu constituie o societate comerciala, cu obiect de activitate identic sau asemanator cu cel al S.C. „H.E.” S.A., sa nu devina asociat sau actionar într-o asemenea societate ori sa-si asume functia de administrator, membru în consiliul de administratie sau de cenzor, într-o alta societate comerciala, cu obiect de activitate identic sau asemanator cu cel al societatii reclamante, precum si sa pastreze confidentialitatea informatiilor, datelor si documentelor, cu care a luat contact pe cale directa sau incidentala, în cursul executarii contractului timp de 5 ani de la data încetarii contractului individual de munca,. Se constata ca acest act aditional prevede si clauza potrivit careia iar în cazul în care paratul, cu intentie sau din culpa, divulga informatii, date sau documente confidentiale, acesta este obligat sa despagubeasca societatea reclamanta, corespunzator prejudiciilor pe care le-a produs. Prin Dispozitia nr. în baza art. 79 alin. 7 codul muncii, contractul individual de munca al paratului, a încetat, începand cu data de 18.05.2011. Fata de cele invocate de reclamanta cu privire la executarea necorespunzatoare a unor atributii de serviciu si la încalcarea ,,clauzei de confidentialitate,, de catre parat, instanta retinut ca reclamanta nu a facut dovada existentei unei fapte ilicite si personale a paratului, a vinovatiei paratului, în neîndeplinirea unor atributii de serviciu, dar mai ales a prejudiciului, care nu este cert, dupa cum nu a facut nici dovada legaturii de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, deci nu s-a facut dovada îndepliniri cumulative a conditiilor apte sa conduca la atragerea unei raspunderi patrimoniale a paratului. Reclamanta a sustinut ca paratul, în calitatea sa de director executiv, în cadrul societatii reclamante, ca societate beneficiara, în derularea Contractului de furnizare nr…/…., încheiat cu S.C. I.I. S.R.L., ca societate executanta, a dispus plata integrala a unei facturi catre acest furnizor, pentru o lucrare avand ca obiectiv ….,lucrare care nu a fost finalizata, în conformitate cu contractul semnat între parti si ca aceasta plata s-a facut prin emiterea unui Bilet la ordin, cu scadenta în perioada …..,încalcand astfel prevederile contractuale si aducand un grav prejudiciu companiei. S-a sustinut ca aceasta plata, în conformitate cu prevederile contractuale, trebuia efectuata astfel: 20% din suma datorata trebuia platita în avans, iar diferenta de 80% urmand a se plati dupa livrarea si punerea în functiune a echipamentelor, realizandu-se totodata, si retinerea garantiei de buna executie. Instanta a procedat la interpretarea cauzelor contractuale, privind pretul stabilit de parti si modalitatea de plata a acestuia, si a retinut ca, avand în vedere dispozitiile art. 977-art. 985 c. civ., trebuie luat în considerare ca toate clauzele contractuale se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia întelesul ce rezulta din actul întreg. Astfel, se constata ca, potrivit dispozitiilor art. 2.3, art. 6.1 si art. 6.2 din Contract, executantul trebuia sa efectueze, pentru beneficiara reclamanta, prestatiile respective, privind cele trei obiective: …….în termen de 12 luni de la data semnarii contractului, respectiv pana la data de 01.11.2011. Conform art. 4.1 din Contract, pretul serviciilor asigurate de executant s-a ridicat, în ceea ce priveste …., la suma de 33.400 euro, în echivalent la suma de 176.299,63 lei, cu t.v.a. Conform art. 5.1 din Contract acest pret trebuia achitat, conform Anexei 3 la contract, potrivit careia plata trebuia efectuata în doua transe, respectiv: suma de 6.680 euro, la data de 30.11.2010 si suma de 26.720 euro, la data de 15.01.2011.

Totodata, potrivit art. 5.2 din Contract, plata trebuia efectuata de beneficiar, prin Bilet la Ordin, scadent în termen de 60 zile de la emiterea facturii de catre executant. In consecinta, conform clauzelor contractuale, se constata ca partile nu au prevazut nicio clauza privind achitarea unui avans de 20% din valoarea contractului, precum si a unei cote de 80% la finalizarea lucrarilor, dupa livrare, asa cum a sustinut reclamanta. Intr-adevar, o astfel de modalitate de plata este prevazuta în Comanda nr. 4050/130/29.10.2010, întocmita de reclamanta catre executanta, însa, acest înscris nu are valoare juridica între parti, fiind întocmit anterior încheierii contractului. Dovada ca partile au înteles sa modifice modalitatile de plata de executie, este si faptul ca executanta a emis prima factura si unica, privind obiectivul MHC Repedea 3, abia la data de 10.02.2011, si cu privire la întreaga suma de 33.400 euro, suma ce ar fi trebuit achita, conform clauzei contractule, în termen de 60 zile, prin Bilet la Ordin, dar care a fost achitata esalonat, pana la data de 01.06.2011.

Aceasta modalitate de plata esalonata a fost acceptata de executant, iar sustinerea reclamantei, potrivit careia la mai mult de 7 luni de la achitarea integrala a prestatiei, executanta S.C. „I.I.” S.R.L. nu a livrat complet echipamentele, executand, partial, lucrarile, cu întarziere si grave deficiente, acestea fiind corectate prin avansarea altei sume de bani, în executarea contractului care a fost finalizat cu o alta societate, nu au suport legal, nefacandu-se nicio dovada în acest sens, motiv pentru care instanta va înlatura aceste sustineri. Nu s-au accepta sustinerile reclamantei potrivit carora paratul, în calitatea sa de director executiv, era desemnat a stabili care plati trebuie a fi efectuate, si ca biletele la Ordin emise de SC L. E. SRL, au fost emise la solicitarea paratului, fiind contrasemnate de catre acesta, deoarece potrivit ,,Fisei specimenelor de semnatura,, depusa la fila 319 dos., paratul nu avea semnatura unica, ci semnatura prima, situatie în care nu se puteau face transferuri fara a doua semnatura, care, în cauza, a avut-o reprezentanta societatii S.C. L. E. S.R.L., cu care reclamanta avea relatii contractuale privind activitatea financiara. A fost înlaturata sustinerea reclamantei, potrivit careia paratul a efectuat plata fara a retine garantia de buna executie de 5% din valoarea contractului, se apreciaza ca reclamanta, potrivit clauzei contractuale inserate în art. 15.2 din Contract, pe un alt temei juridic, are o alta cale de recuperarea a unui eventual prejudiciu, cauzat de executarea necorespunzatoare a contractului, atata timp cat partile contractante au prevazut responsabilitati reciproce, conditii de receptie a lucrarilor, garantii de executie a contractului, precum si aplicarea de penalitati si daune interese. Chiar si în conditiile în care s-ar retine culpa paratului în ,,neretinerea,, garantiei de buna executie, reclamanta nu a facut dovada legaturii de cauzalitate dintre fapta si prejudiciul pe care îl solicita, deoarece aceasta creanta trebuia restituita la finalizarea contractului, iar, în conditiile nerespectarii acestuia, reclamanta avea un alt temei de drept de recuperare a sumei respective. In concluzie, se retine ca reclamanta nu a facut dovada existentei unei fapte ilicite si personale a paratului, a vinovatiei paratului, în neîndeplinirea unor atributii de serviciu, dar mai ales a prejudiciului, care nu este cert, dupa cum nu a facut nici dovada legaturii de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu, deci nu s-a facut dovada îndepliniri cumulative a conditiilor apte sa conduca la atragerea unei raspunderi patrimoniale a paratului. In ceea ce priveste încalcarea ,,clauzei de confidentialitate,, invocata de reclamanta, se retine ca prin Actul aditional nr.1 la contractul individual de munca, încheiat între parti, la data de 28.04.2009, partile au inclus doua clauze potrivit carora paratul se obliga ca, pe durata validitatii contractului, sa nu constituie o societate comerciala cu acelasi obiect de activitate sau asemanator, sa nu devina asociat la o astfel de societate, si nici membru sau cenzor într-o astfel de societate.

Totodata, partile au convenit ca paratul timp de 5 ani de la data încetarii contractului individual de munca, sa pastreze confidentialitatea informatiilor, documentelor cu care a luat contact pe parcursul executarii contractului. Analizand cuprinsul celor doua clauze inserate în actul aditional, se constata ca prima clauza, în modalitatea în care a fost conceputa, reprezinta o clauza de neconcurenta, asa cum aceasta este prevazuta de dispozitiile art. 21-art. 24 codul muncii, potrivit careia partile pot negocia o clauza prin care salariatul sa fie obligat ca, dupa încetarea contractului de munca, sa nu presteze, în interes propriu sau al unui tert, o activitate ce se afla în concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, în schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare, pe care angajatorul trebuie sa o plateasca, pe toata perioada prevazuta pentru aplicarea acestei clauze. Pentru a produce efecte aceasta clauza trebuie sa fie prevazuta expres în contract, si nu subînteleasa sau dedusa, fiind impetuos necesar a se mentiona: activitatile interzise salariatului, cuantumul indemnizatiei platite de catre angajator, perioada pentru care clauza produce efecte, care nu poate fi mai mare de 2 ani, comerciantii în favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi în competitie reala cu angajatorul.

In consecinta, rezulta ca o clauza de neconcurenta este inadmisibila pe perioada existentei contractului individual de munca, de vreme ce obligatia legala de fidelitate, asa cum aceasta este prevazuta de dispozitiile art. 39 alin. 2 codul muncii, a fost inserata în contractul individual de munca. In cauza, reclamanta nu a invocat încalcarea obligatiei legale de fidelitate, prevazuta la pct. M art. 2 lit.c din contractul individual de munca, sens în care, instanta apreciaza ca faptele savarsite de parat, asa cum acestea au fost sustinute de reclamanta, ca o încalcare a unei ,,clauze de confidentialitate,, nu reprezinta un fapt ilicit, apt sa conduca la atragerea raspunderii patrimoniale a paratului. In ceea ce priveste clauza de confidentialitate, asa cum aceasta este prevazuta de dispozitiile art. 26 codul muncii, si constand în obligatia paratului ca, pe o perioada de 5 ani, de la data încetarii contractului individual de munca, sa pastreze confidentialitatea informatiilor, documentelor cu care a luat contact pe parcursul executarii contractului, nu se poate retine o ,,prezumtie de culpa,, a paratului, asa cum a sustinut reclamanta, deoarece acesteia îi revine sarcina de a proba existenta clauzei, lezarea dreptului sau si producerea pagubei, potrivit dispozitiilor legale mai sus mentionate. Ori, în cauza, reclamanta nici nu a invocat faptul ca paratul ar fi divulgat anumite informatii sau s-a folosit de anumite documente, si nici nu a facut vreo dovada în acest sens, motiv pentru care instanta apreciaza ca, nici în aceasta situatie, paratul nu a savarsit vreo fapta ilicita, care sa atraga raspunderea patrimoniala. 

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati

Mai multe despre:   neconcurenta    clauza de neconcurenta    arie geografica    indemnizatie    prejudiciu    act aditional    prezumtie de culpa    raspunderea patrimoniala   


Sus ↑