La data de 29.03.2007, reclamanta SC I.C. SRL CRAIOVA a chemat în judecata paratul G.I.P. solicitand instantei ca, prin hotararea ce va pronunta sa oblige paratul la plata sumei de 370 000 RON, cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul cauzat reclamantei prin exercitarea de acte de concurenta neloiala. In motivare, reclamanta a precizat ca paratul a fost angajat al societatii, fiind încheiat contractul individual de munca din data de 06.05.2004. Ca parte integranta din acest contract, partile au negociat anexele 1 si 2, în care sunt negociate fisa postului, precum si clauze de confidentialitate si de neconcurenta.
Pronuntata de Tribunalul DOLJ
La data de 15.12.2004, între aceleasi parti s-a încheiat si un contract de comision, prin care partile au prevazut plata catre parat a unui comision de 50% din profitul net al comitentului realizate din tranzactiile încheiate de comisionar, paratul asumandu-si obligatia de confidentialitate si de neconcurenta.
Plata comisionului catre parat din tranzactiile încheiate reprezenta o remuneratie suplimentara fata de salariul primit.
Contractul individual de munca a încetat prin acordul partilor , în temeiul dispozitiilor art.55 lit. B din art. 279 .
La 2-3 luni dupa încetarea raporturilor de munca, paratul s-a angajat la SC RSG GROUP Craiova, firma care desfasoara aceeasi activitate ca si societatea reclamanta, ca director de vanzari, calitate în care a furnizat noului angajator informatii confidentiale despre furnizorii si clientii firmei, initiind o serie de activitati de vanzare de produse identice, paratul încalcand astfel obligatiile pe care si le-a asumat prin semnarea contractului de munca .
In finalul cererii,reclamanta a mai aratat ca prejudiciul suferit începand cu luna octombrie 2006 se cifreaza la 30 000-40 000 lei RON lunar.
Paratul a formulat întampinare, invocand mai intai exceptia necompetentei materiale a instantei motivand ca prin cererea de chemare în judecata s-a solicitat plata unor despagubiri banesti – trebuie achitata taxa de timbru la valoarea solicitata .
Paratul a invocat exceptia tardivitatii cererii, sustinand ca a fost salariatul unitatii reclamante pana la data de 14 06 2006 cand i-a încetat contractul individual de munca.
Cu privire la clauza de neconcurenta invocata de reclamanta, paratul a sustinut ca în conformitate cu prevederile art. 21 din art. 279 , clauza de neconcurenta îsi produce efectele numai daca în cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute în mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data încetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunara, perioada pentru care îsi produce efectele clauza de neconcurenta si indemnizatia de neconcurenta lunara.
La 17.05.2007 paratul a renuntat la exceptiile invocate prin întampinare.
Prin notele depuse la dosar la data de 31 05 2007 reclamanta a sustinut ca a încheiat contractul individual de munca la data de 06.05.2004 sub imperiul legii în vigoare la data respectiva, paratul asumandu-si clauzele de confidentialitate si neconcurenta.
Reclamanta sustine ca aspectele care vizeaza în mod expres efectele clauzei de neconcurenta, perioada în care salariatul este obligat sa respecte conditiile de neconcurenta au fost reglementate prin OG nr. 65/2005, ulterior încheierii contractului individual de munca.
Prin hotararea pronuntata Tribunalul a respins cererea reclamantei retinand ca paratul a desfasurat activitate pentru unitatea reclamanta SC I.C. SRL Craiova în baza contractului individual de munca înregistrat sub nr. 18964/06 05 2004 pana la data de 18 07 2006, cand contractul a încetat în temeiul prevederilor art. 55 lit. b din art. 279 .
La contractul individual de munca între partile în litigiu s-a încheiat anexa nr. 2, în cuprinsul sau au fost inserate conditii de confidentialitate si neconcurenta.
Conform prevederilor Anexei 2 lit. I, „ în timpul derularii acestui contract si dupa trei ani de la încetarea contractului, pentru nici un motiv angajatul nu se va angaja direct sau indirect în nici o afacere , angaja la o alta societate sau pe cont propriu, nu va reprezenta sau acorda asistenta sau serviciu nici unei persoane sau afiliat la aceasta persoana care fie competitie sau intentioneaza sa faca competitie Societatii în Romania”.
Mai întai , s-a retinut ca unitatea reclamanta a sustinut ca actualul cod al muncii are efecte pentru viitor si nu pentru trecut , deoarece raporturile de munca ale paratului au început la data de 19.04.2004, prin încheierea contractului de munca înregistrat sub nr. 18964/06 05 2004.
Este de necontestat însa ca faptele invocate de reclamanta ca fiind de natura a-i cauza prejudicii s-au produs dupa data încetarii contractului de munca între parti (18.07.2006) , la un an de la modificarea dispozitiilor art. 21 din art. 279 .
Potrivit art.21 din art. 279 (varianta în vigoare pana în iulie 2005) (1) Clauza de neconcurenta îl obliga pe salariat sa nu presteze, în interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afla în concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate în favoarea unui tert care se afla în relatii de concurenta cu angajatorul sau si îl obliga pe angajator sa îi plateasca salariatului o indemnizatie lunara. (2) Clauza de neconcurenta îsi produce efectele numai daca în cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute în mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului. (3) Indemnizatia datorata salariatului se negociaza si este de cel putin 25% din salariu. Indemnizatia trebuie platita întocmai si la timp.
In cuprinsul contractului individual de munca, coroborat cu mentiunile din anexa 2, nu se regasesc mentiuni referitoare la indemnizatia de cel putin 25% reglementata de art. 21 alin 3 în forma initiala a Codului muncii.
Instanta nu a retinut sustinerile reclamantei în sensul ca aceasta indemnizatie i-a fost acordata paratului sub forma unui comision, rezultand din contractul de comision încheiat între societatea reclamanta si parat, întrucat contractul încheiat între parti la data de 01.12.2004 este un contract comercial, chiar daca sunt reluate în cuprinsul sau obligatii asumate de salariat si prin contractul individual de munca.
In forma modificata începand cu iulie 2005 art. 21 prevede: (1) La încheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde în contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa încetarea contractului sa nu presteze, în interesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla în concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, în schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
(2) Clauza de neconcurenta îsi produce efectele numai daca în cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute în mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data încetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, perioada pentru care îsi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii în favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi în reala competitie cu angajatorul.
(3) Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salariatului nu este de natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetarii contractului individual de munca sau, în cazul în care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
Reclamanta nu a achitat paratului indemnizatia prevazuta de alin. 3 al art. 21 si nu a initiat negocieri cu paratul pe parcursul derularii contractului individual de munca cu privire la acest aspect.
Fata de aceste prevederi legale cu caracter imperativ, instanta a constatat ca reclamanta avea obligatia sa puna de acord clauzele contractului individual de munca privindu-l pe parat cu prevederile modificate ale Codului muncii.
Din continutul în date al anexei nr. 1 si 2 la contractul individual de munca, rezulta ca nu au fost cuprinse conditiile obligatorii prevazute în mod cumulativ de art. 21 al 2 din Codul muncii , nu sunt prevazute în mod concret activitatile pe care nu trebuia sa le presteze salariatul dupa încetarea contractului individual de munca, nu este prevazut cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunara, pentru perioada în care îsi produce efectele clauza de neconcurenta etc.
Mai multe despre: caluza de neconcurenta contractul individual de munca ITM arie geografica indemnizatie clauza de neconcurenta clauze speciale la contractul individual de munca clauza penala prejudiciu indemnizatie de neconcurenta lunare