Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin sentinta civila  nr. 6799/28.05.2013 prima instanta a admis in parte plangerea contraventionala formulata de petenta  SRL (fosta  Siemens VDO A.,  in contradictoriu cu intimatul I. T. de Munca T., si in consecinta: a dispus anularea in parte  procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor  nr. ... din  17.01.2013 intocmit de agenti constatatori ai intimatei cat priveste contraventia  prevazuta de art. 139 alin. 1 din  Legea 53/2003 si a exonerat   petenta  de sanctiunea  contraventionala a avertismentului; a respins in rest plangerea contraventionala.

Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut, in esenta,  urmatoarele:

In fapt, prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor  nr. ... din  17.01.2013 intocmit de agenti constatatori ai intimatei petenta a fost sanctionata contraventional, fiindu-i aplicata o amenda contraventionala in suma de 1500 lei pentru incalcarea dispozitiilor   art. 260, al. 1 lit. j  din legea 53/2003 respectiv  nerespectarea dispozitiilor art. 137 din Legea 53/2003 privind munca si  zilele de repaus saptamanal si   sanctiunea  contraventionala a avertismentului, retinandu-se ca   a desfasurat activitate  in zilele de  sarbatori legale, respectiv in data de 01.12.2012, devenind incidente dispozitiile   art. 139 al. 1  din legea  53/2003. Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor  nr. ... din  17.01.2013 a fost  intocmit de agenti constatatori ai intimatei in baza Procesului verbal de control  nr. ... din data de 17.01.2013.

Instanta, analizand procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, a constatat ca nu sunt incidente dispozitiile art. 17 din OG 2/2001, nefiind in prezenta nici unei cauze de nulitate absoluta a actului de control.

Cat priveste plangerea petentei, aceasta a fost admisa doar in parte, respectiv in ce priveste contraventia retinuta de agentii constatatori pentru care s-a aplicat  sanctiunea avertismentului, fiind retinut de acestia ca au fost incalcate dispozitiile art. 139 al. 1  din Legea  53/2003.

Potrivit art. 139 al. 1  din Legea  53/2003 „zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt: 1 si 2 ianuarie; prima si a doua zi de Pasti;1 mai; prima si a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie - Sfantul A. A. cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei; 1 decembrie; prima si a doua zi de C. ; doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora”, iar in baza alin. 2 din acelasi articol „Acordarea zilelor libere se face de catre angajator”.

In baza art. 141 din legea 53/2003 „Prevederile art. 139 nu se aplica in locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii”, iar potrivit art. 142 alin. 1 „salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140, precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile”, cu precizarea in alin. 2 ca „in cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru”.

Din actul de control  rezulta ca „evidenta timpului de munca  se face pe foi colective de prezenta in care  sunt mentionate orele lucrate, orele lucrate noaptea, orele suplimentare, orele lucrate in zilele de repaus saptamanal, precum si orele lucrate in zilele de sarbatori legale conform  prevederilor art. 119 din Legea 53/2003” si ca „din foile colective de prezenta, dovezile de calcul a drepturilor salariale si din fisele de identificare reiese ca salariatii desfasoara  activitate pe timpul noptii, in zilele de repaus saptamanal, in zilele de sarbatori legale, precum si ore suplimentare”, ca „angajatorul respecta prevederile art. 126 alin. 6 din Legea 53/2003 si anume a informat inspectoratul de  munca despre faptul  ca utilizeaza in mod frecvent munca de noapte”, ca „acorda spor de  salariu  pentru munca prestata in timpul noptii”,  ca „acorda  spor la salariu  sau timp corespunzator pentru orele lucrate suplimentar”, dar retine ca  in data de  1 decembrie 2012 - conform dovezilor  depuse - s-a desfasurat activitate, aplicand pentru contraventia   retinuta  de art. 139 din OG 53/2003  avertisment scris.

Instanta a retinut ca fapta descrisa de agentul constatator nu se incadreaza in ipoteza normei juridice aplicate. Aceasta pentru ca potrivit art. 139 alin. 2  din Legea 53/2003  „Acordarea zilelor libere se face de catre angajator”, iar in baza art. 141 din Legea 53/2003 „Prevederile art. 139 nu se aplica in locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii”.

Cata vreme activitatea unitatii se desfasoara  in schimburi in ture continue  de luni pana vineri de 8 ore, iar sambata si duminica in ture de 12 ore, acoperind asadar toate cele 24 de ore ale zilei, instanta constata ca specificul activitatii acestei unitati si caracterul procesului de productie excepteaza unitatea petenta de la   aplicarea intocmai a dispozitiilor art. 139 din Legea 53/2003, afirmatiile intimatei ca „petenta nu este unitate cu foc continuu care nu isi poate intrerupe activitatea datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii” fiind fara acoperire. Aceasta pentru ca legiuitorul nu a definit niciunde notiunea de „foc continuu”, revenind unitatii in cauza datoria de a stabili care sunt locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii. Chiar alin. 2 din art. 139 din Legea 53/2003 in care se mentioneaza ca „Acordarea zilelor libere se face de catre angajator” dovedeste ca legiuitorul a dorit sa recunoasca acestuia dreptul de a stabili locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii, aspect intarit si de informarea de catre petenta a inspectoratului de  munca despre faptul  ca utilizeaza in mod frecvent munca de noapte.

Fata de cele de mai sus instanta a constatat ca nu exista contraventia prevazuta de art. 139 din Legea 53/2003, asa incat neexistand  fapta prevazuta de art. 1 din OG 2/2001 nu poate exista nici raspundere contraventionala, nici chiar sub forma avertismentului.

In baza art. 274 Cod procedura civila, instanta  a luat ca nu s-au  solicitat cheltuieli de judecata.

La data de 28.06.2013, impotriva sentintei civile  nr. 6799/28.05.2013 pronuntata de catre Judecatoria Timisoara in dosarul nr. ...XX, a declarat recurs I. T. DE MUNCA T., prin care a solicitat admiterea recursului si rejudecarea in fond a cauzei, cu consecinta respingerea plangerii contraventionale ca neintemeiata si mentinerii procesului verbal de contraventie  nr. .../17.01.2013, intocmit de 1TM T., ca temeinic si legal, pentru urmatoarele motive:

In fapt, in perioada 14.01.17.01.2013, urmare unei reclamatii inaintate catre ITM T., Corpul de Control relatii de munca al ITM T. a efectuat un control tematic petentei  SRL, la punctul de lucru al acesteia din Timisoara,  si respectiv la sediul ITM T. .

Urmare acestui control s-a constatat faptul ca salariatii angajatorului  SRL desfasoara activitate in zilele de sarbatori legale, incalcand astfel prevederile art. 139 al. 1 din Legea 53/2003.

Prin plangerea contraventionala formulata de petenta, aceasta a recunoscut ca desfasoara activitate in zilele de sarbatoare legala, dar sustine ca sistemul de lucru, bazat pe comenzi si livrare in linie catre alte tari decat Romania justifica o activitate neintrerupta .

Astfel, aceasta se apreciaza exceptata de la aplicarea prevederilor art. 139 din Legea 53/2003 care interzice prestarea muncii in timpul zilele de sarbatoare legala, intrucat conditiile si termenii de livrare a produselor catre partenerii straini nu permit oprirea activitatii in zilele de sarbatoare legala impuse de Codul muncii roman.

Totodata, a aratat ca atat timp cat salariatii si-au dat acordul pentru a munci, fiind pontati si remunerati pentru activitatea prestata in aceste zile, prevederile legale nu au fost incalcate.

F. de aceste sustineri recurentul arata ca invederat instantei de fond faptul ca singurele exceptii de la prevederile art. 139 sunt unitatile cu foc continuu, in care activitatea nu poate ti intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.

In speta, petenta nu este unitate cu foc continuu care nu isi poate intrerupe activitatea datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.

Este evident din economia textului de lege faptul ca, pentru ca activitatea sa nu poate fi intrerupta, este nevoie de un proces de productie care sa implice tehnologii si procese care nu pot fi intrerupte si reluate fara implicatii majore asupra productiei sau asupra tehnologiilor de fabricatie.

In acest context, recurentul arata ca realizarea si livrarea comenzilor fata de partenerii externi ai petentei, nu confera caracterul de „foc continuu” asa cum rezulta acesta din economia textului de lege analizat, si nu justifica desfasurarea activitatii in zile de sarbatoare legala.

Astfel, in conditiile in care in procesul de productie al petentei nu se regasesc si alte elemente de natura tehnica ce pot conduce la imposibilitatea opririi procesului de productie, apreciem ca salariatii acesteia sunt indreptatiti sa beneficieze de zilele libere de sarbatoare legala stabilite prin Codul muncii .

A mai aratat, de asemenea, si faptul ca petenta, desi sustine ca lucreaza in ture si nu poate opri activitatea, aceasta nu lucreaza in zilele de C. si de Paste, preferand sa continue activitatea in celelalte zile de sarbatoare legala (1 Decembrie, Rusalii, 15 August).

Totodata este de remarcat si faptul ca omologul german al petentei intrerupe activitatea de ziua nationala a Germaniei, astfel ca apare ca neintemeiata si fortata sustinerea petentei ca nu este in masura sa faca acelasi lucru.

De asemenea si argumentul ca toti salariatii prezenti la lucru au fost pontati si platiti, este complet lipsit de relevanta, intrucat partile nu pot deroga prin propria lor vointa de la prevederi imperative de lege.

Astfel, angajatorul este tinut sa respecte o prevedere legala imperativa, instituita sub sanctiunea unei amenzi contraventionale, iar nu sa deroge de la aceasta in functie de propria vointa si propriul Interes.

Judecatoria Timisoara, analizand cauza, a stabilit totusi ca petenta  SRL are o activitate care se incadreaza in aceea de „activitate cu foc continuu” care ar excepta aceasta unitate de la prevederile imperative referitoare la interdictia de a lucra in zilele de sarbatoare legala.

Totusi, recurentul apreciaza ca activitatea petentei poate fi intrerupta cu atat mai mult cu cat, in practica, aceasta o si face, pentru sarbatori alese aleatoriu.

In drept, recurentul isi intemeiaza recursul pe dispozitiile din Legea 108/1999, Legea 53/2003, OG2/2001

Intimata a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neintemeiat, apreciind ca hotararea primei instante este legala si temeinica si a fost pronuntata dupa o judicioasa apreciere a situatiei de fapt si de drept, pentru urmatoarele motive:

Prin motivele de recurs, recurenta nu a adus nici o critica reala hotararii, ci doar a reiterat apararile de la fond. Aceste aparari ale recurentei au fost deja combatute de noi, in special prin concluziile scrise formulate in fata instantei de fond. Aceste aparari ale recurentei au fost deja combatute de noi, in special prin concluziile scrise formulate in fata instantei de fond.

Motivele de nelegalitate si netemeinicie ale procesului-verbal contestat au fost, in mod corect, retinute in sentinta recurata. Aceste motive reprezinta si raspunsul intimatei la motivele de recurs, astfel:

Societatea este dintre acelea care nu pot acorda liber de sarbatori legale din cauza specificului comercial si industrial al activitatii si din cauza procesului tehnologic;

Potrivit Codului muncii angajatorul este cel care acorda zilele libere, prin aceasta intelegandu-se ca angajatorul este in drept sa nu le acorde atunci cand exceptat de lege de acordare;

Nicaieri in legislatie nu exista definita ori prevazuta notiunea de „foc continuu”. Sustinerile recurentei ca unitatea noastra nu este in „foc continuu\'\' nu au nici un temei nici in fapt. nici in lege;

Societatea nu este vinovata de nici o contraventie, comportamentul nostru s-a incadrat in litera sau spiritul legii.

Un fapt foarte important care confirma cu certitudine legalitatea si temeinicia sentintei recurate este, in opinia intimatei, faptul ca, in dosarul numarul XXX Tribunalul T. a admis actiunea si a anulat masura ITM prin care a fost obligata la respectarea, pe viitor, a sarbatorilor legale.

Analizand recursul  prin prisma motivelor de recurs si sub toate aspectele, astfel cum prescrie art. 304 ind. 1 Cod procedura civila, tribunalul retine urmatoarele:

Din procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor  nr. ... din  17.01.2013 rezulta ca in data de  1 decembrie 2012 - conform dovezilor  depuse - s-a desfasurat activitate, aplicand pentru contraventia   retinuta  de art. 139 din OG 53/2003  avertisment scris.

Potrivit art. 139 al. 1  din Legea  53/2003 „zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt: 1 si 2 ianuarie; prima si a doua zi de Pasti;1 mai; prima si a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie - Sfantul A. A. cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei; 1 decembrie; prima si a doua zi de C. ; doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora”, iar in baza alin. 2 din acelasi articol „Acordarea zilelor libere se face de catre angajator”.

Art. 141 din legea 53/2003 excepteaza de la aplicarea  prevederilor art. 139 locurilor de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii”.

In mod gresit prima instanta a considerat ca petenta  este unitate cu foc continuu care nu isi poate intrerupe activitatea datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.

Simplul fapt ca activitatea unitatii se desfasoara  in schimburi in ture continue  de luni pana vineri de 8 ore, iar sambata si duminica in ture de 12 ore, nu face ca specificul activitatii si caracterul procesului de productie sa excepteze unitatea petenta de la aplicarea dispozitiilor art. 139 din Legea 53/2003,

Astfel, desi legiuitorul nu a definit niciunde notiunea de „foc continuu”,   unitatea angajatoare nu poate stabili in mod arbitrar sau unilateral care sunt locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii si, chiar daca potrivit alin. 2 din art. 139 din Legea 53/2003 acordarea zilelor libere se face de catre angajator, acesta nu poate aplica normele incidente dupa o interpretare cazuala, ci conform unor reguli generale si constant aplicate.

In  acest sens, se observa ca petenta a intrerupt activitatea in zilele de C. si de Paste, dar a continuat activitatea in zile de sarbatoare legala 1 Decembrie, Rusalii, 15 August, astfel incat sustinerea acesteia in sensul ca activitatea sa nu ar putea fi intrerupta ramane fara sustinere, in conditiile au existat sarbatori legale in care activitatea a putut fi intrerupta.

Factorii comerciali, cum ar fi periodicitatea comenzilor, nu pot fi inclusi in exceptarea prevazuta de art. 141 din legea 53/2003, intrucat, ca orice exceptie, aceasta este de stricta interpretare.

Pontarea  si plata angajatilor prezenti la lucru in data de  1 decembrie 2012, nu inlatura caracterul contraventional al faptei intr-un domeniu strict reglementat cum este cel al raporturilor de munca, normele avand caracter imperativ si nu dispozitiv.

Avand in vedere aceste considerente, constatand ca prima instanta a facut o gresita aplicare a dispozitiile legale in cauza, in baza art. 312 coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, va admite prezentul recurs si va modifica in tot sentinta atacata, in sensul ca va respinge plangerea formulata de petenta S. C. C. A. Romania S. R. L impotriva procesului verbal de contraventie xx/17.01.2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite recursul formulat de recurentul I. T. DE MUNCA T. impotriva sentintei civile nr. 6799/28.05.2013, pronuntata de Judecatoria Timisoara in dosarul nr. ...XX, in contradictoriu cu intimata S. C. C. A. ROMANIA S. R. L., si in consecinta:

Modifica sentinta atacata in sensul ca respinge plangerea contraventionala formulata de petent impotriva procesului verbal de contraventie xx/17.01.2013.