Greva este un drept al salariatilor si reprezinta unul dintre mijloacele esentiale prin care lucratorii si organizatiile acestora isi pot promova si apara interesele lor economice si sociale. 1 In baza prevederilor constitutionale si ale Codului muncii 2, prin contractul colectiv sau prin cel individual de munca nu se poate renunta la dreptul la greva. O astfel de clauza de renuntare, chiar inserata in contract, este nula. 3 Greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati, in vederea apararii drepturilor si intereselor legitime si legale, in limitele si in conditiile legii. 4 Asadar, declararea grevei trebuie sa indeplineasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a hotari incetarea colectiva a lucrului si intreruperea efectiva a acestuia, iar greva trebuie sa ia sfarsit de indata ce aceasta conditie nu mai este intrunita ca urmare a renuntarii la greva a unor salariati. Reglementarea grevei pe plan intern si international Pe plan international Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale (ratificat de Romania prin Decretul nr. 212/1974) proclama, la art. 8, dreptul la greva, dispunand ca " trebuie exercitat conform legilor in fiecare tara ". La randul sau, Carta sociala europeana (ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999) consacra, la art. 6 parag. 4 dreptul lucratorilor si al patronilor de a initia actiuni colective in cazul conflictelor de interese, inclusiv dreptul la greva. In acelasi sens, Comitetul pentru Libertatea Sindicala din cadrul Conventiei Organizatiei Internationale a muncii nr. 87 din anul 1948 privind libertatea sindicala si protectia dreptului sindical a statuat ca dreptul la greva reprezinta: a) un drept fundamental al lucratorilor; b) un mijloc legitim de aparare a intereselor economice si sociale; c) unul din mijloacele esentiale prin care lucratorii si organizatiile lor isi pot promova interesele. Pe plan intern Constitutia Romaniei consacra in art. 43 alin. 1 dreptul la greva, dispunand ca " Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale ". La alin. 2 al aceluiasi text constitutional se precizeaza ca legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate. Cat priveste Legea nr. 62/2011 a Dialogului social , la art. 181 se arata ca " Prin greva se intelege orice forma de incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitat e". De asemenea, art. 234 alin. 1 din Codul muncii defineste greva ca fiind " incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati ". Declansarea grevei Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate fara succes posibilitatile de solutionare a conflicului colectiv de munca prin procedurile obligatorii prevazute de lege. Legal, singura etapa a carei initiere este obligatorie o constituie concilierea. Greva se poate declansa fie dupa concilierea (obligatorie) nereusita, fie dupa conciliere (obligatorie) si mediere (facultativa), ambele nereusite. Declansarea grevei dupa arbitraj este exclusa, deoarece hotararea de arbitraj este obligatorie pentru parti si pune capat conflictului colectiv de munca. Hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictul colectiv de munca, cu acordul scris a cel putin jumatate din numarul membrilor sindicatelor respective. Pentru angajatii unitatilor in care nu sunt organizate sindicate reprezentative, hotararea de declarare a grevei se ia de catre reprezentantii angajatilor, cu acordul scris a cel putin unei patrimi din numarul angajatilor unitatii sau, dupa caz, ai subunitatii ori compartimentului . Greva propriu-zisa poate fi declansata, legal, numai daca a avut loc, in prealabil, o greva de avertisment. O astfel de greva, de avertisment, nu poate avea o durata mai mare de doua ore , daca se face cu incetarea lucrului, si trebuie, in toate cazurile, sa preceada cu cel putin doua zile lucratoare greva propriu-zisa. Declansarea grevei si durata ei trebuie aduse la cunostinta angajatorului cu cel putin doua zile lucratoare inainte. Ca natura juridica, termenul de cel putin doua zile lucratoare constituie un preaviz. Data anuntata a grevei propriu-zise trebuie sa ramana aceeasi (sa nu fie amanata); daca se amana greva, se impune sa fie reluata toata procedura de declansare a conflictelor colective de munca. Desfasurarea grevei Grevele sunt organizate de sindicatul reprezentativ sau, dupa caz, de reprezentantii angajatilor , care vor stabili si durata acestora, cu respectarea prevederilor legale. Sindicatul reprezentativ ori, dupa caz, reprezentantii alesi ai angajatilor ii reprezinta pe grevisti, pe toata durata grevei, in relatiile cu angajatorii, inclusiv in fata instantelor judecatoresti, in cazurile in care se solicita suspendarea sau incetarea grevei. Pe durata in care revendicarile formulate de angajati sunt supuse medierii ori arbitrajului, acestia nu pot declansa greva sau, daca greva este declansata, aceasta se suspenda . In timpul grevei, organizatorii acesteia au obligatia de a continua negocierile cu conducerea unitatii, in vederea solutionarii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului colectiv de munca. Suspendarea grevei Pe durata in care revendicarile sunt supuse medierii sau arbitrajului - greva fiind declansata - aceasta se poate suspenda (ca urmare a acordului cu privire la mediere sau arbitraj). Daca negocierile esueaza, greva va fi reluata, fara a mai fi necesara parcurgerea etapelor procedurale preliminare prevazute de lege. Daca suspendarea grevei (sau amanarea acesteia) reprezinta actul de vointa unilateral al organizatorilor acesteia, reluarea grevei (sau declansarea) implica parcurgerea intregii proceduri de declansare a conflictelor colective de munca. Incetarea grevei Incetarea grevei poate avea loc: a) Prin renuntare Aceasta cauza de incetare se produce in situatia in care, dupa declararea grevei, mai mult de jumatate din numarul angajatilor care au hotarat declararea grevei renunta, in scris , la greva. Si reluarea, in fapt, a lucrului de catre angajati, fara a se anunta in scris, constituie o incetare a grevei. b) Prin acordul partilor Negocierile cu conducerea unitatii in vederea satisfacerii revendicarilor, obligatorii pe intreg parcursul grevei, se pot concretiza intr-un acord total . Ca urmare, conflictul colectiv de munca este solutionat si greva inceteaza. c) Prin hotarare judecatoreasca Daca angajatorul apreciaza ca greva a fost declarata sau se deruleaza cu nerespectarea legii, acesta se va putea adresa Tribunalului in a carui circumscriptie se afla unitatea in care s-a declarat greva cu o cerere prin care se solicita instantei incetarea grevei. Tribunalul fixeaza termen pentru solutionarea cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare de doua zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia, si dispune citarea partilor. Tribunalul examineaza cererea prin care se solicita incetarea grevei si pronunta de urgenta o hotarare prin care, dupa caz, fie respinge cererea angajatorului, fie admite cererea angajatorului si dispune incetarea grevei ca fiind nelegala. Hotararile pronuntate de Tribunal sunt supuse numai apelului. d) Prin hotararea comisiei de arbitraj , care poate sa intervina pe intreaga durata a conflictului colectiv de munca , inclusiv pe durata grevei. Tipuri de greva Legislatia interna 5 reglementeaza trei tipuri de greva: de avertisment, de solidaritate si propriu-zise. Greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore , daca se face cu incetarea lucrului, si trebuie, in toate cazurile, sa preceada cu cel putin doua zile lucratoare greva propriu-zisa. Pot avea loc mai multe greve de avertisment, succesive, inainte de declansarea grevei propriu-zise (fara a se decala insa aceasta din urma greva). Greva de solidaritate poate fi declarata in vederea sustinerii revendicarilor formulate de angajatii din alte unitati apartinand aceluiasi grup de unitati sau sector de activitate (daca, la randul lor, acei angajati au declarat greva). Hotararea de a declara greva de solidaritate poate fi luata de catre organizatiile sindicale reprezentative afiliate la aceeasi federatie sau confederatie sindicala la care este afiliat sindicatul organizator, cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor . Greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de o zi lucratoare si trebuie anuntata in scris conducerii unitatii cu cel putin doua zile lucratoare inainte de data incetarii lucrului. Grevele propriu-zise pot fi 6: 1. totale (la care participa intregul personal) sau majoritare si partiale (la care participa numai o parte a personalului) sau minoritare ; 2. nelimitate in timp (in sensul ca dureaza pana la solutionarea revendicarilor salariatilor) si limitate , de la inceput, pe o anumita perioada; 3. organizate ( sindicale - de catre sindicatul reprezentativ si nesindicale - de catre reprezentantii salariatilor) si, respectiv, spontane ( neorganizate ), ocazionate de situatii ad-hoc, imprevizibile si fara declararea grevei de avertisment; 4. perlate , atunci cand, fara a se opri activitatea, angajatii aflandu-se la locul de munca, operatiunile de munca se executa intr-un ritm lent, ceea ce antreneaza voit reducerea productivitatii muncii, a randamentului general; 5. de zel , indeosebi in serviciile publice, caracterizandu-se printr-un ritm accelerat de munca, printr-o activitate desfasurata excesiv cu respectarea pana la limita absurdului a normativelor de lucru (avand efecte negative asupra calitatii lucrarilor sau asupra duratei rezolvarii sarcinilor de serviciu); 6. turnante (sau in carouri), prin care, in mod alternativ (si succesiv) se afecteaza un sector de activitate sau altul, o categorie de personal sau alta; in acest caz, munca nu este oprita concomitent de toti salariatii, ci pe sectoare si esalonat, potrivit unui program, afectandu-se insa in ansamblu randamentul productiei; 7. tromboza (buson), constand in incetarea lucrului la un anumit loc de munca, instalatie, utilaj, abataj etc., avand rol cheie si afectand derularea intregului proces de munca; 8. continue si respectiv scurte , dar repetate ; 9. inverse , atunci cand se lucreaza in afara programului de munca; 10. japoneze (simbolice), care se manifesta prin purtarea unor insemne distinctive fara a se inceta lucrul; 11. profesionale ; 12. mixte (profesional-politice); 13. politice - au caracter ilicit, deoarece greva este reglementata exclusiv ca o actiune colectiva de protest pentru motive profesionale, economice si sociale . Situatii speciale. Limitarea legala a dreptului la greva Exercitarea dreptului la greva implica - pe baza art. 43 din Constitutie - si posibilitatea limitarii lui legale pentru a se asigura starea normala de sanatate a populatiei, bunul mers al activitatilor economico-sociale, garantarea intereselor de ordin umanitar 7. Astfel, Legea nr. 62/2011 a Dialogului social stabileste o serie de restrangeri si interdictii ale dreptului la greva: a) Nu pot declara greva : procurorii, judecatorii, personalul militar si personalul cu statut special din cadrul Ministerului Apararii Nationale, al Ministerului Administratiei si Inetrnelor, al Ministerului Justitiei si din institutiile si structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, al Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul Romaniei, precum si alte categorii de personal carora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege. b) Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara greva din momentul plecarii in misiune si pana la terminarea acesteia. c) Personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc poate declara greva numai cu respectarea normelor stabilite prin conventii internationale ratificate de statul roman. d) In unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, in transporturile pe cai ferate, in unitatile care asigura transportul in comun si salubritateat localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa , greva este permisa cu conditia ca organizatorii grevei sa asigure serviciile, dar nu mai putin de o treime din activitatea normala. e) Angajatii din unitatile sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu pot declara greva cu conditia asigurarii a cel putin unei treimi din activitate, astfel incat sa nu puna in pericol viata si sanatatea oamenilor si sa asigure functionarea instalatiilor in deplina siguranta. f) Functionarii publici declanseaza conflictul colectiv de munca conform procedurii reglementata de lege. Bibliografie: 1. Libertatea sindicala. Culegere de decizii si principii ale Comitetului pentru Libertate Sindicala si Consiliului de Administratie al Biroului International al Muncii , ed. a IV-a, Biroul International al Muncii, Geneva, 1996 2. Art. 38. [Interdictia renuntarii la drepturile recunoscute salariatilor prin lege] 3. Ion Traian Stefanescu, Tratat teoretic si practic de dreptul muncii , Ed. Universul Juridic, 2012 4. Gilca Costel, Codul muncii comentat si adnotat , Ed. Rosetti International, 2013 5. Art. 184. [Tipuri de greve] Grevele pot fi de avertisment, de solidaritate si propriu-zise 6. Ion Traian Stefanescu, op. cit. Greva. Tipuri de greva si conditii de declansare
Tag-uri: greva, greva de avertisment, greva japoneza, procedura de declansare a grevei, tipuri de greva,
Autor: Avocat Marius-Catalin Predut
Citeste mai multe despre:
Motivele de nulitate a notificarii prin care s-a dispus incetarea contractului de munca pe parcursul sau la sfarsitul perioadei de proba. Cazuri de nulitate
