Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin sentinta civila 826/25 mai 2011 a Tribunalului Neamt s-a admis contestatia formulata de contestatorul A. M. în contradictoriu cu intimata Casa Judeteana de Pensii N.

A fost anulata decizia 294032/21 ianuarie 2011 emisa de intimata, aceasta fiind obligata la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care sa stabileasca drepturile de pensie cuvenite contestatorului, asa cum au fost solicitate prin cererea înregistrata sub nr. 294032/16.12.2010.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut:
Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Neamt sub nr.1249/103/2011 din 25.03.2011 contestatorul A. M. a formulat contestatie împotriva deciziei nr.294032 din 21.01.2011 emisa de intimata Casa Judeteana de Pensii N. solicitand anularea actului decizional contestat si stabilirea drepturilor de pensie în baza cererii înregistrate sub nr. 294032 din 16.12.2010.
In motivarea actiunii, contestatorul arata ca, la data de 9.02.2011 a primit de la intimata decizia nr. 294032/21.01.2011 prin care i-a fost respinsa cererea de înscriere la pensie pentru limita de varsta, motivat de faptul ca nu îndeplineste conditiile de reducere a varstei standard de pensionare din Legea nr. 19/2000, în sensul ca „stagiul de cotizare realizat în conditii speciale si grupa I nu permite reducerea necesara a varstei standard de pensionare”. Mai precizeaza contestatorul ca s-a nascut la data de 2.08.1956 si ca la data de 16.12.2010 a depus dosarul în vederea pensionarii.
Revine si arata ca a depus cererea la Casa Judeteana de Pensii N. la propunerea angajatorului sau actual S.C. Y. SRL Savinesti, efectuata pe carnetul sau de munca, propunere concretizata prin mentiunea propus pentru pensionare începand cu data de 02.01.2011, adica la împlinirea varstei de 54 de ani si 5 luni.
In dovedirea sustinerilor, contestatorul a depus la dosarul cauzei copii de pe decizia dedusa judecatii (f. 5).
Intimata a formulat întampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii, ca neîntemeiata, aratand ca, prin decizia de respingere nr. 294032 din 21.01.2011 s-a stabilit un stagiu total de cotizare realizat de 46 ani, 5 luni si 12 zile, din care 16 ani, 4 luni si 12 zile în grupa I de munca, 8 ani si 11 luni în grupa a II-a de munca, 9 ani, 5 luni si 23 zile în conditii normale de munca, 1 an si 4 luni stagiu asimilat, 1 luna si 7 zile stagiu asimilat (alte drepturi de asigurari sociale), 10 ani si 3 luni stagiu aferent grupelor I si a II-a.
Mai arata intimata ca petentul, conform stagiului de cotizare, nu îndeplineste conditia esentiala privind înscrierea la pensia pentru limita de varsta, respectiv conditia privitoare la varsta standard de pensionare si avand în vedere faptul ca acesta a desfasurat activitate în grupa I de munca - 16 ani, 4 luni si 12 zile, 8 ani si 11 luni - în grupa a II - a de munca beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare (65 ani) potrivit prevederilor pct. 441 alin. 2 lit. a) din Cap. B Sect.VIII din Ordinul 240/2001 coroborate cu prevederile art.42 alin. 1 - tabelul nr. 1 din Legea NR. 19/2000 cu 5 ani si 6 luni.

Analizand probatoriul administrat în cauza fata de sustinerile partilor, instanta a constatat ca actiunea formulata este întemeiata motivat de urmatoarele considerente:
Prin decizia nr. 294032 din 21.01.2011, cererea contestatorului privind înscrierea la pensie pentru limita de varsta, formulata în data de 16 decembrie  2010, a fost respinsa motivat de neîndeplinirea conditiilor de reducerea a varstei standard de pensionare din Legea nr.19/2000, în sensul ca, varsta de pensionare redusa datorita stagiului realizat în conditii deosebite si legilor speciale nu poate fi mai mica decat varstele prevazute la art.42 din acelasi act normativ (f.6).
S-a stabilit astfel ca, varsta standard de pensionare a contestatorului este de 60 de ani si ca aceasta  a realizat un stagiu total de cotizare de 46 ani, 5 luni si 12 zile, din care 16 ani, 4 luni si 12 zile în grupa I de munca, 8 ani si 11 luni în grupa a II-a de munca, 9 ani, 5 luni si 23 zile în conditii normale de munca, 1 an si 4 luni stagiu asimilat, 1 luna si 7 zile stagiu asimilat (alte drepturi de asigurari sociale), 10 ani si 3 luni stagiu aferent grupelor I si a II-a.
Potrivit  dispozitiilor  art. 41 alin.1 din Legea nr.19/2000,  „Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public”.
La acelasi articol, alin.2, se prevede  ca, varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati, atingerea varstei standard de pensionare urmand a se realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, prin cresterea varstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3.
In acest context, s-a apreciat ca, sustinerile intimatei conform carora varsta standard de pensionare a contestatoarei este stabilita  potrivit Anexei 9 la OMMSS nr.340/2001  pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, sunt neîntemeiate, urmand a fi înlaturate, ca tare, motivat de urmatoarele :
Ordinul nr. 340 /2001, stabileste la pct. 3 ca, varstele standard de pensionare si stagiile de cotizare sunt cele prevazute în Anexa 3 la legea nr.19/2000, detailata în functie de data nasterii în Anexa nr. 9 la ordin.
Insa, art. 74 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa elaborarea actelor normative  dispune ca ordinele si alte asemenea acte date în executarea unui act normativ trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele în executarea carora au fost emise, neputand contine solutii care sa contravina prevederilor acestora.
Or, în conditiile în care art. 41 alin. 2 si 3 din Legea nr.19/2000 prevad în mod expres ca, în ceea ce priveste pensia pentru limita de varsta, stagiul de cotizare si varsta standard de pensionare sunt cele stabilite în Anexa nr. 3 la Legea nr.19/2000, Ordinul nu  poate sa modifice aceste dispozitii, statuand ca, de fapt, varstele standard si stagiul de cotizare sunt cele reglementate în Anexa nr. 3 la lege, detailata în Anexa nr. 9, la ordin.
Instanta a apreciat ca este vorba de doua anexe total diferite si care se aplica distinct, întrucat Anexa nr. 9 este stabilita în raport cu data nasterii asiguratului, iar Anexa nr. 3 se raporteaza la data formularii cererii.
Drept urmare, s-a apreciat ca, în situatia de fata, varsta standard de pensionare este cea stabilita în Anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, respectiv de 54 ani, raportat la perioada în care se încadreaza data cererii contestatorului (16.12.2010), la care se aplica reducere de 5 ani,  în conformitate cu prevederile  art. 42 alin. 1 - tabelul nr. 1 din aceeasi lege.
Astfel,  în conformitate cu prevederile art. 42 (1) din Legea nr.19/2000, Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial în conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1.
Cum petentul a desfasurat activitate în grupa a - II - a de munca, 8 ani si 11 luni în grupa a II-a de munca,  reducerea varstei sale standard de pensionare, asa cum este reglementat prin textul de lege sus invocat, este de 5 ani.
Rezulta ca, la data solicitarii înscrierii la pensie varsta standard de pensionare a contestatorului este de  54  ani (59 de ani – 5 ani).
Or, la data solicitarii drepturilor (16.12.2010), contestatorul avea varsta de 54 de ani si 4 luni, situatie în care s-a apreciat ca acesta îndeplinea cumulativ conditiile impuse de dispozitiile Legii nr. 19/2000 pentru a putea beneficia de înscrierea la pensie pentru munca depusa si limita de varsta.
Impotriva sentintei s-a formulat recurs de catre Casa Judeteana de Pensii N., care a criticat-o, în esenta, pentru urmatoarele motive:
- Instanta de fond, motivandu-si solutia, din eroare a aplicat reducerea de 5 ani la varsta standard prevazuta (la data formularii cererii, de anexa 3 la Legea nr. 19/2000) pentru femei, în timp ce contestatorul este barbat.
- Contestatorul nu îndeplineste conditia privitoare la varsta standard de pensionare      ( conditia stagiului complet fiind îndeplinita).
- Aplicand reducerea cea mai avantajoasa (9 ani si 7 luni) la varsta prevazuta de anexa 3 rezulta ca varsta intimatului la data solicitarii de înscriere la pensie este de 54 ani si 5 luni, varsta pe care a împlinit-o în ianuarie 2011. Or, începand cu data de 01.01.2011 Legea nr. 19/2000 se abroga potrivit dispozitiilor art.196 lit.a) coroborate cu art. 193 din Legea nr. 263/2010. Mai mult, potrivit art. 158 alin.1 din Legea nr.263/2010 „ perioadele de vechime în munca realizate în grupele I si a II-a de munca pana la data de 01.04.2011, constituie stagiu de cotizare în conditii deosebite în vederea reducerii varstelor de pensionare...”.
Recursul este fondat, urmand a fi admis pentru cele ce succed:
A. Sub aspectul competentei de solutionare a cauzei, instanta a apreciat ca este legal învestita. Astfel, desi decizia a fost emisa dupa 1 ianuarie 2011(cand erau în vigoare dispozitiile art. 149 din legea 263/2011) întrucat aceasta –decizia- cuprinde mentiunea ca poate fi atacata în termen de 45 de zile la instanta judecatoreasca competenta, ar fi nerezonabil sa i se ceara contestatorului sa se adreseze Comisiei Centrale de Contestatii. In plus, contestatorul ar fi lipsit de accesul efectiv la justitie, de vreme ce demersul sau ar fi fara sorti de izbanda, întrucat i s-ar opune tocmai dispozitiile art. 149 alin. 3 din aceeasi lege.
B. Contestatorul, nascut la 2 august 1956, a depus cererea de pensionare la 16 decembrie 2010, data la care era în vigoare Legea nr. 19/2000.
Potrivit legii în vigoare la momentul depunerii cererii, reducerea aplicata pentru activitatea prestata în grupa I de munca era de 9 ani si 7 luni (conform tabelului 4, art.1671 din Legea nr. 19/2001).
Fata de varsta standard cuprinsa în anexa 3 a Legii nr. 19/2000 pentru luna decembrie 2010 – data formularii cererii- ( avand în vedere decizia în interesul legii nr. 4/4 aprilie 2001 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie) contestatorul ar fi împlinit varsta de pensionare la 2 ianuarie 2011 ( 64 ani – 9 ani si 7 luni = 54 ani si 5 luni).
Insa, la 2 ianuarie 2011 intrase în vigoare noua lege a pensiilor – Legea nr. 263/16 dec. 2010. Potrivit noii legi, fata de dispozitiile art. 158, 53 si 55 contestatorul devine pensionabil abia la 2 februarie 2015.
In contextul prezentat mai sus se pune întrebarea ce prevaleaza: legea în vigoare la momentul formularii cererii de pensionare sau cea în vigoare la momentul îndeplinirii conditiilor de pensionare?
Daca s-ar aplica legea în vigoare la momentul cererii de pensionare, aceasta ar echivala cu ultraactivitatea legii civile care nu este posibila decat daca aceasta a fost prevazuta expres, ceea ce nu este cazul în speta.
Intre cele doua momente: momentul depunerii cererii si cel al îndeplinirii conditiilor de pensionare, reperul trebuie sa fie cel al îndeplinirii conditiilor, el fiind raportat la un criteriu obiectiv si echitabil, independent de vointa persoanei.
Astfel, ar fi inechitabil si lipsit de orice ratiune logica a aprecia ca doua persoane, nascute în aceeasi zi si avand aceeasi vechime si lucrand în aceleasi conditii sa primeasca un tratament diferit doar pentru ca au formulat cererea la momente de timp diferite sau chiar, desi depuse în acelasi timp, Casa Judeteana de Pensii a emis deciziile la date diferite ( spre exemplu uneia i-a fost emisa decizia pe 17 dec. 2010, iar alteia pe 5 ian. 2011).
Ratiunea pentru care legiuitorul a introdus termenul de 30 de zile calendaristice înainte de îndeplinirea conditiilor de pensionare a fost aceea de a înlatura „sincopele” care existau anterior între momentul încasarii ultimului salariu si cel al încasarii pensiei.
In niciun caz ratiunea nu a fost acea de a da datei formularii cererii valoarea unui act capabil sa modifice raporturi juridice.
Ipoteza este aceeasi si în cazul în care, spre exemplu, dupa 1 ianuarie 2011 s-ar fi prevazut drepturi suplimentare sau conditii mai favorabile. Astfel, eventuala cerere depusa la 16 decembrie 2010 nu l-ar fi privat pe contestator de noile drepturi sau conditii.
Mai bine spus, eventualul drept stabilit în baza cererii depuse în 2010 era afectat de conditia ca legea (sub imperiul careia se depusese cererea sau chiar se emisese decizia) sa fie în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie.
Este adevarat ca potrivit legii noi, conditiile de pensionare au devenit mult mai aspre  (reducerea pentru fosta grupa I s-a „egalizat” cu cea pentru grupa a II-a, anexa 6 la Legea nr. 263/2010 a prevazut expres si rubrica „luna si anul nasterii” pentru a înlatura controversele legate de vechile anexe 3 si 9) însa statul, în raport de conditiile socio-economice concrete (buget, speranta de viata, etc.) are dreptul de a modifica legislatia în materie de pensii, cu conditia ca noua lege sa fie aplicata nediscriminatoriu (legislatia nu este una imuabila ea suferind modificari continue: Decretul 292/1959, Legea nr.27/1966, Legea nr. 3/1977, Legea nr.19/2000, legea nr. 263/2010).
Or, legea nr. 263/2010 se aplica acelor persoane al caror drept la pensie s-a deschis (se deschide) dupa data de 1 ianuarie 2011.
Astfel, legea noua se aplica tuturor situatiilor nascute sau ale caror efecte s-au produs dupa intrarea sa în vigoare.
Faptul ca în cuprinsul deciziei emise la 21 ianuarie 2011 Casa Judeteana de Pensii Neamt face trimiteri la Legea nr. 19/2000 nu poate duce la admiterea contestatiei, întrucat nu sunt vizate aspectele de fond ale cauzei deduse judecatii - nemultumirea contestatorului consta în imposibilitatea pensionarii la 2 ianuarie 2011.
Va admite, în consecinta recursul, va modifica, în tot sentinta, decizia nr. 294032 din 21.01.2011 emisa de intimata Casa Judeteana de Pensii fiind una corecta prin prisma considerentelor si textelor legale expuse.