Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. ...X reclamantul U. D. D. a solicitat in contradictoriu cu S. Nationala de T. F. de Marfa „C. F. R.” anularea deciziei de revocare nr. CZ3. 1/2225 din 05.10.2015, reintegrarea pe functia detinuta anterior emiterii deciziei de revocare respectiv de Sef Serviciu IA la Centrul Zonal de M. Bucuresti - Serviciul Material Rulant, obligarea intimatei la plata despagubirilor civile reprezentand diferentele salariale dintre salariul primit ca inginer I si salariul avut in calitate de sef serviciu IA, de la data de 15.10.2015 si pana la data repunerii efective in situatia anterioare, cu plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces. In fapt, reclamantul este angajat la S. Nationala a Cailor Ferate Romane, Regionala C. - Serviciul RURS, din anul 1992 in calitate de inginer IV, iar la SNTFM C. MARFA SA, cu contract individual de munca Nr. C/210 din 01.05.1999 pe perioada nedeterminata, in functia de Sef Depou Exploatare ADJ - Sucursala C. . Prin actul aditional Nr. CZ 2. 1/3311/13.08.2014 la contractul individual de munca nr. 021070X 05. 1999 a fost modificata functia in Sef Serviciu IA Cod. xx conform clasificarii ocupatiilor din Romania, iar locul desfasurarii activitatii Rulant din cadrul SNTFM C. Marfa SA- Sucursala Muntenia Dobrogea - Centrul Zonal Marfa Bucuresti. La data de 06.10.2015 s-a comunicat Decizia Nr. CZ3. 1/2225- din 05.10.2015, prin care i s-a adus la cunostinta ca este revocat din functia de sef serviciu IA la Centrul Zonal de Marfa Bucuresti - Serviciul Material Rulant si drept urmare va ocupa functia de inginer in cadrul Centrului Zonal de Marfa Bucuresti, dar la Biroul Mecano-Energetic, Patrimoniu, Cadastru, AAA. Sub aspectul legalitatii, considera ca decizia prin care a fost revocat din functia de sef serviciu este lovita de nulitate, intrucat, din perspectiva unei sanctiuni mascate numita revocare, insa, in realitate fiind o veritabila retrogradare din functie si salariul diminuat, decizia nu este motivata in ceea ce conform prevederilor art. 252, alin. (2), art. 279 , este aplicabila acesteia. Simpla referire doar la prevederi din Regulamentul de Organizare si functionare ai Centrului Zonal de Marfa Bucuresti si la aprobarea conducerii SNTFM C. MARFA SA, „urmare actului nr, C. 73,1/2221/05,10,2015”, expusa imperativ si tara a se enunta motivul din care sa rezulte propria-i culpa de incalcare a vreunei dispozitii legale, nu constituie indeplinirea conditiei de motivare In fapt a unei decizii. A apreciat in acest context ca retrogradarea din functie, privita ca sanctiune disciplinara, in cazul savarsirii unei abateri disciplinare, alin. (1), lit. b), art. 279 , impune ca decizia contestata sa fie emisa cu respectarea dispozitiilor 251, art. 279 . A invederat pe de alta parte, potrivit art, 252, art. 279 , sub sanctiunea nulitatii, decizia de sanctionare, trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu descrierea faptei, precizarea prevederilor din contractul individual de munca, contractul colectiv de munca, statutul de personal sau din regulamentul intern care au fot incalcate, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat, temeiul de drept in baza caruia se aplica sanctiunea, precum si instanta competenta ia care sanctiunea poate fi contestata. Referitor la aceste elemente a caror absenta este sanctionata cu nulitatea absoluta, doctrina si jurisprudenta apreciaza in mod unanim ca, pentru a fi considerate ca indeplinite, este necesara precizarea exacta si amanuntita a motivelor ce conduc ia sanctionare pentru abatere disciplinara pentru a se putea aprecia ulterior asupra cauzei reale si serioase a acesteia. Pe fondul contestatiei precizeaza ca, din punctul sau de vedere, este limpede, ca in cazul in care unui angajat i se incheie contract individual de munca pe perioada nedeterminata, toate drepturile si obligatiile celor doua parti, angajat si angajator, decurg din legislatia muncii si drept consecinta, raporturile de munca stabilite, cad sub incidenta Legii nr, 53/2003. Regulamentul de Organizare si Functionare al Centrului Zonal de M. Bucuresti, nu este suficient pentru a sta la baza modificarii unilaterale a contract individual de munca incheiat pe perioada nederminata si nici nu poate constitui prerogative speciale si discretionare ale Managerulu Centrului 1 de Marfa, fie si cu aprobarea Directorului General al societatii intimate. In opinia reclamantului nu poate fi vorba de o alta structura organizatorica de vreme ce pe acelasi post din care a fost revocat, cu aceeasi titulatura a fost numita o alta persoana, domnul V. D., care de pe functia de sef serviciu IB la Serviciul, este numit in functia de sef serviciu IA la Serviciu MR, post pe care l-a detinut pana la data de 05.10.2015. Prin decizia nr. CZ3. 1/2225 din 05. xx, Managerul L. -V. P., hotaraste unilateral modificarea contractului individual de munca Nr. C. 210/01.05.1999 (inclusiv a actului aditional aferent nr. CZ 2. 1/3311/13,08. 2014 in care se arata ca pe langa prevederile Acordului inregistrat la SNTFM C. Marfa SA, a existat si o Hotarare A. nr. 41/29,07,2014 privind noua structura organizatorica ia nivel teritorial), anume: locul muncii, felul muncii, precum si salariul. Mai exact, managerul a dispus in mod arbitrar, revocarea sa din functia de sef serviciu la Serviciul MATERIAL RULANT (MR) si trecerea pe functia de radrul Centrului Zonal de Marfa Bucuresti - Biroul Mecano-Energetic, Patrimoniu, Cadastru, AAA si cu un salariu cu mult diminuat fata de cela avut in calitate de sef serviciu. A subliniat ca revocarea din functia de sef serviciu IA prin decizia contestata, in functia de inginer I, fara acordul sau, este un caz tipic de modificare unilaterala a contractului individual de munca, operatiune interzisa de art. 41 (1) art. 279 . A concluzionat ca prerogativa revocarii din functie fara motivare, mai precis fara sa fie respectata legislatia muncii, este o modalitate abuziva de sanctionare pentru convingeri personale mai mult sau mai putin intemeiate si nu pentru activitatea prestata, avand in vedere ca functia de manager reprezinta in acceptiunea intimatei o posibilitate „de a face servicii conducerii”. Precizeaza ca nu si-a exprimat consimtamantul privind modificarea felului muncii, a locului muncii si a salariului, insa isi desfasoara activitatea in functia de inginer, cu scopul de a evita eventuale sanctiuni disciplinare pentru nerespectarea indeplinirii atributiilor de serviciu, desi nu a semnat o noua fisa a postului. A invederat reclamantul ca decizia emisa de catre SNTFM C. Marfa SA-Centrul Zonal de Marfa Bucuresti, din punct de vedere formal este lovita de nulitate, iar pe fondul cauzei, se solicita a se dispune anularea deciziei Nr. CZ3. 1/2225 din 05. xx ca fiind nelegala si netemeinica, reintegrarea pe functia detinuta anterior emiterii deciziei de revocare, respectiv, de Sef serviciu 1A la Centrul Zonal de M. Bucuresti-Serviciul Material Rulant, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata potrivit art. 453, Cod proc. civ. A invocat dispozitiile art. 5, art. 268 art. 279 In dovedirea celor sustinute, solicita proba cu inscrisuri, interogatoriu si proba testimoniala. La data de 23.11.2015, reclamantul U. D. -D., a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare prin care a aratat ca data de la care solicita plata despagubirilor civile pana la data repunerii efective in situatia anterioara, reprezentand diferentele salariale dintre salariu, 1a primit ca inginer I si salariul avut in calitate de sef serviciu IA, este data de 06.10.2015. A concluzionat in sensul ca, prin cererea de chemare in judecata, solicita sa se constate ca decizia emisa de catre SNTFM C. Marfa SA-Centrul Zonal de Marfa Bucuresti, din punct de vedere formal este lovita de nulitate, iar pe fondul cauzei, sa se dispuna anularea deciziei Nr. CZ3. 1/2225 din 05. xx ca fiind nelegala si netemeinica, reintegrarea pe functia detinuta anterior emiterii deciziei de revocare, respectiv, de Sef serviciu IA la Centrul Zonal de Marfa Bucuresti- Serviciul Material Rulant, cu obligarea la plata despagubirilor civile reprezentand diferentele salariale dintre salariul primit ca inginer I si salariul avut in calitate de sef serviciu IA incepand cu data de 06.10.2015 si pana Ia data repunerii efective in situatia anterioara, precum si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata potrivit art. 453, Cod proc. civ. In drept, dispozitiile art, 204, alin. (2), Cod proc. civ La data de 28.12.2015, parata S. Nationala de T. F. M. „C. M.” SA, a depus la dosarul cauzei intampinare prin care solicita respingerea contestatiei si a cererii precizatoare formulate de contestator, ca neintemeiata si nelegala si mentinerea Deciziei de revocare din functie nr. CZ3. 1/2225 din 05.10.2015 avand in vedere urmatoarele motive: Decizia nr. CZ3. 1. /2225 din 05.10.2015 prin care domnul U. D. D. a fost revocat din functia de sef serviciu IA - Serviciul Material Rulant din cadrul Centrul Zonal de Marfa Bucuresti si a fost numit in functia de inginer I la Biroul Mecano - Energetic, Patrimoniu, Cadastru, AAA s-a facut in temeiul prevederilor art. 19 alin. 1. lit. c din Statutul Societatii Nationale de T. F. de Marfa „C. Marfa” SA. anexa la H. G. nr. 582/1998 privind infiintarea Societatii Nationale de T. . F. de Marfa . . C. Marfa” SA prin reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romania prevederilor Regulamentului de Organizare si Functionare al Centrului Zonal de Marfa Bucuresti valabil de la 11.08.2014. Capitolul VII lit. d. pct. 2. precum si a aprobarii conducerii SNTFM . . C. Marfa” SA. urmare actului nr. CZ3. 1. /2221/05.10.2015 emis de catre Serviciul Resurse Umane. Conform prevederilor art. 19 din Statut, „(1) Directorul general reprezinta C. Marfa in raporturile cu tertii si are, in principal, urmatoarele atributii: a) aplica strategia si politicile de dezvoltare ale C. M. ; b) angajeaza, promoveaza si concediaza personalul C. M; c) numeste, suspenda sau revoca directorii executivi ai C. M. si le fixeaza salariul;d) negociaza contractul colectiv de munca, in limita mandatului dat de Consiliul de administratie; e) incheie acte juridice, in numele si pe seama C. M. ; f) aproba operatiunile de vanzare si cumparare de bunuri, potrivit competentelor; g) aproba operatiunile de incasari si plati, potrivit competentelor; h) indeplineste orice alte atributii potrivit competentelor acordate. (2) Directorul general poate delega din atributiile sale directorilor executivi sau oricarei alte persoane din cadrul C. Marfa . (3) Competentele, atributiile si raspunderile directorilor executivi sunt stabilite prin regulamentul de organizare si functionare al C. F. R. Marfa.” Prin urmare in speta dedusa judecatii actul de revocare din functie nu reprezinta un act tipic de dreptul muncii pentru a fi supus conditiilor de forma si de fond ale deciziei de revocare invocate de contestator, aplicabile numai in situatia deciziei de sanctionare din motive imputabile salariatului. Prevederile art. 252 din Legea 53/2003-Codul muncii republicat nu se aplica in cazul contestatorului U. D. D. deoarece prevederile mentionate la Capitolul II - Raspunderea disciplinara, art. 247 si urmatoarele din Legea 53/2003 se aplica salariatilor fara functii de conducere nu si celor numiti in functii de conducere. Pe cale de consecinta Decizia nr. CZ3. 1. /2225 din 05.10.2015 nu poate fi lovita de nulitate asa cum sustine contestatorul intrucat nu a fost intocmita in baza prevederilor Codului Muncii, prin urmare nu avea de ce sa fie motivata in fapt, dispozitiile art. 19 din din Statutul C. Marfa, anexa la H. G. nr. 582/1998 constituie norme derogatorii de la dreptul comun reglementat de codul muncii, stabilind ca revocarea constituie o cauza de modificare a raporturilor de munca, fara instituire unor conditii de forma ale dispozitiei de revocare sau a unei proceduri a carei nerespectare sa aiba drept consecinta nulitatea absoluta. Practic, angajatorul nu este obligat sa justifice masura de revocare din functia de sef serviciu IA - Serviciul Material Rulant. Pune in vedere instantei ca in cazul de fata nu este vorba despre o sanctiune disciplinara(art. 251 Codul muncii ), aceasta implicand o abatere de la normele de conduita si atributiile de serviciu, o cercetare a salariatului, o decizie de sanctionare, ceea ce nu s-a intamplat. De asemenea nici art. 252 din Codul muncii nu a fost nerespectat pentru simplul motiv ca decizia de revocare nu este o decizie de sanctionare. Modificarea contractului de munca al contestatorului sub aspectul functiei nu poate fi analizata prin prisma dispozitiilor Codului Muncii(ce contin reguli specifice pentru modificarea raporturilor de munca), fiind prevazuta printr-o norma derogatorie de la dreptul comun, continuta de Statutul SNTFM „C. Marfa” SA. Conform art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, art. 279 se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii. Cu privire la sustinerea contestatorului, prin care arata ca au fost incalcate dispozitiile art. 41 din Codul muncii care prevad obligativitatea modificarii contratului de munca prin acordul partilor, si ca nu este posibila schimbarea functiei si a salariului in mod unilateral, aratam instantei de fond ca, institutia revocarii din functie reprezinta o masura aflata la dispozitia organului de conducere al entitatii juridice, care se aplica exclusiv pentru persoanele aflate in functii de conducere, numite ca atare de aceeasi structura decizionala, potrivit principiul simetriei formelor juridice, mutuus consensus mutuus dissensus. In aplicarea acestui principiu, a solicitat instantei de judecata sa constate faptul ca, contestatorul a fost numit in functia de sef serviciu IA - Serviciul Material Rulant de catre organul decizional, in conditiile unui raport juridic de munca preexistent, in baza caruia ocupa o alta functie in structura societatii. Referitor la toata activitatea desfasurata de catre contestator in cadrul Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane - Regionala C. C. - Serviciul RURS in functia de inginer IV incepand cu data de 18.11.1992, fiind numit de-a lungul timpului in diferite functii(sef depou exploatare adjunct, sef serviciu exploatare locomotive, sef serviciu I, etc). Intre SNTFM „C. Marfa” SA - Sucursala Bucuresti si domnul U. D. D. a fost incheiat contractul individual de munca nr. M7. 1a/4338/2003, urmand ca acesta sa-si desfasoare activitatea in cadrul Serviciului Exploatare Locomotive in functia de inginer II incepand cu data de 01.10.2003. Ulterior de-a lungul timpului contestatorul a fost numit in diferite functii de conducere(conform actelor aditionale depuse la dosar) - printre care si functia de sef serviciu IA din cadrul Centrului Zonal de Marfa Bucuresti - Serviciul Material Rulant, prin decizia directorului general (Decizia nr. 673/08.08.2014), in temeiul prevederilor art. 19 alin. 1, lit. c din Statutul C. Marfa, anexa la H. G. nr. 582/1998, care reglementeaza competenta directorului general de a numi, suspenda sau revoca personalul C. Marfa, ulterior numirii fiind semnate acte aditionale de catre parti. Prin urmare considera ca, petentul nu diferentiaza masura de revocare si cea de aplicare a unei sanctiuni disciplinare,,revocarea din functie reprezinta o masura aflata la dispozitia organului de conducere entitatii juridice, care se aplica exclusiv pentru persoanele aflate in functii de conducere numite ca atare de aceeasi structura decizionala, potrivit principiului simetriei formelor juridice, mutuus consensus mutuus dissensus”, iar sanctiunea disciplinara poate fi aplicata de catre angajator in cazul in care salariatul a savarsit o fapta in legatura cu munca pe care o desfasoara. F. de cele aratate solicita sa se constate sustinerile contestatorului referitoare la incalcarea obligatiilor societatii privind emiterea deciziei de revocare din functie ca nefondate, in cazul de fata nefiind vorba despre o „sanctiune mascata numita revocare, insa, in realitate fiind o veritabila retrogradare din functie”. Pe cale de consecinta solicita respingerea cererii contestatoare si a cererii precizatoare ca neintemeiate si mentinerea Decizia nr. CZ 3. 1. /2225/05.10.20I5 ca temeinica si legala. In drept au fost invocate disp. art. 205 Noul Cod Procedura Civila. In baza art. 223 alin. 2, 3 din Noul Cod de Procedura Civila solicita judecarea cauzei si in lipsa. Analizand actele si lucrarile dosarului retine urmatoarele: In fapt, intre partile din prezenta exista relatii de munca, in baza unui contract individual de munca din data de 13.12.1992, modificat ulterior prin acte aditionale succesive (filele 64-120). La data de 05.10.2015, parata a emis decizia nr. CZ3. 1/2225/05.10.2015, prin care a dispus incepand cu data de 06.10.2015, revocarea din functia de sef serviciuIA la Centrul Zonalde M. Bucuresti-Serviciul Material Rulant, fiind trecut in functia de inginer I in cadrul Centrului Zonal de M. Bucuresti-Biroul Mecano-Energetic, Patrimoniu, Cadstru, AAA, cu un salariu inferior aceluia avut anterior (fila 9). La data de 07.10.2016, parata a emis actul aditional nr. CZ3. 1/2241, prin care a fost schimbat locul de munca, felul muncii, atributiile postului, criteriile de evaluare a activitatii profesionale, concediul si salariul in ceea ce il priveste pe reclamant (fila 64). Acesta a semnat acest act aditional, utilizand urmatoarea formula scrisa olograf „ Luat cunostinta. Dar nu sunt de acord cu decizia nr. 2225/05.10.2015”. Potrivit art. 17 alin. 1 din Codul muncii „Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.” Referitor la acest aspect, parata nu a administrat nici o proba din care sa rezulte ca si-a indeplinit obligatia care ii incumba potrivit art. 17 alin. 1 din Codul muncii , in sensul de a informa persoana selectata in vederea modificarii contractului de munca. Dispozitiile art. 41 din Codul muncii prevad urmatoarele: Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor. (2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod. (3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) conditiile de munca; e) salariul; f) timpul de munca si timpul de odihna. Contractul individual de munca reprezinta o conventie bilaterala, exprimand manifestarea de vointa a celor doua parti ale raportului juridic de munca, angajator si salariat. Intrucat acesta nu este un act de administrare unilateral al angajatorului, modificarea unui contact de munca individual nu poate interveni decat in aceleasi conditii in care acesta a fost incheiat, respectiv prin acordul partilor. Potrivit art. 41 din Codul muncii , modificarea contractului individual de munca sub aspectul elementului reprezentat de salariu, nu se poate realiza decat cu acordul partilor, singura situatie in care aceasta conditie nu se impune, fiind aceea a sanctionarii disciplinare, ipoteza care nu se regaseste in prezenta cauza. Referitor la punctul de vedere exprimat de parata in sensul ca institutia revocarii din functie reprezinta o masura aflata la dispozitia organului de conducere al entitatii juridice, care se aplica exclusiv pentru persoanele aflate in functii de conducere, numite ca atare de aceeasi structura decizionala, potrivit principiul simetriei formelor juridice, mutuus consensus mutuus dissensus, instanta apreciaza ca este neintemeiat, avand in vedere urmatoarele considerente: Institutia revocarii din functie, invocata de reclamanta se grefeaza pe prevederile Codului Muncii referitoare la modificarea contractului de munca, astfel cum este reglementata de prevederile art. 17 si 41 din Codul muncii . Dovada a acestui fapt este si aspectul ca decizia contestata in prezenta cauza, a fost urmata de catre reclamanta prin emiterea actului aditional din data de 07.10.2015, si mai mult de atat anterior acestui moment, numirea reclamantului in functia din care a fost revocat s-a realizat urmare a acordului partilor, concretizat prin actul aditional CZ. 3. 1/108/08.01.2015 (fila 65). Asadar, insasi intimata recunoscand incidenta in cauza a prevederilor art. 41 din Codul muncii , a initiat si a finalizat modificarea raportului de munca dintre parti in baza acordului partilor. Se retine de catre instanta ca emiterea deciziei CZ3. 1/2225/05.10.2015, nu a fost precedata de acordul de vointa al partilor, mai mult de atat, actul aditional din data de 07.10.2015 a fost semnat de reclamant cu mentiunea ca nu este de acord cu decizia anterior mentionata. Dispozitiile art. 19 din Statutul C. Marfa, anexa la H. G. nr. 582/1998, care recunosc directorului general al paratei prerogativa revocarii din functie a anumitor angajati, nu constituie, in opinia instantei, o dispozitie legala derogatorie de la dreptul comun, intrucat rezulta dintr-un act juridic cu forta inferioara si mai mult de atat nu exista nici o dispozitie legala expresa in acest sens. In concluzie, retine instanta ca exercitarea prerogativei de revocare din functie anterior mentionata, se impune a fi realizata de parata cu respectarea prevederilor legislatiei muncii, fie in baza acordului de vointa al partilor, fie ca urmare a exercitarii de catre parata a prerogativelor privind sanctionarea disciplinara (aspect care nu a fost invocat de intimata ca si cauza care a determinat emiterea deciziei CZ3. 1/2225/05.10.2015), context in care modificarea raporturilor de munca dintre parti prin decizia contestata, s-a realiza cu incalcarea prevederilor art. 41 Codul muncii , intrucat s-a procedat la modificarea unilaterala a unor elemente esentiale ale acordului de vointa (salariul, felul, locul muncii, criteriile de evaluare a activitatii profesionale), fata de imprejurarea ca angajatul nu si-a exprimat in nici un fel acordul in sensul existentei si continutului acestuia. Fata de considerentele expuse, actiunea va fi admisa si se va dispune anularea deciziei nr. CZ3. 1/2225/05.10.2015, reintegrarea reclamantului in functia si postul detinut anterior emiterii deciziei nr. CZ3. 1/2225/05.10.2015 si obligarea paratei la plata unei despagubiri egala cu drepturile salariale indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la data de 06.10.2015 si pana la efectiva reintegrare a reclamantului in functia si postul detinut anterior emiterii deciziei nr. CZ3. 1/2225/05.10.2015. In baza art. 453 C. pr. civ. va obliga parata la plata catre reclamant a cheltuielilor de judecata in cuantum de 2. 250 lei reprezentand onorariu avocat. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTARASTE Admite cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost precizata de reclamantul U. D. D. domiciliat in Bucuresti Buteica nr . 2, sector 3 CNP- xxxx, in contradictoriu cu parata S. N. DE T. F. DE M. C. M. SA,cu sediul in Bucuresti 38 sector 1, cu sediul procesual ales in Nord, nr. 1-3, sector 1, Bucuresti, inregistrata la Registrul Comertului sub nr JXXX, CUI xx. Anuleaza decizia nr. CZ3. 1/2225/05.10.2015. Dispune reintegrarea reclamantului in functia si postul detinut anterior emiterii deciziei nr. CZ3. 1/2225/05.10.2015. Obliga parata la plata unei despagubiri egala cu drepturile salariale indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul de la data de 06.10.2015 si pana la efectiva reintegrare a reclamantului in functia si postul detinut anterior emiterii deciziei nr. CZ3. 1/2225/05.10.2015.
Pronuntata de Tribunalul Bucuresti
Mai multe despre: retrogradare din functie abetere disciplinara descrierea faptei nulitate absoluta modificare unilaterala a contractului de munca felul muncii fisa postului despagubiri acordul partilor conventie bilaterala