• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Modificarea normei de munca din initiativa angajatorului, posibila doar prin acordul partilor

Hotararea nr. 661 din data de 07 aprilie 2015
Pronuntata de Curtea de Apel Pitesti

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului V. sub nr. ...X, C. C. I. a formulat contestatie impotriva deciziei nr. 1/06.01.2014, emisa de intimatul C. S. C. Rm. V., solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna:

- anularea deciziei nr. 1/06.01.2014, prin care i-a fost modificat timpul de munca la o jumatate de norma si repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul reintegrarii sale cu norma intreaga;

- obligarea intimatului la plata unei despagubiri egale cu diferentele salariale, indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la 4 ore/zi la 8 ore/zi, pe toata perioada de la data emiterii deciziei contestate si pana la data reintegrarii efective la norma intreaga, precum si  cheltuieli de judecata facute cu acest proces.

Codul muncii comentat. Noua organizare a muncii.  Marius-Catalin Predut

In motivarea cererii, contestatorul a aratat ca, este  angajantul intimatului, in functia de antrenor senior la sectia atletism, iar prin decizia nr. 3/04.01.2013 i-a fost stabilita norma de munca la 8 ore/zi, salariul brut fiind stabilit la suma de 1357 lei.

Prin decizia nr. 3/06.01.2014, angajatorul a stabilit ca, incepand cu data de 01.01.2014, se anuleaza decizia nr. 3/04.01.2013, modificandu-se contractul de munca, la un program de lucru de 4 ore/zi, fara acordul sau.

Contestatorul a apreciat ca aceasta decizie este netemeinica si nelegala, fiind emisa in mod unilateral si in mod nelegal, cu incalcarea disp. art. 41 alin. 1 din art. 279 , intrucat nu exista acordul sau pentru reducerea timpului de lucru.

Nu se poate vorbi de o reducere de posturi, in conditiile in care, la data de 01.12.2013 intimatul a angajat o persoana pe post de instructor sportiv, fapt ce demonstreaza ca o eventuala reducere nu este reala.

Intimatul C. S. C. RM. V. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea contestatiei, intrucat nu este vorba de o modificare unilaterala a unuia dintre elementele contractului individual de munca, respectiv a timpului de lucru, ci de o revenire din motive legislative, la norma initiala din anul 2012.

Prin cererea inregistrata la data de 11 iunie 2014, aflata la fila 40 din dosar, intimatul C. S. C. Ramnicu V. a chemat in garantie M. T. si S., pentru ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea acestuia, in situatia in care actiunea reclamantului va fi admisa si va cadea in pretentii, la plata despagubirilor materiale stabilite.

Chematul in garantie Ministerului T. si S. a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in garantie, intrucat C. Sport - Sectia Atletism a Clubului S. C. Ramnicu V. are antrenor maestru cu 0,5 norma de lucru.

Prin incheierea de sedinta din data de 25 septembrie 2014, instanta a respins ca tardiva cererea de chemare in garantie a Ministerului T. si S. formulata de intimatul C. S. C. Ramnicu V. .

Prin sentinta civila nr. 1546 din 4 decembrie 2014, Tribunalul V. a admis in parte cererea contestatorului, a anulat decizia nr. 1/06.01.2014, emisa de intimat si a fost obligat acesta la plata catre contestator a unei despagubiri egale cu diferentele salariale, indexate majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, de la 4 ore/zi la 8 ore/zi, pe toata perioada de la data emiterii deciziei contestate si pana la data la care contestatorul a fost reincadrat cu norma intreaga.

A fost respins capatul de cerere privind repunerea contestatorului in situatia anterioara, in sensul reintegrarii sale cu norma intreaga, ca ramas fara obiect si a fost obligat intimatul la plata catre contestator, a sumei de 1. 000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut in esenta ca, prin contractul individual de munca nr. 30/18.01.2007, incheiat si inregistrat in registrul general de evidenta a salariatilor nr. 17/18.01.2007, contestatorul C. C. I. a fost angajat de intimatul Clubului S. C. Ramnicu V., in functia de antrenor cu norma intreaga, cu o durata a timpului de lucru de 8 ore/zi, avand ca activitate coordonarea activitatii sectiei de atletism. Ulterior, timpul de munca al contestatorului a fost redus la o jumatate de norma, iar prin decizia nr. 3/04.01.2013 s-a decis, incepand cu data de 01.01.2013, intregirea normei de antrenor senior a dl. C. C., cu 0,5 norma, rezultand in total o norma intreaga. Prin decizia nr. 25/28.10.2013 s-a decis ca, incepand cu data de 01.11.2013, salariul contestatorului sa fie de 1574 lei, compus din salariul de incadrare de 1431 lei si spor vechime de 1043 lei.

Prin decizia atacata cu nr. 1/06.01.2014, emisa de Directorul General Clubului S. C. Ramnicu V. s-a dispus, incepand cu data de 01.01.2014, anularea deciziei nr. 3/04.01.2013 privind reintregirea normei de antrenor a dl. C. C. si revenirea acestuia la 0,5 norma de antrenor cu un salariu de 787 lei, compus din 716 lei salariu si 71 lei spor vechime.

Prin decizia nr. 11/26.08.2014, emisa de Directorul General Clubului S. C. Ramnicu V. s-a dispus, incepand cu data de 26.08.2014, reintregirea normei de antrenor senior a dl. profesor C. C., cu un salariu de 1646 lei, compus din salariul de 1431 lei si din sporul de vechime de 15%, in cuantum de 215 lei.

In ceea ce priveste masura dispusa prin decizia atacata cu nr. 1/06.01.2014, instanta a apreciat ca este vorba de o modificare unilaterala a contractului individual de munca al contestatorului, cu privire la timpul de lucru si la salariu, iar nu o anulare efectiva a deciziei nr. 3/04.01.2013, asa cum se creeaza falsa impresie prin continutul acesteia.

Fiind vorba, de o modificare unilaterala a contractului individual de munca, decizia atacata trebuie sa respecte dispozitiile art. 41 si urmatoarele din Legea nr. 53/2003- art. 279 , care reglementeaza aceasta materie.

Astfel, potrivit art. 41 din Legea nr. 53/2003- art. 279 :,,Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.

Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.

Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente:a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) conditiile de munca; e) salariul; f) timpul de munca si timpul de odihna.”

De asemenea, potrivit art. 42 din Legea nr. 53/2003- art. 279 :,,Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca.

Pe durata delegarii, respectiv a detasarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca.”.

Tot astfel, potrivit art. 48 din Legea nr. 53/2003- art. 279 : „Angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul salariatului, si in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.”.

Din continutul acestor dispozitii legale rezulta ca, de regula, modificarea contractului individual de munca referitoare la durata contractului, locul muncii, felul muncii, conditiile de munca, salariul, timpul de munca si timpul de odihna, se poate face numai prin acordul partilor.

In mod exceptional, in cazurile prevazute expres si limitativ de lege, este posibila modificarea unilaterala a contractului individual de munca. art. 279 permite modificarea unilaterala a contractului individual de munca numai in ceea ce priveste locul muncii in caz de delegare sau detasare a salariatului (art. 42) sau in ceea ce priveste locul si felul muncii, in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului (art. 48).

Prin decizia nr. 1/06 ianuarie 2014, intimatul C. S. C. Ramnicu V. a procedat la modificarea unilaterala a contractului individual de munca al contestatorului, sub aspectul timpului de timpului de munca si al salariului, fara sa se incadreze in vreunul din cazurile de exceptie in care legea permite o astfel de modificare.

In conditiile in care intimatul nu a respectat dispozitiile legislatiei muncii referitoare la modificarea unilaterala a contractului individual de munca, este lipsit de importanta motivul pentru care s-a procedat in acest mod. Masurile dispuse de conducerea angajatorului sau de autoritatea care decide organigrama, posturile vacante, desfiintarile de posturi etc. trebuie sa fie aduse la indeplinire cu respectarea dispozitiilor legale.

Avand in vedere aceste motive, instanta a apreciat ca decizia atacata cu nr. 1/06.01.2014 este lovita de nulitate, nefiind in masura sa produca efecte fata de contestator.

Intrucat nulitatea produce efecte retroactive si inlatura consecintele actului juridic incheiat in conditii de nelegalitate, contestatorul fiind indreptatit la recuperarea tuturor drepturilor pierdute in urma emiterii deciziei atacate.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat apel intimata C. S. C. RM. V., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie astfel:

In motivare se sustine ca hotararea este data cu interpretarea si aplicarea gresita a legii, instanta de fond ignorand probele administrate in aparare de intimata si interpretand in mod gresit dovezile argumentate legal. In sustinerea acestei critici se prezinta evolutia raporturilor de munca ale intimatului-contestator, respectiv etapele trecerii de la o jumatate de norma, la o norma intreaga, si din nou la o jumatate de norma.

In cursul anului 2013 potrivit O.U.G. nr. 77/2013 s-a dispus desfiintarea tuturor posturilor vacante din sistemul bugetar, astfel, motivarea instantei de fond cum ca O.U.G. nr. 77/2013 nu are aplicabilitate  in cauza este eronata.

De asemenea sustinerea instantei ca au fost incalcate prevederile art. 41 din art. 279 este gresita, toate demersurile fiind facute in baza art. 107 alin. 1 din art. 279 .

Contestatorul a depus la dosar intampinare la data de 26.02.2015 (f. 31-32) prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Intimata nu a depus la dosar raspuns la intampinare.

Analizand sentinta apelata in raport de criticile formulate, Curtea constata ca apelul este nefondat.

Prezent in instanta reprezentantul apelantei a aratat ca motivul care a dus la reducerea normei a fost lipsa fondurilor, solicitand doar ca instanta sa indice sursa de finantare.

Curtea retine ca partile sunt in derularea unui raport juridic de munca generat de incheierea unui contract individual de munca, motiv pentru care modificarea acestuia este guvernata de dispozitiile Codului muncii.

Potrivit dispozitiilor art. 8 alin. 1 din art. 279 , relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii, fiind necesar ca acesta sa fie respectat pe intreaga durata de desfasurare a raporturilor de munca intre angajator si angajat.

Ca atare, interesul legitim legat de stabilitatea raporturilor de munca impune ca modificarea contractului individual de munca in cazul in care priveste elementele esentiale ale contractului: felul muncii, locul muncii si remuneratia, sa se faca in aceleasi conditii in care acesta a fost incheiat, respectiv prin acordul ambelor parti, conform art. 41 alin. 1 si 3 lit. c din art. 279 .

In aceste conditii, reducerea normei de munca dispusa prin decizia contestata, cu o salarizare inferioara, este un caz tipic de modificare unilaterala a contractului individual de munca, operatiune interzisa de art. 41 alin. 1 din art. 279 .

Aprobarea unei noi structuri organizatorice precum si invocarea de catre apelant a O.U.G. 77/2013, prin care s-a dispus desfiintarea tuturor posturilor vacante din sistemul bugetar, nu poate fi retinuta ca fundament al deciziei de modificare unilaterala a  normei de munca, si a remuneratiei, deoarece desfiintarea postului nu se poate incadra intre situatiile de exceptie la care face trimitere art. 41 alin 2 art. 279 .

Asa cum corect a retinut prima instanta, in cauza au fost incalcate disp. art. 41 alin. 1 din art. 279 , intrucat nu se poate retine existenta unui acord din partea salariatului reclamant, privind modificarea contractului individual de munca.

Intrucat contractul individual de munca poate fi modificat, ca principiu, numai prin acordul partilor, aspect ce a fost nesocotit de catre angajator, avand in vedere faptul ca in cauza nu se regaseste vreuna dintre situatiile exceptionale mentionate la art. 42 si art. 48 art. 279 , in care contractul individual de munca poate fi modificat in mod unilateral de catre angajator, Curtea apreciaza ca nerespectarea dispozitiilor legale au drept consecinta anularea deciziei emisa de apelant, asa cum corect a retinut instanta de fond.

Mai sustine apelantul ca in mod gresit instanta a analizat decizia contestata prin prisma disp. art. 41 din art. 279 , deoarece toate demersurile din prezenta speta au fost facute in temeiul art. 107 din art. 279 .

Aceste temei de drept invocat de catre apelant, nu este mentionat in decizia contestata si nici nu a fost invocat la instanta de fond, sustinerea fiind formulata pentru prima data in apel.

Potrivit dispozitiilor art. 478 Cod procedura civila, prin apel nu se poate schimba cadrul procesual stabilit in fata primei instante. Partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta. Apelul poate fi exercitat numai pentru motive ce au facut analiza instantei de fond. Aceasta este una din aplicatiile principiului legalitatii cailor de atac si se explica prin aceea ca, efectul devolutiv al apelului, se limiteaza la ceea ce a fost analizat la fond.

Numai in acest fel se respecta limitele investirii, deoarece in ipoteza contrara, s-ar ajunge la situatia ca anumite aparari, sustineri ale partilor sa fie analizate pentru prima oara de instanta investita cu calea de atac a apelului, ceea ce nu este posibil fata de disp. art. 478 Cod procedura civila mai sus mentionat.

In plus, disp. art. 107 din art. 279 nu sunt aplicabile in cauza, deoarece, nu suntem in situatia in care modificarea normei de munca s-a facut la cererea salariatului, ci la initiativa angajatorului, ipoteza ce nu este prevazuta de articolul mentionat, care statueaza: „Angajatorul este obligat ca, in masura in care este posibil, sa ia in considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munca cu norma intreaga la unul cu fractiune de norma, fie de la un loc de munca cu fractiune de norma la un loc de munca cu norma intreaga sau de a-si mari programul de lucru, in cazul in care apare aceasta oportunitate.”

Nefiind formulata o cererea de catre intimat in sensul reducerii normei de munca, in mod gresit angajatorul a modificat unilateral contractul de munca, decizia nr. 1/06.01.2014 fiind emisa cu incalcarea dispozitiilor imperative ale art. 41 si 48 din art. 279 , asa cum corect a retinut instanta de fond.

Fata de cele ce preced apelul este nefondat si va fi respins potrivit dispozitiilor art. 480 Cod procedura civila.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de intimata C. S. C. RM. V., cu sediul in Rm. V., . 24, judetul V., impotriva sentintei civile nr. 1546/ 04 decembrie 2014, pronuntata de Tribunalul V., in dosarul nr. ...X, intimat fiind contestatoarul C. C. I., CNP ..., domiciliat in Rm. V.

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati - specializati in litigii de munca si comerciale. Contact si Programare online.

Mai multe despre:   reducerea timpului de lucru    modificare unilaterala a contractului de munca    despagubiri materiale    repunerea in situatia anterioara    spor de vechime    timpul de munca    delegare    detasare    forta majora    sanctiune disciplinara    organigrama   


Sus ↑