• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Obligatia angajatorului de a asigura participarea pentru toti angajatii la programe de formare profesionala. Nerespectarea obligatiei atrage obligarea angajatorului la repararea prejudiciului suferit de angajat

Hotararea nr. 1632 din data de 12 mai 2015
Pronuntata de Tribunalul Cluj

Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante reclamantul P. D. a chemat-o in judecata pe parat S. C. OMW P. S. A si i-a solicitat instantei sa o oblige pe parata sa ii achite contravaloarea suma de 12. 434 lei, echivalentul de 2 concedii de formare profesionala de cate 10 zile fiecare. In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca in calitate de angajat al paratei nu a beneficiat de aceste concedii desi parata ar fi avut obligatia sa i le asigure, conform art. 194 din Codul muncii. Neindeplinirea acestei obligatii l-a privat pe reclamant de perfectionarea profesionala continua, ceea ce l-a dezavantajat si i-a redus sansele de ocupare a unui loc de munca din cadrul companiei. Reclamantul a indicat modul de calcul a despagubirii solicitate prin raportare la prevederile art. 157 din Codul muncii.

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

Prin intampinare parata a invocat exceptia lipsei de interes s ia aratat ca in lipsa unei cereri a reclamantului nu i se poate imputa paratei faptul ca nu i-a acordat acestuia concediu de formare profesionala; de asemenea, parata a aratat ca reclamantul nu mai poate solicita acordare concediului de formare profesionala, avand in vedere ca a incetat contractul sau individual de munca; pe fond parata a aratat ca cererea reclamantului este neintemeiata ; in acest sens parata a aratat ca a investit considerabil in pregatirea si perfectionarea reclamantului, pentru ca acesta sa devina un bun profesionist; de asemenea, parata a aratat ca reclamantul nu poate sa pretinda plata concediului de formare profesionala atata timp cat nu a cerut in scris acordarea acestuia; de asemenea, parata a aratat ca pentru perioada pentru care solicita reclamantul indemnizatia aferenta concediului de formare profesionala acesta a beneficiat de salariu si ar fi absurd ca acesta sa beneficieze de o plata dubla pentru aceeasi perioada.

Prin raspunsul la intampinare paratul a invocat exceptia lipsei calitatii de reprezentant al paratei in privinta persoanelor care au semnat intampinarea aratand ca acesta nu au facut dovada acestei calitati; pe fond reclamantul a aratat ca nu a dat dovada de pasivitate si ca si-a exprimat intotdeauna intentia de a participa la programe de formare profesionala.

La dosarul cauzei s-au depus in copie urmatoarele inscrisuri: cartea de identitate a reclamantului; contractul individual de munca incheiat intre parti; fluturas de salariu al reclamantului; decizia nr. 152/08.04.2014 de incetare a contractului individual de munca al reclamantului;corespondenta intre parti;

Analizand actele si lucrarile cauzei instanta retine urmatoarele:

In privinta exceptiei lipsei calitatii de reprezentant ridicata de reclamant cu privire la intampinarea paratei tribunalul o va respinge intrucat este normal ca o societate comerciala sa efectueze actele procesuale prin departamentul juridic, dupa cum rezulta din prevederile art. 84 alin. 1 din Codul de procedura civila. Pe de alta parte lipsa calitatii de reprezentant in privinta paratei oricum nu ar produce practic niciun efect juridic atata timp cat prin intampinare nu s-au invocat exceptii de ordine privata si nici nu s-au propus probe.

Exceptia lipsei de interes invocata prin intampinare urmeaza sa fie respinsa intrucat prin prezenta actiune reclamantul urmareste obtinerea unei sume de bani, existand pentru el in mod evident un interes patrimonial in acest sens. Daca reclamantul este sau nu indreptatit la aceasta suma de bani dupa incetarea contractului individual de munca este un aspect care tine de fondul cauzei.

Pe fond instanta constata urmatoarele:

Reclamantul a fost angajat al paratei in baza contractului individual de munca nr. 2761/01.05.2006 (f. 6 - 9) pana in data de 08.04.2014 cand acest contract a incetat prin decizia cu nr. 152 din respectiva data (f. 10).

Reclamantul a sustinut ca parata nu i-a asigurat participarea la programe de formare profesionala din 2010 pana in 2014, iar parata nu a facut dovada contrara in conditiile in care sarcina probei i-ar fi revenit conform art. 272 din Codul muncii. In consecinta instanta va considera ca acest lucru este adevarat.

Reglementarea concediilor pentru formare profesionala este realizata in Codul muncii la art. 154-158, iar reglementarea formarii profesionale la art. 192-200.

In speta sunt relevante art. 194 si 157 din Codul muncii.

Conform art. 194 „1) Angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza: a) cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati; b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati. (2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala, asigurata in conditiile alin. (1), se suporta de catre angajatori.”

Conform art. 157 din Codul muncii „(1) In cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore.”

De asemenea sunt relevante in speta prevederile art. 38 teza 1 din Codul muncii, conform caruia „Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.”

Din art. 194 rezulta in mod clar urmatoarele: angajatorul are obligatia de a asigura participarea pentru toti angajatii la programe de formare profesionala.

In cazul in care nu s-a respectat aceasta obligatie, in temeiul art. 253 si al art. 1350 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) angajatorul este obligat sa repare prejudiciul suferit de angajat prin nerespectarea acestei obligatii.

Prejudiciul suferit de reclamant consta in faptul ca acesta nu a beneficiat de imbunatatirea calitatilor sale profesionale pe care i-ar fi asigurat-o un program de formare profesionala.

Codul muncii stabileste modalitatea in care se realizeaza aceasta reparatie, respectiv prin acordarea unui concediu pentru formare profesionala conform art. 157.

Cum in speta acest concediu nu a fost acordat, angajatorul are in continuare obligatia de a repara prejudiciul cauzat angajatului prin nerespectarea obligatiei prevazute de art. 194 din Codul muncii.

Tinand cont de prevederile art. 38 teza 1 din Codul muncii, nu se poate considera ca in speta reclamantul ar fi renuntat dreptul sau de a i se repara prejudiciul prin faptul ca nu a depus o cerere de acordare a concediului pentru formare profesionala, astfel cum prevede art. 157 alin. 3 din Codul muncii.

Intrucat contractul individual de munca incheiat intre parti a incetat, prejudiciul cauzat reclamantului prin nerespectarea de catre angajator a obligatiei sale prevazuta de art. 194 din Codul muncii, nu mai poate sa fie reparat prin acordare unui concediu conform art. 157 alin. 3 si urmeaza sa fie reparat prin echivalent, conform dreptului comun, prin obligarea paratei la plata catre reclamant a unei sume de bani.

Instanta apreciaza ca este justificat ca aceasta suma de bani sa corespunda cuantumului indemnizatiei pe care ar fi primit-o reclamantul in timpul concediului pentru formare profesionala, dupa cum solicita acesta in cererea de chemare in judecata.

Instanta considera ca nu este intemeiata apararea paratei conform careia acesta ar beneficia de o plata dubla pentru perioada care ar fi corespuns concediului de formare profesionala, intrucat salariul primit reprezinta plata pentru munca depusa iar indemnizatia la care urmeaza parata sa fie obligata reprezinta o despagubire pentru un prejudiciu suferit de reclamant.

Cuantumul propriu-zis indicat de reclamant in cererea de chemare in judecata nu a fost contestat de parata, careia ii revenea sarcina probei conform art. 272 din Codul muncii, motiv pentru care instanta va considera ca acest cuantum este corect.

In consecinta, instanta va admite actiunea reclamantului, pentru toate considerentele expuse anterior.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

 

Respinge ca neintemeiata exceptia lipsei de reprezentant invocata de reclamant.

Respinge ca neintemeiata exceptia lipsei de interes invocata de parata.

Admite actiunea formulata de reclamantul P. D. (c. n. p. xxxx) cu domiciliul in Cluj-N.,,  in contradictoriu cu parata S. C. OMW P. S. A. (c. u. i. xx), cu sediul in Bucuresti,, sector. 1.

Obliga pe parata sa ii plateasca reclamantului suma de 12. 434 lei reprezentand echivalentul a 2 concedii de formare profesionala de 10 zile fiecare.

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati

Mai multe despre:   concediu de formare profesionala    interes patrimonial    sarcina probei    prejudiciu    despagubire    programe de formare profesionala    raspundere patrimoniala   


Sus ↑