Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin sentinta civila nr. 731/LM din 25 septembrie 2014 pronuntata de Tribunalul Bihor s-a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului invocata de parat.

S-a respins actiunea precizata formulata de reclamantul S. L. SI INDEPENDENT P. SUPLAC-MARGHITA in contradictoriu cu paratul S. C. O. P. S. A.

A fost obligat reclamantul la plata in favoarea paratului a sumei de 6. 715 lei  cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele considerente:

Exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei este nefondata, intrucat prezenta actiune este una formulata de catre reclamanta in vederea realizarii scopului pentru care a fost constituit, apararea drepturilor si promovarii intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor de sindicat, la modul general, si nu a unui membru sau mai multor membri individualizati, in relatia cu angajatorul .

In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta a retinut urmatoarele:

Potrivit Legii nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de consultare a angajatilor, art. 5 alin. 1 si 2 „ Angajatorii au obligatia sa informeze si sa consulte reprezentantii angajatilor, potrivit legislatiei in vigoare, cu privire la:

a) evolutia recenta si evolutia probabila a activitatilor si situatiei economice a intreprinderii;

b) situatia, structura si evolutia probabila a ocuparii fortei de munca in cadrul intreprinderii, precum si cu privire la eventualele masuri de anticipare avute in vedere, in special atunci cand exista o amenintare la adresa locurilor de munca;

c) deciziile care pot duce la modificari importante in organizarea muncii, in relatiile contractuale sau in raporturile de munca, inclusiv cele vizate de legislatia romana privind procedurile specifice de informare si consultare in cazul concedierilor colective si al protectiei drepturilor angajatilor, in cazul transferului intreprinderii.

(2) Informarea se face intr-un moment, intr-un mod si cu un continut corespunzatoare, pentru a permite reprezentantilor angajatilor sa examineze problema in mod adecvat si sa pregateasca, daca este cazul, consultarea.”

Art. 130 alin. 2 din Legea nr. 62/2011 arata ca „ la prima sedinta de negociere se stabilesc informatiile publice si cu caracter confidential pe care angajatorul le va pune la dispozitia delegatilor sindicali sau ai reprezentantilor angajatilor, conform legii, si data pana la care urmeaza a indeplini aceasta obligatie”, alin. 4 arata ca „ informatiile pe care angajatorul sau organizatia patronala le va pune la dispozitia delegatilor sindicali ori a reprezentantilor angajatilor, dupa caz, vor cuprinde cel putin date referitoare la : a) situatia economico - financiara la zi si b)situatia ocuparii fortei de munca”

Art. 149 din Contractul Colectiv de Munca O. P. stipuleaza ca „ P. se obliga sa asigure sindicatelor accesul la documentele ce-i sunt necesare pentru a-si desfasura activitatea conform legii si statutelor proprii”

Prin prezenta actiune, reclamanta solicita sa i se comunice de catre parata un tabel cu toti angajatii Asset 1 Crisana Banat Zona Suplac, care sa cuprinda nume, prenume, departamentul unde lucreaza si functia detinuta si a salariilor tuturor membrilor din S. L. si Independent P. Suplac Marghita, fara sa aduca nici o motivatie concreta pentru care doreste aceste date, trimiterea pe care o face la prevederile legale si la continutul contractului colectiv de munca, nu se constituie intr-o motivatie suficienta.

Solicitarile adresate unitatii parate, nu sunt motivate, iar motivatia adusa in adresa din 16.04.2013, datorita modului generic in care este formulata, face ca in fapt aceasta sa nu existe. Reclamanta solicita comunicarea acelor date, intrucat „ i s-au adus la cunostinta foarte multe diferente salariale in aceleasi functii, aceleasi meserii si aceleasi sarcini de serviciu” fara a indica in concret cateva cazuri de angajati in care ar fi constatat cele aratate.

Informatiile pe care reclamanta le solicita, nu sunt informatii cu caracter general care sa poata fi incadrate in prevederile art. 5 din Legea nr. 476/2006 si a celorlalte dispozitii legale mai sus aratate, ci sunt informatii cu caracter personal, care intra sub incidenta prevederilor legii nr. 677/2001, astfel ca in lipsa unei motivatii reale si verificabile, de ce acele date ar fi necesare pentru reclamanta in activitatea sa legitima, refuzul comunicarii lor de catre parata este justificat.

Nu are loc nici o negociere a contractului colectiv de munca, iar drepturile individuale ale membrilor de sindicat sau a celor care se angajeaza, sau isi negociaza salariul  pot fi protejate in cadrul prevazut de contractul colectiv de munca si legislatia muncii in vigoare, nefiind necesare pentru aceasta informatii cu caracter personal, privind alti angajati din cadrul unitatii.

Potrivit art. 163 din art. 279 , salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. Totusi, art. 279 prevede ca, in scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor salariatilor, confidentialitatea salariilor nu poate fi opusa sindicatelor sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor, in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.

Intrucat, nu suntem in prezenta nici unei motivatii temeinice, instanta de fond considera ca nu se poate trece peste principiul confidentialitatii salariului, cererea reclamantei neputand fi circumscrisa ipotezei avute in vedere de lege art. 163 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 si art. 91 alin. 3 din Contractul colectiv de munca.

Fata de cele aratate, intrucat reclamanta nu a justificat si probat in nici un fel, de ce  informatiile cu caracter personal pe care le solicita, ii sunt necesare pentru a-si desfasura activitatea conform legii si statutelor proprii, instanta de fond a apreciat actiunea formulata ca neintemeiata in intregul sau si in consecinta a respins-o.

In baza art. 453 Cod procedura civila raportat la art. 452 Cod procedura civila a obligat reclamanta aflata in culpa procesuala sa plateasca paratei suma de 6. 715 lei  cu titlu de cheltuieli de judecata justificat prin extrasele de cont privind OP xxx din 06.05.2014 si OP xxx din 25.02.2014.

Asistentii judiciari - participand la constituirea completului de judecata in conditiile art. 55 alin 1 din Legea nr. 304 /2004 cu vot consultativ - au exprimat aceeasi opinie.

Contrar opiniei exprimate de completul de judecata, asistentul judiciar apreciaza in cadrul opiniei separate formulate, a aratat ca actiunea precizata formulata de catre reclamant ar fi fost admisibila, pentru urmatoarele considerente:

Sindicatele sunt constituite in scopul apararii drepturilor prevazute in legislatia nationala, in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, precum si in contractele colective de munca si promovarii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor acestora. (Legea nr. 54/ 2003.)

Astfel, S. este un instrument pentru asigurarea unei justitii sociale intr-o societate bazata pe principiile democratiei, libertatii si egalitatii in care toate disputele si divergentele se pot rezolva amiabil.

Tocmai in scopul apararii drepturilor si promovarii intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor, legiuitorul prin art. 30 alin 2 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, a prevazut faptul  ca organizatiile reprezentative vor primi  de la angajatori sau de la organizatiile acestora, informatiile necesare pentru negocierea contractelor colective de munca,ori, dupa caz a acordurilor colective.

Reclamantul, in calitatea pe care o detine in cadrul paratei,  a solicitat in  repetate randuri, informatii  cu privire la datele necesare negocierii contractului colectiv de munca : respectiv  numele, prenumele angajatilor, departamentul unde isi desfasoara activitatea  si salariile,  elemente necesare analizarii si  stabilirii unei strategii reale si eficiente de aparare a drepturilor membrilor de sindicat  (asa cum rezulta din inscrisurile aflate la dosarul cauzei, filele 34, 35, 38, 45), insa a primit refuzuri din partea administratiei cu motivarea :ca nu exista nici  o obligatie legala sau conventionala care sa impuna angajatorului transmiterea tuturor datelor legate de numele, functia si locul de munca pentru toti salariatii din Asset 1 Crisana Banat, invocand totodata prevederile legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, in sensul ca nu exista acordul expres al salariatilor in vederea comunicarii datelor solicitate.

Apararea paratei nu poate fi primita, raportat la prevederile art. 163 alin 2 din Codul muncii care instituie o exceptie de la caracterul confidential al salariului prevazut la alin 1, astfel ca in scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor salariatilor, confidentialitatea nu poate fi opusa sindicatelor sau dupa caz reprezentantilor salariatilor, in stricta legatura cu interese acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.

Prin solicitarea sa, reclamanta a uzat de prevederile art. 163 alin 2 din Codul muncii , cu atat mai mult ca elementele solicitate se regasesc si in contractul individual de munca, la negocierea caruia,  poate fi asistat la cererea sa de catre liderul de sindicat, care ii poate reprezenta interesele in negociere, conform art. 91 alin 4 din CCM, lucru necontestat de altfel, de catre parata.

De asemenea, conform art. 149 din CCM la nivel de unitate, parata se obliga sa asigure sindicatelor accesul la documentele care ii sunt necesare desfasurarii activitatii conform legii si statutelor proprii.

In situatia de fata, reclamanta nu trebuia sa dovedeasca incalcarea obligatiei angajatorului asa cum sustine parata prin intampinare, aceasta actiune rezida din insasi refuzul angajatorului  cu privire la liberul acces la documente necesare activitatii sindicale.

Apreciaza solicitarea reclamantei nu doar ca fiind pertinenta, ci si necesara, avand in vedere scopul pentru care se solicita datele de la angajator : misiunea sa de aparare si promovare a drepturilor tuturor salariatilor, fara nici o discriminare.

Prevederile legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal nu pot fi nici invocate si nici folosite ca paravan pentru refuzul de a se comunica datele solicitate de catre sindicat, eludandu-se in acest fel dispozitiile speciale privind activitatea sindicala care sunt derogatorii, chiar si de la dispozitii cu caracter special  - Legea nr. 677/2001.

Altfel, institutia  sindicatului ar deveni ineficienta si inutila.

Datele solicitate de acesta nu vizau date cu caracter personal ale salariatilor : CNP, domiciliul, stare civila,etc. . ci doar numele, prenumele, functia, departamentul si salariului, date fara de care nu se poate stabili daca intr-adevar angajatorul isi respecta, cu buna credinta obligatiile contractuale fata de toti salariatii.

Angajatorul are prerogativa de a stabili o grila de salariu diferentiata pentru fiecare categorie de salariati, insa trebuie sa fie capabil sa faca dovada ca nu discrimineaza salariatii care sunt membrii de sindicat fata de cei care nu sunt,  acesta este de fapt ratiunea solicitarii sindicatului.

Nu se contesta de catre reclamant, faptul ca salariile reprezinta date personale aflate sub regimul Legii nr. 677/2001, caracterul confidential,  insa, in cazul in speta  isi are aplicabilitate art. 163 alin 2  din art. 279 , care prevede expres faptul ca: confidentialitatea nu opereaza fata de organizatia sindicala care are un scop bine determinat: promovarea si apararea drepturilor salariatilor membrii ai sindicatului si care are obligatia acestora de a mentine confidentialitatea salariilor (conform si art. 91 alin 4 din CCM si legislatiei in materia protectiei datelor).

Daca legiuitorul nu dorea sa lipseasca de eficienta principiul confidentialitatii, in situatia organizatiei sindicale nu o reglementa expres si imperativ.

Ba mai mult, potrivit art. 28 alin 1 din legea nr. 62/2011 - a dialogului social, organizatiile sindicale apara drepturile membrilor, ce decurg din legislatia muncii . . . . . ., contractele colective de munca si contractele individuale de munca,. . . in fata instantelor judecatoresti, organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritatii ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.

Din analiza textului de lege, reiese indubitabil ca, sindicatul nu poate fi strain de elementele minime ale contractului individual de munca, in speta nume, prenume, departament, functie, salariu .

Simpla enumerare de catre parata a textelor de lege care confera protectia datelor personale, nu fac  dovada bunei  credinte  fata de proprii angajati in apararea acestor date. Daca angajatorul ar fi fost de buna credinta, nu se ajungea sa fie sesizata instanta.

Este adevarat ca, datele solicitate de sindicat pot fi obtinute de la membrii acestuia, insa nu in mod complet.

D. urmare, pentru aceste motive expuse anterior  apreciaza ca admisibila solicitarea  reclamantului, aceasta  fiind conforma cu prevederile Codului Muncii, Legea nr. 62/2011- legi speciale si CCM.

Impotriva acestei hotarari a declarat apel, reclamantul S. L. si Independent P. Suplac Marghita, solicitand admiterea apelului, schimbarea in totalitate a hotararii atacate in sensul admiterii actiunii, cu cheltuieli de judecata.

In dezvoltarea motivelor de apel arata apelanta ca a expus in concret in cadrul cererilor inaintate catre angajator, motivele pentru care solicita aceste informatii, respectiv ca au informatii ca se inregistreaza diferente de salarizare semnificative intre persoane ce ocupa aceeasi functie si lucreaza in aceleasi conditii.

Nu considera ca se impunea a da la acel moment exemple concrete despre eventuale diferente salariale, constatarea acestor discrepante urmand a se face tocmai in urma verificarilor efectuate pe baza informatiilor furnizate de catre angajator.

Informatiile pe care le-a solicitat se circumscriu scopului in care a fost infiintat acest sindicat, respectiv acela de a apara drepturile tuturor membrilor de sindicat.

Mai arata ca, fata de petitul formulat nu a solicitat in ceea ce-i priveste pe angajatii care nu sunt inscrisi in S. L. si Independent P. Suplac - Marghita, date confidentiale in sensul Legii nr. nr. 677/2001 - nu a solicitat comunicarea datelor de identificare si nici macar a salariului avut, solicitare fata de care angajatorul s-ar fi putut prevala ca nu s-ar circumscrie exceptiilor prevazute de art. 163 alin. 2 Codul muncii .

De asemenea nu au solicitat comunicarea salariilor tuturor angajatilor intimatei din Asset Crisana Banat - Zona Suplac, indiferent ca sunt sau nu membri de sindicat, ci a solicitat  aceste informatii doar relativ la membrii de sindicat din cadrul Sindicatului L. si Independent P. Suplac - Marghita.

In drept au fost invocate prevederile art. 466 din Noul Cod  de procedura civila.

La dosarul cauzei a depus intampinare intimata O. P. SA, prin intermediul careia a invocat pe cale de exceptie tardivitatea formularii apelului de catre Sindicatului L. si Independent P. Suplac - Marghita, iar in ceea ce priveste fondul s-a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Apelantul nu s-a conformat dispozitiilor art. 471 alin. 6 Cod procedura civila nedepunand raspunsul la intampinare reglementat de acest text.

Examinand apelul formulat se constata urmatoarele:

Potrivit reglementarii speciale in materia conflictelor de munca, inscrisa in art. 215 din Legea nr. 62/2011 termenul de apel este de 10 zile de la data comunicarii hotararii.

In speta se constata ca hotararea instantei de fond i-a fost comunicata reclamantei la data de 13 octombrie 2014, iar apelul a fost inregistrat la Tribunalul Bihor la data de 27 noiembrie 2014, deci cu depasirea termenului de 10 zile mai sus aratat.

Potrivit art. 185 alin. 1 Cod procedura civila, cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, actul de procedura facut peste termen fiind lovit de nulitate.

Apelanta nu a invocat prin intermediul apelului nici un motiv care sa justifice repunerea in termen si, mai mult, desi intimata a invocat exceptia tardivitatii prin intampinare, apelanta nu s-a  aparat in nici un fel, nedepunand raspunsul la intampinare reglementat de dispozitiile art. 471 alin. 6 Cod procedura civila.

Prin urmare, cum exceptia tardivitatii este o exceptie de procedura, fiind in legatura cu modul de desfasurare al judecatii, peremtorie, care odata admisa are drept consecinta respingerea cererii, instanta va face aplicarea sanctiunii prevazute de legiuitor fara a mai examina criticile apelului a caror analiza a devenit astfel inutila.

Asadar, in temeiul dispozitiilor art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, se va respinge apelul ca tardiv formulat.

In temeiul art. 453 Cod procedura civila dispune obligarea apelantului la plata sumei de 2788,33 lei cheltuieli de judecata, in favoarea intimatei, suma ce reprezinta onorariu avocat apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

DECIDE:

ADMITE exceptia de tardivitate invocata de intimata S. C. O. P. S. A.

RESPINGE ca tardiv apelul civil declarat de apelantul - reclamant S. L. SI INDEPENDENT P. SUPLAC-MARGHITA cu sediul in Marghita, . 33, judetul Bihor, in contradictoriu cu intimata - parata paratul S. C. O. P. S. A. cu sediul in Bucuresti,, sector 1, cod fiscal R xx, impotriva sentintei civile nr. 731/LM din 25 septembrie 2014 pronuntata de Tribunalul Bihor, pe care o mentine in intregime.