Prin sentinta civila nr. 2425 din 06.10.2016 pronuntata în dosar nr. x Tribunalul T__, a respins exceptia lipsei calitatii procesuale – pasive si exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, a admis actiunea formulata de reclamantii D_ L__ D__, M_ A__-L__, C_ L_-L__, B_ N_ G__ si P_ N_-D_, obligând pârâta U__ de Stiinte A__ si M__ veterinara a B_ „Regele M__ I al României” din Timisoara la plata catre reclamanti a dobânzilor legale pentru drepturile banesti stabilite prin sentinta civila nr. 2314/PI/13.09.2012 pronuntata de Tribunalul T__ în dosar nr. x, începând cu data de 12.02.2013 si pâna la data Platii efective a sumelor datorate. S-a retinut faptul ca reclamantii prin cererea de chemare în judecata solicita obligarea pârâtei la plata dobânzilor legale pentru creantele datorate cu titlu de drepturi salariale, stabilite prin hotarâri judecatoresti si motiveaza ca pentru aceste creante au un titlu executoriu, executarea acestor creante fiind esalonata prin acte normative succesive si anume O.U.G 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar si Legea nr. 230/2011. Plata creantei reprezentând cuantumul drepturilor salariale din titlu executoriu a fost esalonata independent de vointa reclamantilor, creantele urmând a fi executate în anumite procente si la anumite termene. Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil stabileste la art.3 ca actele si faptele juridice încheiate ori, dupa caz, savârsite sau produse înainte de _ Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevazute de legea în vigoare la data încheierii sau, dupa caz, a savârsirii ori producerii lor , iar la art. 5 (1) ca dispozitiile Codului civil se aplica tuturor actelor si faptelor încheiate sau, dupa caz, produse ori savârsite dupa _, precum si situatiilor juridice nascute dupa _. Tribunalul a constatat ca aceste creante sunt exigibile, fiind ajunse la scadenta, motivat de împrejurarea ca în cazul obligatiilor afectate de un termen suspensiv, creanta devine exigibila numai în momentul împlinirii acelui termen, ca termenul este suspensiv când priveste exigibilitatea creantei, adica suspenda sau amâna executarea creantei iar obligatia debitorului ia nastere în momentul încheierii contractului, dar executarea ei nu se va putea cere decât dupa împlinirea termenului. În speta nu este vorba de astfel de creante, întrucât creantele au fost constatate prin hotarâri judecatoresti iar hotarârile judecatoresti pronuntate în solutionarea conflictelor de munca sunt definitive si executorii potrivit art. 274 (fostul art.289) art. 279 , ceea ce conduce la concluzia ca aceste creante de la data pronuntarii hotarârii au devenit certe, lichide si exigibile. Art. 166 (1) din art. 279 republicat (anterior art.161) stabileste ca salariul se plateste în bani cel putin o data pe luna, la data stabilita în contractul individual de munca, în contractul colectiv de munca aplicabil sau în regulamentul intern, dupa caz, iar la alineatul 4 se arata ca întârzierea nejustificata a Platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Prin acordarea acestor creante actualizate cu indicele de inflatie, nu înseamna ca pârâta a fost obligata la plata unei sume de bani mai mari decât cea datorata, ci este vorba de aceeasi suma, însa la valoarea de circulatie din momentul executarii. Actualizarea cu indicele de inflatie urmareste de fapt pastrarea valorii reale a obligatiei banesti la data efectiva a platii, având un caracter compensatoriu, ce rezida în faptul ca repara partea din beneficiul nerealizat care nu este acoperit de dobânda. Dobânda legala reprezinta prejudiciul pentru beneficiul nerealizat (potrivit art.1084 Cod civil daunele interese cuprind în genere pierderea ce a suferit creditorul si beneficiul de care a fost lipsit) având natura juridica diferita de actualizarea cu indicele de inflatie. În raport de argumentele expuse mai sus, Tribunalul a constatat ca prin obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente creantei executate cu întârziere si/sau ramase neexecutate, nu se ajunge la o dubla reparare a prejudiciului ci se asigura repararea integrala a prejudiciului. Apelul declarat de pârâta U__ de Stiinte A__ si M__ veterinara a B_ „Regele M__ I al României” din Timisoara a fost motivat în drept cu prevederile art. 466 si urm. C.pr.civ., art. 253 din Legea nr. 53/2003 cu modificarile si completarile ulterioare. În fapt s-a sustinut ca instanta de fond a respins în mod netemeinic si nelegal exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei, raportat la faptul ca în cauza nu se poate aduce în discutie vreo culpa acesteia sau vreo întârziere nejustificata pentru a fi luate în calcul dispozitiile art. 166 alin. 4 din Legea nr. 53/2003, dispozitii invocate de catre reclamanti ca fundament juridic al cererii de chemare în judecata. Pârâta chiar daca are calitatea de angajator, nu poate stabili si calcula drepturile salariale ale angajatilor, decât în limitele prevazute de actele normative aplicabile personalului platit din fonduri publice. Pârâta, ca subiect de drept nu putea sa prevada ce si cum va reglementa legiuitorul, comportamentul subiectului de drept fiind unul normal si firesc, Se sustine de catre pârâta, ca cererea de obligare a acesteia la plata dobânzii legale la debitele restante stabilite prin hotarârile judecatoresti are un caracter accesoriu fata de cererile de obligare a pârâtei la plata drepturilor banesti. Reclamantii se prevaleaza de o hotarâre judecatoreasca pronuntata în anul 2012, prin urmare doar în privinta debitelor stabilite prin respectiva hotarâre judecatoreasca nu a operat prescriptia, în cuprinsul titlului executoriu nefiind inclusa si dobânda. Apelanta contesta respingerea de catre instanta de fond a cererii de chemare în garantie a Ministerului educatiei nationale si C_ stiintifice, aratând ca numai ministerul poate aloca fonduri pentru plata titlurilor executorii având ca obiect drepturi salariale ale personalului din sectorul bugetar, titluri executorii care intra sub incidenta prevederilor OG nr. 71/2009, respectiv OUG nr. 92/2012 , HG nr. 1129/2012, respectiv HG nr. 928/2013. Astfel, în cauza nu sunt incidente elementele cumulative, care conditioneaza antrenarea raspunderii civile contractuale: existenta unei fapte ilicite, savârsirea cu vinovatie a faptei, existenta unui prejudiciu patrimonial si existenta raportului de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciu. Prin actiunea introductiva, reclamantii D_ L__ D__, M_ A__-L__, C_ L_-L__, B_ N_ G__ si P_ N_-D_, au solicitat obligarea pârâtei U__ DE ?TIIN?E A__ si M__ V_ A B_ \"REGELE M__ I AL ROMÂNIEI\" la plata de daune interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru sumele reprezentând drepturi banesti cuvenite acestora, atât pentru sumele deja achitate cât si pentru cele înca neexecutate, drepturi rezultate din sentinta civila nr. 2314/PI din 13.09.2012 pronuntata de Tribunalul T__, definitiva prin Decizia Civila nr. 2601 din 15.11.2012 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara în dosarul nr. x, pe ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei cereri si pâna la data Platii efective a sumelor datorate în baza hotarârilor mai sus indicate. Au aratat ca prin hotarârile judecatoresti mentionate anterior, apelanta în calitate de angajator a fost obligata sa achite fiecaruia dintre angajati, drepturile salariale cuvenite si, în pofida faptului ca hotarârile sunt definitive salariatii nu au beneficiat de plata integrala a acestor drepturi. Apelanta a sustinut ca reclamantii nu sunt îndreptatiti la plata dobânzii legale, deoarece, potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, se realizeaza actualizarea în functie de rata inflatiei, astfel încât nu se mai justifica acordarea dobânzii legale, caci s-ar ajunge la o dubla reparare a prejudiciului si la o îmbogatire fara just temei, însa aceste sustineri nu pot fi primite. Pentru debitul principal pot fi acordate dobânzi legale, precum si actualizarea cu rata indicelui de inflatie, deoarece natura juridica a pretentiilor este diferita. Acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadenta a sumei datorate, creditorul fiind privat de folosirea sumei de bani cuprinsa între data scadentei si data platii efective, în timp ce actualizarea cu indicele inflatiei are ca finalitate pastrarea valorii reale a sumei de bani. Dispozitiile legale incidente în cauza sunt prevederile art. 1082-1088 din Codul civil, raportat la nasterea raportului juridic pentru debitul principal, respectiv plata drepturilor salariale, stabilite prin hotarârile judecatoresti, raport care atrage incidenta dispozitiilor vechiului Cod civil, norme care sunt aplicabile si în speta având în vedere caracterul accesoriu al dobânzilor, fata de debitul principal. Prin indexare/actualizare, se repara prejudiciul efectiv („damnum emergens”), aceasta având ca obiectiv pastrarea valorii reale a obligatiei evaluabile în bani, în timp ce dobânzile legale, având ca obiectiv majorarea valorii reale a obligatiei, proportional cu perioada lipsei de folosinta a banilor, respectiv de la scadenta obligatiei si pâna la stingerea acesteia prin plata integrala, se cuvin cu titlu de beneficiu nerealizat („lucrum cessans”). În mod gresit, sustine apelanta ca, în speta, creantele nu sunt exigibile, nefiind ajunse la scadenta, deoarece sunt obligatii afectate de un termen suspensiv, creanta devenind exigibila numai în momentul împlinirii acelui termen, reglementat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, care stabileste esalonarea executarii. Faptul ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, modificata si completata, s-a esalonat plata drepturilor banesti ale reclamantilor, stabilite prin titlurile executorii, nu afecteaza dreptul acestora de a pretinde plata dobânzii legale pentru acoperirea integrala a prejudiciului care li se produce prin lipsa de folosinta a sumelor de bani pe care le datoreaza pârâtii. Acest act normativ nu are semnificatia exonerarii debitorilor de plata daunelor interese moratorii, întrucât art. 1082 din Codul civil din anul 1864 consacra principiul raspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despagubiri, indiferent daca a actionat cu intentie sau din culpa. Raspunderea sa civila va fi atrasa ori de câte ori nu se dovedeste existenta unei cauze straine, exoneratoare de raspundere, reprezentata de: cazul fortuit, forta majora, fapta creditorului însusi ori fapta unui tert pentru care debitorul nu este tinut a raspunde. În acelasi sens este si decizia nr. 2/17.02.2014, pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie în dosarul nr. 21/2013 si publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411/3.06.2014, prin care s-a statuat ca: „în aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. 1, alin. 2 teza I si art. 1.535 alin. 1 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011”. Aceasta decizie este obligatorie pentru instantele de judecata, conform art. 517 alin. 4 din Codul de procedura civila. În privinta cererii de chemare în garantie, în mod just tribunalul a considerat ca nu este întemeiata, nefiind întrunite în speta cerintele art. 72 alin. 1 C.pr.civ., între chematul în garantie si reclamanti neexistând raporturi juridice de munca. Pentru considerentele expuse s-a apreciat ca nefondat apelul declarate în cauza, urmând a fi respins conform art. 480 alin. 1 C.pr.civ., cu precizarea ca în urma examinarii cauzei în limitele conferite de art. 477 C.pr.civ., nu au fost identificate motive care sa atraga anularea ori, dupa caz, schimbarea în tot sau în parte a hotarârii apelate. ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Definitiva. Pronuntata în sedinta publica, 09.02.2017.
Pronuntata de Curtea de Apel Timisoara
Astfel, dispozitiile legale aplicabile cauzei de fata sunt cele prevazute la art. 1082, 1088 si 1073 din V.Cod civil si art.166 alin.1 si 4 din art. 279 .
Prin cererea de chemare în judecata reclamantii solicita o despagubire ce are ca obiect suma de bani ce reprezinta prejudiciul suferit de creditor, pentru executarea cu întârziere si neexecutarea integrala a creantelor stabilite în titlu executoriu, obligatie succesiva si distincta de aceea de plata drepturilor salariale neachitate, iar în raport de data la care creantele au devenit scadente, prezentul litigiu nu cade sub incidenta noului Cod civil invocat de catre reclamanti, aplicabile în cauza fiind, dispozitiile Codului civil vechi care reglementeaza efectele obligatiilor.
Potrivit dispozitiilor art. 1073 Cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligatiei, si în caz contrar are dreptul la desdaunare, care potrivit art.1082 Cod civil consta în daune interese pentru neexecutarea obligatiei sau întârzierea executarii, chiar daca debitorul nu este de rea credinta si fara ca debitorul sa fie tinut a justifica despre vreo paguba.
Acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadenta a sumei datorate, creditorul fiind privat de folosirea sumei de bani cuprinsa între data scadentei si data platii efective, în timp ce actualizarea cu indicele inflatiei are ca finalitate pastrarea valorii reale a sumei de bani. dispozitiile legale incidente în cauza sunt prevederile art. 1082-1088 din Codul civil, raportat la nasterea raportului juridic pentru debitul principal, respectiv plata drepturilor salariale, stabilite prin hotarârile judecatoresti, raport care atrage incidenta dispozitiilor vechiului Cod civil, norme care sunt aplicabile si în speta având în vedere caracterul accesoriu al dobânzilor, fata de debitul principal.
De altfel, Înalta Curte de Casatie si Justitie a statuat in mod obligatoriu, prin Decizia nr.2/17.02.2014 pronuntata în recurs în interesul legii, ca în aplicarea dispozitiilor art.1082 si art.1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art.1531 alin.(1), alin.(2) teza I si art.1535 alin.(1) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, pot fi acordate daune – interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în conditiile art.1 si art.2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr.230/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea OG nr. 15/2008 privind cresterile salariale nu a fost aplicata ca urmare a vointei Guvernului României, exprimata prin emiterea unor Ordonante de guvern succesive, ce au avut ca efect amânarea aplicarii legii în cauza.
Universitatii de Stiinte A__ si M__ V_ a B_ „Regele M__ I al României” din Timisoara, apreciaza ca nu poate fi retinuta culpa sa, atâta timp cât potrivit principiului neretroactivitatii legii, drepturile salariale au fost calculate si acordate în baza cadrului legal în vigoare la data respectiva.
Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocata de catre pârâta si respinsa de catre instanta de fond, se mentioneaza ca datele de la care curg termenele de prescriptie trebuiau calculate succesiv, conform OMFP nr. 86/2005, coroborate cu disp. 268 alin. 1 lit.c din Legea nr. 53/2003, prin urmare, data de la care se calculeaza prescriptia este data de la care drepturile salariale erau datorate, respectiv data de 14 a lunii urmatoare prestarii activitatii salariale, ci nu data introducerii actiunii.
Reclamantii sustin ca dobânda solicitata pe cale separata are caracterul unor daune interese moratorii, drept urmare, pentru aceste pretentii opereaza termenul de prescriptie stabilit de Decretul-lege nr. 167/1958 si Legea nr. 53/2003.
Pe fondul cauzei, apelanta apreciaza ca nu poate fi retinuta culpa Universitatii de stiinte A__ si M__ veterinara a B_ „Regele M__ I al României” din Timisoara, atâta timp cât potrivit principiului neretroactivitatii legii, drepturile salariale au fost calculate si acordate în baza cadrului legal în vigoare la data respectiva.
În raport de drept material dedus judecatii, M_ educatiei nationale si C_ stiintifice este persoana în sarcina careia exista obligatia de a aloca sumele de bani necesare Platii drepturilor salariale.
Începând cu anul 2009, legiuitorul a instituit prin acte normative succesive esalonarea Platii drepturilor salariale stabilite prin hotarâri judecatoresti executorii, scadenta drepturilor salariale fiind stabilita de aceste acte normative de esalonare a Platilor.
reclamantii nu au formulat întâmpinare.
Apelul nu este fondat.
În privinta exceptiei vizând prescriptia dreptului la actiune este de observat ca în mod just tribunalul a facut aplicarea prevederilor art. 268 alin. 1 lit.c din C. Muncii în conformitate cu care cererile în vederea solutionarii unui conflict de munca, pot fi formulate într-un termen de trei ani de la data nasterii dreptului la actiune atunci când obiectul conflictului individual de munca îl reprezinta plata unor drepturi salariale.
Împrejurarea ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar prevad actualizarea în functie de rata inflatiei, nu prezinta un argument pentru excluderea acordarii dobânzii legale, care are o alta cauza, si nu conduce la o îmbogatire fara justa cauza a reclamantilor. În absenta unei norme de interdic?ie, devine aplicabila norma de drept comun care permite cumulul.
Tinzându-se la obtinerea unui titlu executoriu pentru dobânda legala aferenta obligatiei principale neîndeplinita de catre angajator, constând în plata dreptului salarial datorat, nu prezinta relevanta, pentru solutionarea spetei, dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, care vizeaza faza de executare silita, evident ulterioara executarii titlului, ce face obiectul prezentei actiuni.
Nu se poate sustine de catre debitor ca obligatia de plata a dobânzilor nu este scadenta, dat fiind ca obligatia principala de plata a dreptului salarial trebuia îndeplinita de catre angajator, lunar, la momentul Platii salariului, iar ulterior obtinerii hotarârii judecatoresti de la momentul când aceasta a devenit executorie.
Pe de alta parte, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, modificata si completata, nu s-a negat existenta si întinderea drepturilor constatate prin hotarâri judecatoresti si nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare esalonata a obligatilor de plata continute în aceste titluri.
Or, esalonarea platii instituita prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, modificata si completata, nu este o cauza exoneratoare de raspundere.
Calitatea de angajator, astfel cum este definita de art. 10 si art. 14 din C. Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, o are numai conducatorul institutiei de învatamânt superior – Rectorul, care este ordonatorul de credite al universitatii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
Respinge apelul declarat de pârâta U__ DE STIINTE A__ si M__ V_ A B_ \"REGELE M__ I AL ROMÂNIEI\" Timisoara împotriva sentintei civile nr. 2425 pronuntata la 06 octombrie 2016 de catre Tribunalul T__ în dosarul nr. x, în contradictoriu cu reclamantii D_ L__ D__, M_ A__-L__, C_ L_-L__, B_ N_ G__ si P_ N_-D_.
Mai multe despre: dobanda legala drepturi salariale plata esalonata despagubire indice de inflatie titlu executoriu
