• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Stabilirea prin lege a drepturilor salariale in cazul personalului bugetar

Hotararea nr. 168 din data de 22.03.2016
Pronuntata de Curtea de Apel Galati

Prin actiunea formulata la data de la data de 07.08.2015 reclamantul M. N. -E. a formulat in contradictoriu cu I. de S. pentru C. in T. R. (ISCTR) contestatie impotriva deciziei nr. 424/01.07.2015 solicitand instantei ca prin hotararea ce va fi pronuntata sa se dispuna:

1. revocarea deciziei 424/01.07.2015;

2. obligarea paratei la mentinerea pe functia avuta cu toate drepturile salariale cuvenite conform contractului individual de munca nr. 129/12.12.2011 completat cu actul aditional nr. 6 din data de 11. 02. 2014;

3. obligarea paratului la plata diferentelor de drepturi salariale cuvenite de la data de 01.07.2015 pana la data reintegrarii efective, actualizate cu indicele de inflatie;

4. obligarea paratului la cheltuieli de judecata.

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

In motivarea cererii reclamantul a aratat ca prin decizia contestata i s-au diminuat drepturile salariale retinandu-se ca s-ar fi comis o greseala de calcul a salariului avut anterior, aceasta constatare avand loc in urma unui control al Curtii de Conturi.

S-a invederat ca atat timp cat impotriva deciziei Curtii de Conturi ISCTR a formulat cerere de anulare precum si cerere de suspendare, pana la stabilirea de catre instanta de contencios administrativ a legalitatii acestui act nu se putea pune in aplicare masura de diminuare a salariului.

A invederat reclamantul ca decizia contestata este nelegala deoarece sunt incalcate prevederile art. 42 din Codul muncii, prin aceasta operand o modificare unilaterala a contractului in ceea ce priveste salariul, modificare ce nu putea fi realizata decat cu acordul reclamantului.

De asemenea, s-a mai invederat ca modificarea contractului are efecte nelimitate in timp incepand cu data de 01.07.2015 insa Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin decizie in sensul ca reducerile salariale dispuse in mod unilateral sunt constitutionale atata vreme cat sunt luate pentru o perioada limitata in timp si justificate in mod temeinic.

2. Sentinta civila nr. 550/18.11.2015 a Tribunalului V.

Prin sentinta civila nr. 550/18.11.2015 Tribunalul V. a respins ca nefondata cererea de chemare in judecata.

P. a se pronunta astfel Tribunalul a retinut urmatoarele:

Reclamantul a solicitat anularea deciziei doar pentru incalcarea prevederilor art. 41 Codul muncii, ca urmare a modificarii unilaterale a contractului individual de munca sub aspectul salariului. Reclamantul face parte din categoria personalului bugetar, iar cu privire la aceasta categorie de salariati partile nu au libertatea de a negocia salariul cu ocazia incheierii contractului de munca, legiuitorul limitand astfel libertatea de vointa a partilor sub acest aspect. In ipoteza in care angajatorul, in procedura de determinare a salariului angajatului, comite o eroare si aplica gresit prevederile legale, acesta este indreptatit sa o remedieze, fiind vorba despre o indreptare a unei erori, iar nu despre o modificarea a contractului individual de munca.

3. Apelul formulat de reclamantul R. M.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul criticand solutia instantei de fond ca netemeinica si nelegala.

-Tribunalul V. a eludat dispozitiile art. 41 Codul muncii. Apelantul a aratat ca el a refuzat sa semneze actul aditional la Contractul individual de munca prin care i s-a diminuat salariul.

-Legiuitorul permite modificarea unilaterala a salariului in situatiile prev. de art. 248 alin. 1 lit. c si d Codul muncii, exceptiile fiind de stricta interpretare.

-Art. 162 al. 3 Codul muncii nu permite modificarea unilaterala a salariului, daca este corect interpretat.

-Tribunalul V. nu a avut in vedere art. 5 Codul muncii conform caruia in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.

-Nu poate fi acceptata teoria ca bugetarilor li se poate modifica oricand, unilateral salariul.

-ISTCR nu este o institutie finantata integral sau majoritar de la bugetul de stat, ci este o institutie care se finanteaza integral din venituri proprii. ISTCR a fost infiintata in luna decembrie 2011, moment la care nici Legea nr. 284/2010 si nici Legea nr. 285/2011 nu reglementau expres situatia institutiilor publice nou infiintate, finantate din venituri proprii.

Conform art. 2 din legea nr. 285/2010, ISTCR s-a raportat la grila de salarizare a centrului de Investigatii si Analiza pentru Siguranta Aviatiei Civile, institutie similara din subordinea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, similara din punct de vedere organizatoric, al activitatii si al subordonarii. A invederat apelantul si decizia nr. 32/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

-Chiar daca se va stabili ca Decizia III/34/12. 05. 2015 a Curtii de Conturi a Romaniei ar fi nelegala, aceasta situatie nu trebuia corectata printr-o nelegalitate.

A solicitat admiterea apelului, schimbarea sentintei apelate, admiterea actiunii introductive sub aspectul tuturor capetelor de cerere.

In drept, a invederat art. 266 si urm., art. 466 Cod procedura civila.

4. Considerentele deciziei instantei de apel

Prin contestatia formulata reclamantul M. N. -E. a contestat decizia nr. 424/01.07.2015 emisa de ISTCR pe motivul ca i s-a diminuat salariul, iar aceasta operatiune nu este permisa conform dispozitiilor art. 41 din Legea nr. 53/2003 si, de asemenea, conform practicii Curtii Constitutionale reducerile salariale dispuse unilateral sunt constitutionale atat timp cat sunt luate pe o perioada limitata de timp.

Cauza juridica a actiunii formulate consta in fundamentul in fapt si in drept invocat de reclamant pentru care a solicitat petitul. In speta, observam ca reclamantul nu a invocat art. 2 din Legea nr. 285/2010, dispozitii care prevad ca \"in anul 2011, pentru personalul nou incadrat pe functii, pentru personalul numit/incadrat in aceeasi institutie/autoritate publica pe functii de acelasi fel, precum si pentru personalul promovat in functii sau grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare in plata pentru functii similare din institutia/autoritatea publica in care acesta este incadrat”. Acest temei de drept nu a fost indicat in cererea de chemare in judecata, dar figureaza ca motiv de apel.

Conform art. 478 (3) Cod procedura civila in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot formula pretentii noi. Din acest motiv instanta de apel nu va analiza criticile aduse prin cererea de apel si care exced cadrului procesual initial delimitat prin cererea de chemare in judecata.

Astfel nu va fi analizata aplicarea deciziei nr. 32/2015 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, art. 2 Legea nr. 285/2010.

Potrivit art. 162 Codul muncii nivelurile salariilor minime se stabilesc prin contracte colective de munca aplicabile. Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat. In schimb, sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative.

De asemenea, conform Legii nr. 284/2010 art. 1 alin. 2 \"incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1) sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute de prezenta lege.

Prin urmare, este corecta solutia si considerentele primei instante vizand modificarea salariului. La bugetari, chiar si pentru institutiile publice care se autofinanteaza, salariul este stabilit prin lege, fara a exista o negociere, iar modificarea salariului (crestere/diminuare) are loc unilateral, tot prin interventia legii, dispozitiile art. 41 Codul muncii nefiind aplicabile.

Daca angajatorul a comis o eroare in calcularea salariului poate emite unilateral un act care sa corecteze aceasta eroare pentru viitor. Nu are nicio relevanta pentru a putea produce efecte juridice, daca actul aditional emis de angajator este semnat si acceptat de salariat. El va produce efecte juridice chiar daca nu a avut la baza acordul partilor.

Dispozitiile art. 248 Codul muncii sunt sanctiuni disciplinare ce pot fi aplicate salariatilor in cazul in care se savarseste o abatere disciplinara. El nu are aplicabilitate in cauza de fata. Diminuarea salariului apelantului – reclamant a avut loc nu in urma aplicarii unei sanctiuni, ci ca urmare a corectarii unei erori in calcularea salariului, eroare comisa de angajator. Este firesc si normal ca acesta sa-si poata corecta greseala si sa poata stabili salariul salariatului sau, conform legii, fara ca aceasta sa reprezinte o modificare a CIM, conform art. 41 din Codul muncii.

Dispozitiile art. 162 al. 3 Codul muncii nu sunt interpretate corect de catre apelantul – reclamant. Exprimarea articolului invocat este clara si inteligibila. In cazul personalului din sectorul bugetar salariul este stabilit prin lege, iar nu prin negociere directa intre parti, acestea nu au libertatea de a negocia salariul cu ocazia incheierii contractului individual de munca.

De asemenea, angajatorul nu are obligatia promovarii unei actiuni in justitie pentru anularea actelor aditionale emise anterior pentru a putea modifica salariul, el poate emite un nou act aditional care sa calculeze corect salariul conform dispozitiilor legale.

Fata de aceste considerente, conform art. 480 Cod procedura civila urmeaza a respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul M. N. -E., impotriva sentintei civile nr. 550/ 18.11.2015 pronuntata de Tribunalul V. .

 

P. ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE

 

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul M. N. E., domiciliat in Focsani,,  nr. 16,,  judetul V., impotriva sentintei civile nr. 550 din 18.11.2015 a Tribunalului V. .

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati

Mai multe despre:   diferente salariale    modificare unilaterala a contractului    acordul partilor    personal bugetar    act aditional    contract colectiv de munca    negociere    libertate de vointa    grila de salarizare   


Sus ↑