• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Scoala profesionala. Stagiul de cotizare al ucenicilor

Hotararea nr. 216/R din 27.03.2014
Pronuntata de Curtea de Apel TARGU MURES

Continut speta In conformitate cu prevederile art. 133 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 3/1950, vechimea in munca se considera neintrerupta si pe timpul cat angajatul urma o scoala in vederea pregatirii profesionale. 

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

\\Intreprinderile la care ucenicii faceau practica in productie erau obligate sa depuna in contul scolii profesionale respective contravaloarea muncii prestate de acestia, calculata in raport de salariile tarifare ale muncitorilor, iar sumele astfel decontate de intreprinderi constituiau mijloace speciale extrabugetare, din care o cota procentuala se achita lunar fiecarui ucenic, inclusiv in perioada vacantelor scolare.
Perioada in care reclamantul a urmat cursurile scolii profesionale de ucenici trebuie considerata ca reprezentand vechime in munca si stagiu de cotizare valorificabil in procedura de revizuire a drepturilor de pensie, conform prevederilor art. 107 din Legea nr. 263/2010, raportat la art. 16 lit. a) si art. 19 alin. 1 din aceeasi lege, facandu-se dovada ca pentru munca prestata in perioada uceniciei a beneficiat de salariu, iar angajatorul a achitat contributia de asigurari sociale aferenta.
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 2219 din 07 noiembrie 2013, Tribunalul Mures a respins actiunea civila formulata de reclamantul C. A. in contradictoriu cu parata Casa Judeteana de Pensii Mures.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca parata a respins in mod corect cererea prin care reclamantul i-a solicitat recalcularea drepturilor de pensie cu luarea in considerare, ca stagiu de cotizare, a perioadei septembrie 1956 – iunie 1959, in care a efectuat ucenicia in cadrul Scolii profesionale Iprofil „S. G.” Targu Mures, intrucat potrivit datelor inscrise in carnetul de munca, acesta a dobandit calitatea de angajat doar la data de 1 august 1959, astfel ca nu ii sunt aplicabile dispozitiile art. 106 si 133 lit. d) din Legea nr. 3/1950, nefacand dovada ca in perioada respectiva a beneficiat de salariu, motiv pentru care aceasta nu constituie vechime in munca.
Reclamantul a declarat recurs impotriva acestei hotarari, solicitand modificarea sentintei atacate in sensul admiterii actiunii formulate.
In motivarea caii de atac promovate, reclamantul a aratat ca instanta de fond in mod gresit a apreciat ca perioada uceniciei nu constituie vechime in munca, in conditiile in care a prestat activitate in baza unui contract incheiat cu scoala profesionala si a beneficiat de salariu si a achitat contributia de asigurari sociale.
Recurentul a mai invocat exceptia autoritatii lucrului judecat, aratand ca toti colegii sai au obtinut hotarari judecatoresti favorabile.
In dovedire, recurentul a depus la dosarul cauzei adeverinta nr. 736 din 28.02.2014, eliberata de Liceul Tehnologic „I. V.” Targu Mures (fila 14).
Parata intimata nu a depus intampinare.
La termenul de judecata din data de 27.02.2014 instanta a respins ca neintemeiata exceptia autoritatii lucrului judecat invocata de recurent, pentru considerentele aratate in incheierea de la acea data.
Examinand recursul dedus judecatii, prin raportare la motivele invocate si in raport de dispozitiile art. 304 ind. 1 din Codul de procedura civila, Curtea a retinut urmatoarele:
Potrivit adeverintei nr. 736 din 28.02.2014, eliberata de Liceul Tehnologic „I. V.” Targu Mures, in perioada septembrie 1956 – iunie 1959, reclamantul a urmat cursurile Scolii profesionale de ucenici IPROFIL „S. G.”, beneficiind de toate drepturile prevazute de Legea nr. 3/1950, cap. 14, art. 106 ind. 2 si art. 133 lit. d).
Prin dispozitiile art. 78 din Legea nr. 3/1950 privind Codul muncii, ucenicii au fost definiti ca fiind cei care invata o meserie in scoli profesionale si ateliere, precum si cei care isi insusesc individual o meserie, lucrand in productie sub conducerea unor persoane calificate, iar prevederile cap. 14 din aceeasi lege aveau ca obiect de reglementare asigurarile sociale, stabilind - prin dispozitiile art. 106 alin. 2, ca plata cotizatiilor de asigurare este in sarcina celor care angajeaza, acestea neputand fi retinute din salariile angajatilor.
In conformitate cu prevederile art. 133 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 3/1950, vechimea in munca se considera neintrerupta si pe timpul cat angajatul urma o scoala in vederea pregatirii profesionale, iar prevederile art. 81 alin. 1 din aceeasi lege dispuneau in sensul ca ucenicii nu vor putea fi intrebuintati decat numai la munci care au directa legatura cu meseria pe care o invata.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 3 din H.C.M. nr. 1036/1950, intreprinderile la care ucenicii faceau practica in productie erau obligate sa depuna in contul scolii profesionale respective contravaloarea muncii prestate de acestia, calculata in raport de salariile tarifare ale muncitorilor, iar sumele astfel decontate de intreprinderi constituiau mijloace speciale extrabugetare, din care o cota procentuala se achita lunar fiecarui ucenic, inclusiv in perioada vacantelor scolare.
La dosarul cauzei s-a depus copia unui stat de plata pentru ucenicii din clasa a III-a, eliberata ca fiind conforma cu originalul de catre Grupul Scolar „I. V.” Targu Mures – succesor al fostei Scoli profesionale IPROFIL „S. G.”-, in cuprinsul caruia este mentionat si numele reclamantului (filele 43-44, in dosarul primei instante).
Din coroborarea prevederilor legale anterior evocate cu datele consemnate in adeverinta nr. 736 din 28.02.2014, precum si cu mentiunile din statul de plata amintit, Curtea a constatat ca perioada in care reclamantul a urmat cursurile scolii profesionale de ucenici trebuie considerata ca reprezentand vechime in munca si stagiu de cotizare valorificabil in procedura de revizuire a drepturilor de pensie, conform prevederilor art. 107 din Legea nr. 263/2010, raportat la art. 16 lit. a) si art. 19 alin. 1 din aceeasi lege, facandu-se dovada ca pentru munca prestata in perioada uceniciei a beneficiat de salariu, iar angajatorul a achitat contributia de asigurari sociale aferenta.
Din perspectiva celor anterior expuse si a probatoriului administrat, Curtea a constatat ca hotararea primei instante este nelegala, fiind incident motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila astfel ca, in temeiul prevederilor art. 312 alin. 3 din Codul de procedura civila, s-a admis recursul dedus judecatii si va modifica hotararea atacata, in sensul ca s-a admis in parte actiunea reclamantului si a fost obligata parata la recalcularea drepturilor de pensie ale acestuia, incepand cu data de 4 octombrie 2012 (data inregistrarii cererii) cu luarea in considerare a perioadei septembrie 1956 – iunie 1959 ca stagiu de cotizare, precum si la plata diferentei de pensie rezultate, incepand cu aceeasi data si in continuare.
Fata de dispozitiile art. 107 alin. 3 si 5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, instanta a constatat ca solicitarea reclamantului privind recalcularea drepturilor de pensie incepand cu data emiterii deciziei de pensionare este neintemeiata, urmand a o respinge.

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati

Mai multe despre:   Legea 3/1950    Vechimea in munca    Contributia de asigurari sociale    Legea 263/2010   


Sus ↑