Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului G. sub nr. ...XX reclamantul S. N. a solicitat, in contradictoriu cu parata  G., prin reprezentant legal, anularea deciziei nr. 1163/03.02.2012 si a adeverintei de vechime nr. 1172/07.02.2012 emise de parata, obligarea paratei la plata sumei de 175 lei, reprezentand drepturi salariale restante pe luna decembrie 2011 si obligarea paratei la plata orelor suplimentare efectuate in perioada 12.11.2010 - 31.12.2011. A solicitat si cheltuieli de judecata.

In motivare, a aratat ca, in data de 03.02.2012, s-a prezentat la conducere pentru a lamuri motivul intarzierii platii salariului. Vazand aceasta nemultumire, conducerea a dispus incetarea contractelor de munca a trei salariati, printre care si reclamantul.

Referitor la adeverinta de vechime nr. 1172/07.02.2012, in aceasta se mentioneaza, in mod nejustificat, ca ar fi beneficiat de 36 zile de concediu fara plata.

In drept, a invocat disp. Codului muncii.

In sustinere, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri si cu martori.

Legal citata, intimata a formulat intampinare, prin care a a solicitat respingerea cererii ca nefondata.

In motivare, a aratat ca a observat eroarea din adeverinta de vechime nr. 1172/07.02.2012 si a emis o noua adeverinta, cu nr. 1418/17.05.2012, prin care s-au retinut numai 27 zile de concediu fara plata.

Pontajele reclamantului sunt nereale, existand o practica la nivelul angajatilor de a intocmi prezente false, pentru a se sprijini reciproc in instanta. Numita G. L. - D. a avut functia de gestionar, avand cu totul alte atributii decat tinerea evidentei prezentei. Reclamantul a avut un comportament necorespunzator la locul de munca, cu intarzieri, multe pauze si cu lucrari realizate de o calitate slaba.

In drept, a invocat disp. art. 115 si urm. C. pr. civ.

In aparare, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri si cu martori.

In data de 18.05.2012, reclamantul si-a modificat cererea, in temeiul art. 132 alin. 1 C. pr. civ., solicitand constatarea faptului ca in perioada 20.10.2010 - 15.11.2010 a avut calitatea de angajat al paratei, obligarea paratei la anularea adeverintei de vechime nr. 1172/07.02.2012, obligarea paratei la plata sumei de 175 lei, reprezentand drepturi salariale restante pe luna decembrie 2011 si obligarea paratei la plata orelor suplimentare si a sambetelor si duminicilor efectuate in perioada 20.10.2010 - 31.12.2012. A solicitat si cheltuieli de judecata.

La termenul de judecata din 09.11.2012, reclamantul a aratat ca renunta la judecarea capetelor de cerere privind anularea adeverintei nr. 1172/07.02.2012 si a deciziei de incetare a contractului individual de munca nr. 1163/03.02.2012.

Instanta a incuviintat si a administrat in cauza proba cu inscrisuri si proba testimoniala, fiind audiati martorii G. L. - D., M. G. - C. si B. E. - A. .

Prin Sentinta Civila nr. 1021/22.04.2013 Tribunalul G. a admis in parte cererea si a constatat ca reclamantul a avut calitatea de angajat al paratei in perioada 20.10.2010 - 15.11.2010.

A obligat-o pe parata sa ii plateasca reclamantului:

- contravaloarea a 170 ore suplimentare, efectuate in perioada 20.10.2010 - 31.12.2011;

- contravaloarea a 19 zile lucrate in zilele de repaos saptamanal in anii 2010 si 2011.

-  suma de 175 lei, reprezentand drepturi salariale aferente lunii decembrie 2011.

A respins capatul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata ca nefondat.

In motivare instanta a retinut urmatoarele:

Reclamantul a fost angajatul societatii parate in perioada 15.11.2010 - 03.02.2012 in baza contractului individual de munca nr. 133/12.11.2010 in functia de confectioner tamplarie PVC/Al.

Prin decizia nr. 1163/03.02.2012, intimata a constatat incetarea contractului individual de munca al reclamantului incepand cu data de 03.02.2012, ca urmare a acordului partilor (f. 6).

In cursul judecatii, parata a emis adeverinta de vechime nr. 1418/17.05.2012, care a inlocuit adeverinta nr. 1172/07.02.2012, noua adeverinta fiind emisa pentru mai putine zile de concediu fara plata.

In consecinta, reclamantul a solicitat instantei, la ultimul termen de judecata, sa ia act de renuntarea sa la capatul de cerere privind anularea adeverintei nr. 1172/07.02.2012.

In legatura cu orele suplimentare efectuate de reclamant peste program sau in zilele de week-end, instanta retine ca, la dosar, au fost depuse atat foile colective de pontaj oficiale, tinute de parata (f. 54-71), cat si un set de foi de pontaj neoficiale, scrise de mana, tinute in paralel de angajatii paratei (f. 7-14).

Potrivit art. 120 alin. 1 art. 279 , republicat, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara. Conform art. 122 alin. 1 din acelasi act normativ munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.

Conform art. 123 art. 279 , republicat, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. 1 in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia (alin. 1). Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. 1, se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza (alin. 2).

Instanta retine ca, in conformitate cu practica judiciara in materie, sarcina probei se inverseaza in litigiile de munca ce au ca obiect plata drepturilor izvorate din efectuarea de munca suplimentara, fiind in sarcina reclamantului probarea efectuarii orelor suplimentare (actori incumbit onus probandi).

Instanta nu poate da crezare in mod automat pontajelor tinute de parata, desi acesteia ii incumba obligatia de a tine evidenta orelor suplimentare lucrate si nu poate inlatura de plano prezenta tinuta de angajati, deoarece parata are interes in a retine un numar de ore suplimentare mai mic pentru a evita plata drepturilor salariale aferente si ar fi putut recurge la o pontare nereala, defavorabila angajatilor.

Fiind audiata in cauza, martora G. L. a aratat ca a fost colega de munca cu reclamantul si a lucrat in fiecare sambata pana in luna aprilie 2011, uneori chiar si duminica. Martora a constatat personal, in cele mai multe cazuri, timpul efectiv lucrat de angajati, iar, pentru zilele cand nu era prezenta, a intrebat ulterior seful de lucrare care salariati au fost prezenti. Pontajele erau inaintate conducerii fara semnatura, deoarece nu s-a impus acest lucru. O copie a pontajelor a fost inmanata, la cerere, si reclamantului. Reclamantul a lucrat atat in timpul saptamanii, cat si in week-end (f. 131).

Instanta urmeaza a da prioritate declaratiei martorei G. L., fata de cele ale martorilor M. G. - C. si B. E. - A. (f. 132,133), deoarece acesti martori au retinut ca se prestau ore suplimentare, ce nu apar a fi platite, si este improbabil ca acestia sa nu stie despre condica tinuta de martora G. L., din moment ce munceau in acelasi punct de lucru cu reclamantul.

Din examinarea foilor colective de prezenta depuse de reclamant, se constata ca acesta a lucrat pentru parata incepand cu data de 20.10.2010 (f. 7). Reclamantul a efectuat un numar de 170 ore suplimentare si un numar de 19 zile lucrate in zilele de repaos saptamanal in anii 2010-2012.

De asemenea, reclamantul are de primit o diferenta de 175 lei din salariul aferent lunii decembrie 2011.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata, solicitand admiterea recursului, casarea sentintei si trimiterea cauzei la Tribunal pentru rejudecare, in temeiul art. 312 pct. 1,2,3,5,6 cod de procedura civila.

In subsidiar, a solicitat admiterea recursului, rejudecarea cauzei si modificarea hotararii, pentru urmatoarele motive:

Hotararea  a fost pronuntata cu nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la forma hotararilor, art. 261 al. 1 pct. 3,5 cod de procedura civila, intrucat lipseste cu desavarsire motivarea. Motivarea trebuie sa fie pertinenta, completa, intemeiata, concreta, omogena, convingatoare si accesibila. Lipsa mentiunilor prevazute expres de lege conduce, in mod direct, la prejudicierea societatii. Se impune trimiterea spre rejudecare pentru administrarea de probe. Pontajele produse de reclamant sunt fictive.

Hotararea nu este motivata in fapt.

Hotararea este lipsita de temei legal. Instanta are obligatia de a motiva in drept hotararea, drept instanta nu a respectat o asemenea operatiune.

In drept, a invocat art. 304 pct. 5,7,9 cod de procedura civila.

Intimatul nu a formulat intampinare si nu s-a prezentat in instanta.

Analizand legalitatea sentintei recurate, prin prisma motivelor invocate, Curtea retine ca recursul este nefondat.

Din continutul sentintei, expus in preambulul acestei decizii se constata, cu evidenta, ca au fost respectate cerintele de forma prevazute de art. 261 pct. 3 si 5 cod de procedura civila, existand paragrafe care se refera atat la obiectul cauzei, sustinerile partilor, aratarea dovezilor, dar si la motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, cele pentru care s-au inlaturat sustinerile partilor. Afirmatiile recurentei sunt vadit nefondate.

Hotararea este motivata atat in fapt, cat si in drept. In ceea ce priveste motivarea in fapt, raportat la obiectul actiunii, singurele aspecte care trebuie mentionate si care au fost prezentate de instanta sunt referitoare la calitatea de salariat si la situatia platii drepturilor de natura salariala.

In ceea ce priveste motivarea in drept, in hotarare sunt indicate articolele din codul muncii care stau la baza pronuntarii sentintei, distinct, pentru fiecare capat de cerere.

Instanta a facut o analiza detaliata a probatoriului administrat, cu martori si inscrisuri, aratand motivele pentru care a inlaturat anumite probe.

Contrar sustinerilor recurentei, motivarea instantei de fond este completa, convingatoare si accesibila.

Sentinta este legala si temeinica, iar motivele de recurs sunt neintemeiate.

In baza art. 312 cod de procedura civila, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de parata  G., cu sediul in G.,, . 62, impotriva sentintei civile nr. 1021/22.04.2013 pronuntata de Tribunalul G.