Cabinet avocat Dreptul muncii

Constata ca prin cererea inregistrata la instanta in data de 22. 01. 2016 reclamantul N. A. a solicitat instantei obligarea paratei Scoala Gimnaziala R. C., la plata zilelor de concediu de odihna ramase neefectuate la incetarea contractului individual de munca conform art. 146 alin (4) din Legea 53 modificata - Codul muncii si calculate conform inscrisurilor emise de unitatea de invatamant.

In motivarea cererii reclamantul a aratat ca la data de 31.08.2015, conform deciziei nr. 55/31.08.2015, i-a incetat contractul de munca pe perioada nedeterminata cu nr. 13/01.09.2003 la Scoala Gimnaziala R. C. conform prevederilor art. 55 lit. (b) art. 279 . In anul scolar 2012-2013 a efectuat 13 zile de concediu de odihna conform adeverintei nr. 762/XXXXXXXXXX si a adresei nr. 1166/XXXXXXXXXX, ramanand 62 zile de concediu de odihna neefectuate conform adeverintei nr. 762/XXXXXXXXXX; in anul scolar 2013-2014 a efectuat 62 zile de concediu de odihna conform adresei nr. 1166/XXXXXXXXXX si adeverintei nr. 828/14.11.2014 (zile restante din anul scolar anterior) si au ramas din anul scolar xxxxxxxxxxxxx zile de concediu de odihna neefectuate potrivit adeverintei nr. 828/14.11.2014; in anul scolar 2014-2015 a avut 60 de zile de concediu neefectuate din anul scolar precedent conform adeverintei nr. 828/14.11.2014 la care s-au adaugat 62 zile pentru anul scolar 2014-2015. Dintr-un total de 122 de zile de concediu de odihna, a efectuat, potrivit adresei nr. 1166/XXXXXXXXXX - 63 zile de concediu de odihna in anul scolar 2014-2015, ramanand 59 zile de concediu de odihna neefectuate la incetarea contractului individual de munca.

Scoala, prin documentele emise, respectiv raspuns la solicitarea privind compensarea in bani a zilelor de concediu de odihna neefectuate nr. 961/31.08.2015, nota de lichidare nr. 962/31.08.2015, adeverinta privind zilele de concediu de odihna neefectuate nr. 959/31.08.2015, adresa nr. 1166/XXXXXXXXXX, recunoaste ca reclamantului i-au ramas zile de concediu de odihna neefectuate, dar numarul lor nu corespunde cu cel real, deoarece nu face niciodata referire la adeverintele prin care se specifica zilele de concediu de odihna ramase neefectuate, emise in anul 2013 si 2014 (adeverinta nr. 762/XXXXXXXXXX si adeverinta nr. 828/14.11.2014), semnate de acelasi director care refuza plata zilelor de concediu ramase neefectuate la data incetarii contractului individual de munca.

De asemenea, conducerea scolii stia inca din data de 23. 04. 2015 cand a fost emisa Decizia ISJ Maramures cu nr. 977 ca incepand cu data de 31 august 2015 contractul sau individual de munca va inceta si ca are zile de concediu de odihna ramase neefectuate din anul scolar anterior.

Prin adresa inregistrata cu nr. 876/27.07.2015 a solicitat ca plata zilelor de concediu de odihna restante, sa se faca odata cu plata ultimelor drepturi salariale (8 septembrie 2015). Prin raspunsul inregistrat cu nr. 981/31.08.2015, directorul scolii afirma ca \"scoala nu dispune de fonduri pentru plata zilelor de concediu de odihna neefectuate\" si ca \"in limita fondurilor disponibile aceste zile vor fi platite pe viitor\".

Reclamantul a mai aratat ca Inspectoratul Scolar Judetean Maramures a solicitat tuturor scolilor sumele necesare pentru plata salariilor si a sentintelor judecatoresti, printr-un mesaj postat pe forumul acestei institutii, punand la dispozitia unitatilor de invatamant si formularul care urma a fi completat. Scoala Gimnaziala R. C., nu a avut fonduri suficiente pentru plata salariilor, iar in sumele solicitate nu au fost incluse si sumele pentru a i se plati zilele de concediu de odihna neefectuate.

Considera ca directorul Scolii Gimnaziale R. C. cu rea credinta nu-i plateste drepturile salariate ce i se cuvin, rea credinta dovedita si de faptul ca in perioada 31 august-10 decembrie 2015, nu a facut niciun demers pentru a se aloca sumele necesare acestor drepturi, chiar daca avea aceasta posibilitate.

Potrivit art. 266 Legea Nr. 1/2011 - Legea educatiei nationale \"Personalul din invatamantul preuniversitar are drepturi si obligatii care decurg din legislatia in vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice si din prevederile contractului individual de munca”.

Art. 267 al . 1) \"Cadrele didactice beneficiaza de concediu anual cu plata, in perioada vacantelor scolare, cu o durata de 62 de zile lucratoare; in cazuri bine justificate, conducerea unitatii de invatamant poate intrerupe concediul legal, persoanele in cauza urmand a fi remunerate pentru munca depusa. 2) Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administratie, in functie de interesul invatamantului si al celui in cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfasurarea examenelor nationale. (3) Neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului restant in vacantele anului scolar urmator”.

Angajatorul are obligatia sa acorde salariatilor sai toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca, in temeiul art. 40 alin. (2) lit. c) din art. 279 . Dreptul la concediu de odihna anual, precum si la indemnizatia de concediu de odihna si compensarea in bani a zilelor de concediu de odihna neefectuat in cazul incetarii contractului individual de munca sunt drepturi reglementate prin art. 147 din art. 279 .

Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari conform art. 144 alin. (1) si (2) din art. 279 , republicat.

Prin urmare, dreptul la concediu de odihna nu se pierde prin neefectuare, chiar daca nu a fost efectuat in anul in curs sau in anul urmator. Din aceasta perspectiva apreciaza ca odata ce nu a fost efectuat si mai este posibila efectuarea sa, salariatul fiind inca angajat in cadrul respectivei societati, angajatorul trebuie sa acorde concediul de odihna pentru perioada din trecut pentru care nu a acordat concediu de odihna, in caz contrar, acesta putand fi obligat prin plangerea adresata instantelor judecatoresti competente, formulata de salariat, privind acordarea concediului de odihna la care este indreptatit acesta si care nu a fost acordat de angajator, situatie in care termenul de prescriptie este cel prevazut de art. 268 alin. (2) din art. 279 , republicat, respectiv cererea in instanta a salariatului va putea fi formulata in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului.

Totodata, incalcarea dreptului la concediu de odihna anual si neacordarea acestuia poate atrage si raspunderea patrimoniala a angajatorului in conditiile art. 253 alin. (1) din art. 279 , republicat, potrivit caruia angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

Astfel, considera ca angajatorul este obligat sa acorde salariatului concediul de odihna pentru fiecare an lucrat, putand compensa concediul de odihna neefectuat de salariat la incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 146 alin. 4 din art. 279 , republicat.

Avand in vedere argumentele formulate, cere admiterea actiunii asa cum a fost formulata.

Parata Scoala G. R. C., prin intampinare, a solicitat respingerea actiunii reclamantului ca neintemeiata, invederand ca reclamantul N. A. a indeplinit functia de director al Scolii din R. C. in perioada 1 ianuarie 2007- 31 august 2013, iar programarea si efectuarea concediului de odihna a acestuia in perioada cand a fost director, a fost exclusiv problema dansului, ca o obligatie de serviciu. Nici o institutie abilitata nu i-a impus sa nu-si efectueze concediul de odihna asa cum, de asemenea, nimeni si nici o institutie abilitata nu 1-a obligat sau nu i-a impus sa fie director si din aceasta cauza sa nu-si poata efectua concediul de odihna. Prin urmare, asa cum se va constata din cele relatate si dovedite mai jos, inclusiv incetarea contractului individual de munca cu Scoala G. R. C. a fost din vointa expresa a reclamantului N. A., care a dorit si a cerut Inspectoratului Scolar Judetean Maramures, in perioada de transferari din luna aprilie anul 2015, sa se transfere la alta scoala, respectiv la Scoala \"L. B. \" din Baia M., asa cum reiese din decizia nr. 977/23. 04. 2015 a ISJ Maramures si poate sa-si planifice concediul de odihna neefectuat la scoala la care s-a transferat.

Raportat la prevederile art. 144 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - art. 279 , cu modificarile si completarile ulterioare, care statueaza ca: \"Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor\" si alin. (2) care spune: \"Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari\".

De asemenea, art. 149 din Codul muncii mai spune: \"Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat\", in situatia de fata neexistand o situatie expresa, care sa poata fi dovedita cu documente, de catre reclamant.

Invedereaza instantei de judecata faptul potrivit caruia in speta dedusa judecatii isi gasesc aplicabilitatea si prevederile Ordinului MECTS nr. 5559/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihna al personalului didactic din invatamant la Art.11.- (1) se prevede: \"Efectuarea concediului de odihna este intrerupta in urmatoarele situatii: c)cadrul didactic este chemat sa indeplineasca indatoriri publice; d) cadrul didactic este rechemat, prin dispozitie scrisa a conducerii unitatii, numai pentru interese de serviciu urgente sau neprevazute care fac necesara prezenta sa in unitate/institutie”.

De asemenea, la art. 151 alin. (2) din Codul muncii se precizeaza: \" Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. In acest caz angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna\".

Parata a mentionat ca nu exista chemare scrisa, pentru intreruperea concediului de odihna din partea Inspectoratului Scolar Judetean Maramures sau Primariei R. C., care ar fi obligat scoala in acest caz la plata zilelor de concediu de odihna neefectuate ale reclamantului.

De asemenea, mentioneaza ca aceste prevederi sunt aplicabile in mod nediscriminatoriu si cadrelor didactice la fel ca si intregului personal din toate institutiile si autoritatile publice indiferent de modul de finantare.

In perioada 1 septembrie 2013-31 august 2015 reclamantul a fost angajat in Scoala G. R. C., in calitate de profesor titular pe catedra de ed. fizica, cu norma intreaga, iar in aceasta perioada a beneficiat in fiecare vacanta de numarul maxim de zile de concediu de odihna care s-ar fi putut acorda cu tot cu restante din anul scolar 2012-2013, ramanand un numar de 48 zile de concediu neefectuat pentru anul scolar 2014-2015, conform adeverintei nr. 1166/10.12.2015 a Scolii Gimnaziale R. C. .

Avand in vedere Decizia de incetare a contractului de munca nr. 55 din 31.08.2015 a reclamantului, reiese foarte clar ca dansul s-a transferat de la Scoala R. C. la Scoala \"L. B. \" Baia M., prin vointa acestuia si cu acordul 1SJ Maramures, in etapa de mobilitate respectiva conform deciziei nr. 977 din 23. 04. 2015 a ISJ Maramures, din acest motiv Scoala R. C. a procedat la incetarea contractului de munca, conform legislatiei in vigoare, respectiv art. 55 lit. (b) din Codul muncii . Conform legii in anul scolar 2015-2016 putea sa-si efectueze acolo zilele de concediu de odihna restant de la scoala de la care s-a transferat.

Reclamantul incearca sa se foloseasca pentru dovedirea asa-zisei temeinicii a cererii sale de faptul ca art. 146 al. (4) din Legea nr. 53/2003, este un act normativ cu forta juridica superioara oricarei hotarari de guvern sau ordin de ministru. Insa acest aspect nu poate fi retinut intrucat prevederile art. 146 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt in sensul ca \"in masura in care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplica celelalte dispozitii din legislatia muncii”.

Se arata ca din decizia nr. 977/23. 04. 2015 a ISJ Maramures, privind pretransferul consimtit intre unitatile de invatamant a d-lui N. A. reiese ca a incetat activitatea la Scoala G. R. C. si ca este pretransferat la Scoala \"L. B. \", deci este angajat tot in invatamant.

In registrele de intrari-iesiri ale Scolii Gimnaziale R. C., in intervalul de timp 2012-2013, nu exista inregistrata nici o solicitare de chemare din concediu a d-lui N., facuta din partea ordonatorului de credite sau a ISJ Maramures.

Din planificarea in concedii a cadrelor didactice in anul scolar 2012-2013, reiese ca reclamantul nu s-a planificat in concediul de odihna, fiind in calitatea lui de director o obligatie de serviciu, tinand cont ca a avut concediu restant.

In drept, s-au invocat dispozitiile art. 205-208 Cod procedura civila, plus alte acte normative invocate in textul intampinarii.

Examinand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul a retinut urmatoarele:

Conform contractului individual de munca nr. 13/01.09.2003 reclamantul N. A. a fost angajatul Scolii Gimnaziale R. C. incepand de la data de 01.09.2003 in functia de profesor.

In perioada 01. 01. xxxxxxxxxxxxx13 reclamantul a indeplinit functia de director al Scolii Gimnaziale R. C., iar incepand cu data de 01.09.2013 a revenit la catedra rezervata de educatie fizica si tehnologia informatiei (f. 7,8,10).

Prin decizia nr. 977 din 23. 04. 2015 a Inspectorului Scolar General al Inspectoratului Scolar Judetean Maramures s-a decis ca incepand cu data de 01.09.2015 reclamantul N. A. se pretransfera de la Scoala Gimnaziala R. C. pe catedra de educatie fizica si sport de la Scoala Gimnaziala \"L. B. ” Baia M. .

Decizia mentionata s-a luat in baza hotararii Comisiei Judetene pentru mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar privind solutionarea cererilor de pretransfer consimtit intre unitatile de invatamant a personalului didactic din invatamantul preuniversitar si, ca efect al acesteia, reclamantul a fost transferat, cu incepere de la data de 01.09.2015, la Scoala Gimnaziala \"L. B. ” Baia M., iar contractul individual de munca nr. 13/01.09.2003 incheiat cu Scoala Gimnaziala R. C. a incetat.

La data de 21.07.2015 reclamantul a solicitat unitatii de invatamant parate compensarea in bani a celor 57 de zile de concediu de odihna neefectuate, invederand ca, in conditiile incetarii contractului individual de munca nr. 13/01.09.2003, acestea nu mai pot fi efectuate, regasindu-se in situatia reglementata de art. 146 al. 4 art. 279 .

Insa, cadrele didactice fac parte din categoria de salariati bugetari supusi unor reglementari speciale, derogatorii de la art. 279 , statutul lor fiind guvernat de Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale.

Astfel, potrivit art. 267 din Legea 1/2011 cadrele didactice beneficiaza de concediu anual cu plata, in perioada vacantelor scolare, cu o durata de 62 de zile lucratoare. Perioadele de efectuare a concediului de odihna pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administratie, in functie de interesul invatamantului si al celui in cauza, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfasurarea examenelor nationale, iar neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului restant in vacantele anului scolar urmator.

Dispozitii similare se regasesc si in Ordinul nr. 5559/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind efectuarea concediului de odihna al personalului didactic din invatamant care, in art. 1 al. 6 prevede ca \"neefectuarea concediului anual da dreptul la efectuarea concediului restant in vacantele anului scolar urmator”.

In opinia instantei, trecerea cadrului didactic de la o unitate de invatamant la alta prin transferul consimtit intre unitatile de invatamant preuniversitar nu poate fi asimilata situatiei de incetare a contractului individual de munca ce confera salariatului dreptul la compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat in temeiul art. 146 al. 3 art. 279 .

Actualul Cod al muncii –Legea 53/2003, nu mai reglementeaza transferul, insa in vechea reglementare - Legea nr. 10/1972 transferul reprezenta un caz de modificare a contractului individual de munca, iar nu de incetare a acestuia. Astfel, specificul transferului consta in inlocuirea unitatii-ca parte a contractului individual de munca, cu o alta unitate, inlocuire care antrena si schimbarea unui alt element esential al contractului, locul muncii. Transferul nu conducea la desfacerea contractului, ci la cesiunea lui definitiva, transmiterea cu titlu particular a drepturilor si obligatiilor din continutul sau.

In prezent, in absenta unei reglementari generale prin art. 279 a transferului ca modalitate de modificare a contractului individual de munca, aceasta institutie poate fi utilizata numai in cazurile reglementate prin norme speciale, in speta, Legea nr. 1/2011 a educatiei nationale.

Potrivit art. 252 al. 5 din Legea 1/2011, cadrele didactice titulare in sistemul de invatamant preuniversitar beneficiaza, la cerere, de pretransfer consimtit intre unitatile de invatamant preuniversitar. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din invatamantul preuniversitar in cadrul careia un cadru didactic titular in sistemul de invatamant preuniversitar, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica/conexa la o alta unitate de invatamant preuniversitar cu personalitate juridica/conexa, cu pastrarea statutului de cadru didactic in sistemul de invatamant preuniversitar.

In temeiul acestor dispozitii legale, reclamantul N. A. a fost transferat de la parata trecut de la parata Scoala Gimnaziala R. C. la Scoala Gimnaziala \"L. B. ” Baia M. .

Avand in vedere semnificatia institutiei transferului expusa anterior, instanta apreciaza ca, in cazul trecerii de la o unitate de invatamant la o alta unitate de invatamant, cadrul didactic are dreptul de a-si efectua concediul de odihna restant la noua unitate de invatamant in cadrul careia functioneaza, cat timp aceasta s-a subrogat, prin transfer, primei unitati.

D. astfel se da eficienta dispozitiilor cu caracter special din art. 267 al. 3 din Legea 1/2011 si art. 1 al. 6 din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihna al personalului didactic din invatamant si se tine seama de rolul concediului de odihna, acela de redobandire a energiei de lucru si de odihna efectiva a salariatului, pentru evitarea suprasolicitarii si a problemelor de sanatate. Influenta pozitiva a concediului de odihna asupra sanatatii salariatilor, posibilitatile recreative pe care le ofera, rolul sau de factor in cresterea randamentului muncii, avantajele care decurg din plata indemnizatiei cuvenite pe timpul efectuarii lui nu pot fi inlocuite, in opinia instantei, cu o indemnizatie financiara.

Asa cum a aratat si reclamantul in sedinta publica din data de 07. 04. 2016, compensarea in bani a concediului de odihna a cadrelor didactice se realizeaza la iesirea in pensie sau la incetarea contractului de munca incheiat pe durata determinata, respectiv atunci cand inceteaza incadrarea lor intr-o functie didactica.

Fata de aceste considerente, retinand dispozitiile art. 1 al. 2 art. 279 , art. 267 al. 3 din Legea 1/2011 si art. 1 al. 6 din O. 5559/2011 raportate la prevederile art. 252 al. 5 din Legea 1/2011, instanta va respinge ca nefondata cererea reclamantului de compensare in bani a celor 59 de zile de concediul de odihna neefectuate, apreciind ca acestea poate fi efectuate la unitatea de invatamant la care functioneaza in prezent.

Coroborand datele din adeverintele nr. 762/19.09.2013, 828 din 14.11.2014 cu cele din adeverinta nr. 1166/10.12.2015 instanta a concluzionat ca reclamantul are 59 de zile concediu de odihna restante din anul scolar 2014-2015, iar nu 48 zile cum sustine parata.

Fara cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge cererea formulata de reclamantul N. A., domiciliat in Baia M.,,  impotriva paratei Scoala Gimnaziala R. C. cu sediul in R. C., nr. 57, ca nefondata.