Cabinet avocat Dreptul muncii

Cercetare disciplinara prealabila. Aplicarea dispozitiilor art. 267 Codul muncii, coroborate cu art. art. 75 din CCMUN 2007-2010 privind elementele obligatorii ale convocarii  la cercetarea disciplinara -  convocarea  în scris a salariatului de persoana împuternicita de angajator sa realizeze aceasta operatiune, precizandu-se obiectul, data, ora si locul întrevederii, cu cel putin 5 zile înaintea termenului stabilit pentru cercetarea disciplinara.

Emiterea deciziei de sanctionare disciplinara cu încalcarea prevederilor legale care reglementeaza efectuarea cercetarii disciplinare prealabile si procedura aplicarii sanctiunii disciplinare prevazuta de contractul colectiv de munca unic la nivel national echivaleaza cu lipsa cercetarii disciplinare prealabile si imprima caracter nelegal sanctionarii disciplinare dispuse potrivit art. 267 alin. 1 din art. 279 , atragand  nulitatea concedierii.

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 873/105/2010, contestatorul D.S.I. a chemat în judecata pe intimata R.A.T.P. solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea deciziei de desfacere a contractului de munca, reîncadrarea în functia avuta anterior, obligarea intimatei la plata tuturor drepturilor banesti la valoarea reactualizata din data platii si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.
In motivarea  cererii, contestatorul a aratat  faptul ca este  sofer de  autobuz  în cadrul intimatei  si prin decizia  a  carei anulare  a solicitat-o s-a  dispus  desfacerea  contractului  sau de  munca, invocandu-se  incidenta în cauza a  prevederilor art.264  lit.f din Codul muncii .
A apreciat contestatorul ca decizia este  nelegala si netemeinica pentru ca nu a  fost  convocat  în vederea  efectuarii cercetarii  disciplinare  prealabile, potrivit  dispozitiilor legale, ci la data de  3.02.2010 cand s-a  prezentat  la locul de  munca  pentru a  depune  certificatul medical, fiind  în incapacitate  temporara de  munca din data de  04.12.2009.
A aratat ca i s-a adus  la cunostinta  verbal ca are  un referat si i s-a cerut  sa dea  nota explicativa, iar declaratia  pe care a  dat-o  în fata  sefului de  sectie si a  sefului de  coloana, a  fost data în necunostinta de  cauza pentru  ca  nu  stia ca este  vorba de  o comisie  care  efectueaza cercetarea  disciplinara, acesta  fiind si  motivul  pentru  care  nu a  cerut  cercetarea  probelor si a motivatiilor  pe  care  le  considera  necesare si  nici  nu a  fost  asistat de  un reprezentant  al sindicatului  al carui membru este.
In  acest sens,  a apreciat ca sanctiunea a  fost  dispusa  fara  efectuarea   unei cercetari  disciplinare  prealabile cu respectarea  dispozitiilor legale, împrejurare  care  conduce  la nulitatea  absoluta a  deciziei de  concediere  în considerarea  disp.art.67  din Codul muncii .
Pe fond a sustinut ca nu se  face  vinovat de  fapta  care i se  imputa, pentru ca se  afla în incapacitate  temporara de  munca la data la  care se  pretindea  ca ar fi fost  surprins  în statia Rompetrol – Cablul Romanesc  de directorul general, argumentele  sale  fiind  denaturate  fara  vreo  motivare, împrejurare  de  natura sa duca  la  nulitatea  absoluta a  deciziei de  sanctionare în considerarea  disp.art.268  alin.2  lit.c  din Codul muncii .
Contestatorul a mentionat  ca  nu a  sustras  motorina  din patrimoniul  angajatorului, asa cum s-a sustinut fara a  se  face  vreo dovada  prin verificarea  consumului si nu avea  cum sa  paraseasca locul de  munca fara aprobarea  sefului  ierarhic  tocmai pentru  ca  nu s-a  prezentat  la serviciu  din motive de  sanatate.
Pe cale de întampinare intimata a  solicitat respingerea contestatiei ca neîntemeiata, sustinand ca la efectuarea  cercetarii  disciplinare  prealabile  s-au parcurs  si întocmit integral actele necesare în acest caz, prevazute de Codul muncii , respectiv  raportul de  neconformitate ce se  constituie în actul de  informare al conducerii  Regiei  de  evenimentul constatat  în data de 05.12.2009, în care a fost  implicat contestatorul, referatul cu rezultatul cercetarii  prealabile, convocarea înaintata de  catre  RATP contestatorului, nota explicativa a  acestuia.
S-a  mentionat ca prin convocarea  efectuata de  Regie catre  contestator si însusita prin semnatura de  primire de catre acesta, se  poate  observa ca acest  formular  cuprinde  toate  datele necesare înscrise  in Codul muncii , iar în timpul desfasurarii cercetarii disciplinare la momentul luarii notei explicative contestatorului  i-a  fost respectat  dreptul la  opinie  si  aparare  asa  cum a rezultat  neîndoielnic  din raspunsurile  sale  din nota  explicativa.
A apreciat intimata ca asistarea  contestatorului de  catre un reprezentat al Sindicatului pe timpul cercetarii  disciplinare, este  optionala, si se  activeaza  doar la cererea  acestuia  fiind  un drept de  care acesta poate uza sau nu, în beneficiul exclusiv al angajatului, în speta de  fata  contestatorul nesolicitand acest lucru.
S-a aratat ca  certificatele medicale atestau acordarea de  concediu medical începand cu data de  05.12.2009, dar înregistrarea  certificatului  medical la unitate  a fost facuta  în data de  11.12.2009, astfel ca nu s-a putut  dovedi  predarea  certificatului sau  anuntarea  sefului  ierarhic despre  intrarea  în concediu medical  anterior producerii  faptei pentru  care a  fost sanctionat.
Tribunalul Prahova, prin sentinta civila nr.1208 din data de 30 septembrie 2010, a respins contestatia formulata de contestatorul D.S.I., în contradictoriu cu intimata blic în totalitate, ca neîntemeiata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca prin decizia nr. 27/08.02.2010 emisa de intimata RATP , contestatorul D.S.I. a  fost sanctionat cu desfacerea  contractului de  munca în temeiul disp.art.264  lit.f  si art.268 din Codul  Muncii, dispozitiilor  cuprinse  în CCM  încheiat la nivel de  unitate, în Regulamentul  Intern art.12  pct.9 (2) coroborat cu art.12 pct.6 (7)  si art.12  pct.6 (8)  din cadrul unitatii  si al clauzelor  contractului  individual de  munca, cu  motivarea  ca acesta a  sustras  motorina  din patrimoniul Regiei si a parasit  locul de  munca fara aprobarea  sefului  ierarhic, iar la  emiterea deciziei de  sanctionare au  fost  avute în vedere raportul de  neconformitate, referatul cu rezultatul cercetarii prealabile disciplinare, convocarea înaintata de  catre RATP catre  contestator, nota explicativa a  acestuia.
Mai arata instanta de fond ca în raportul de neconformitate s-a precizat ca din probele administrate reiese ca,   conducatorul auto a  fost  surprins  de  directorul societatii  cu  doua  canistre  langa  autobuz ducandu-le în masina proprie, iar una din canistre  era  aproximativ  jumatate  cu  motorina, dupa care a  parasit  autobuzul în statia Peco  cu  usa  deschisa  si  cheile  în contact  plecand cu masina proprie.
Nu a fost retinuta sustinerea contestatorului în sensul ca nu ar fi   fost  convocat  la efectuarea  cercetarii  prealabile  întrucat  din înscrisul aflat  la fila 19 dosar a rezultat ca acesta a  fost convocat si a  primit  convocarea  în data de  01.02.2010 semnand  pe aceasta  convocare.
Totodata, motiveaza instanta de fond, decizia de sanctionare cuprinde mentiunile impuse de  disp.art.368 din Codul muncii , mentiuni a  caror  lipsa  atrage  sanctiunea  nulitatii  absolute, adica descrierea  faptei  care  constituie  abatere  disciplinara, precizarea  prevederilor din Statutul de  personal, Regulamentul Intern sau  CCM aplicabil, încalcate, motivele pentru  care au  fost  înlaturate  apararile  formulate de  salariat  în timpul cercetarii  disciplinare  prealabile, temeiul de  drept  privind sanctiunea  aplicata, termenul  în care  poate  fi  contestata  sanctiunea si  instanta  competenta.
Cat  priveste  concediul  medical  din data de  05.12.2009, s-a constatat  ca  acesta a  fost  înregistrat  la unitatea intimata   în data de  11.12.2009 aspect ce  a rezultat  din parafa  sefului de  sectie ce a  luat  cunostinta de  acest  lucru  si a  stampilei  RATP  aplicata  la  rubrica „viza  platitorului”, aceasta  fiind  deci  data  cand  intimata a  luat  cunostinta de  concediul medical al contestatorului, chiar daca acesta a  sustinut ca a  fost  în concediu  din data de  05.12.2009.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs constatatorul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, invocand în acest sens dispozitiile art. 304 pct.9 Cod procedura civila.
In motivarea recursului se arata ca în mod gresit, instanta de fond a respins contestatia formulata împotriva deciziei de desfacere a contractului de munca nr.27/08.02.2010, si a  solicitat cenzurarea sustinerilor facute de Tribunalul Prahova care denota ignorarea textelor de lege cu incidenta în cauza si care, prin maniera de solutionare a cauzei cu care a fost investita, a încurajat modalitatea nelegala în care intimata a înteles sa actioneze fata  de recurent.
Sub un prim aspect arata ca hotararea a fost data cu aplicarea gresita a art. 267 din art. 279 în sensul ca ca nu a fost convocat în vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile potrivit dispozitiilor legale, ci la data de 01.02.2010, cand s-a prezentat la locul de munca pentru a depune certificatul medical, fiind în incapacitate temporara de munca din data de 4.12.2009, i s-a adus la cunostinta verbal ca are un referat si i s-a cerut sa dea o nota explicativa.
Declaratia a dat-o în fata sefului de sectie si a sefului de coloana, necunoscand ca este vorba de o comisie care efectueaza cercetarea disciplinara, motiv pentru care nu a cerut cercetarea probelor si motivatiilor pe care le-a considerat necesare în apararea sa si nici nu a fost asistat de catre un reprezentant la sindicatului.
Aceasta împrejurare a fost confirmata, de altfel, de actele depuse de intimata din care rezulta ca la data de 01.02.2010 i s-a dat sa semneze convocarea si concomitent i-a fost luata si nota explicativa.
De aceea, fata de modalitatea în care cercetarea faptelor a avut loc, apreciaza ca sanctiunea a fost dispusa fara efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile cu respectarea dispozitiilor legale, împrejurare care conduce la nulitatea absoluta a deciziei de concediere în considerarea dispozitiilor art. 267 din art. 279 .
Sub un al aspect, a apreciat  ca hotararea a fost data cu aplicarea gresita a art. 268 din art. 279 .
Ori, desi a sustinut si a dovedit ca nu se face vinovat de fapta care i se imputa, aflandu-se în incapacitate temporara de munca la data la care se pretinde ca ar fi fost surprins în statia Rompetrol  de directorul general, argumentele sale au fost înlaturate fara vreo motivare, împrejurare care, în opinia sa, conduce la nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare în considerarea dispozitiilor art. 268 al.2 lit.c din art. 279 .
De asemenea, hotararea a fost data cu aplicarea gresita a art. 264 lit.f din art. 279 , apreciind ca nu sunt întrunite cerintele legale pentru a fi sanctionat cu desfacerea contractului de munca disciplinara, deoarece nu exista nicio fapta savarsita cu vinovatie prin care sa se fi încalcat dispozitiile legale care reglementeaza activitatea soferilor.
Examinand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs si  a actelor si lucrarilor dosarului, Curtea de Apel Ploiesti  a admis recursul contestatorului  si a modificat în tot sentinta în sensul ca a admis contestatia, a anulat decizia de desfacere a contractului de munca nr. 27/08.02.2010 emisa de intimata si a dispus reîncadrarea contestatorului în functia detinuta anterior si obligarea intimatei la plata unei despagubiri conform art.78 Codul muncii , egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat angajatul de la data concedierii la data reintegrarii efective, cu cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta decizie instanta de recurs a retinut ca prin decizia nr. 27 din data de 8.02.2010 intimata a dispus desfacerea contractului de munca al salariatului D.S.I., care îndeplinea functia de sofer autobuz, pentru savarsirea unei abateri disciplinare, în baza disp. art. 264 lit. f si art. 268 din art. 279 .
Potrivit art. 63 din art. 279 , \"concedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii, poate fi dispusa numai dupa îndeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile\".
In acest sens  art. 267 din art. 279   dispune, sub sanctiunea nulitatii absolute, ca nici o masura, cu exceptia celei prevazute la art. 264 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai înainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.  In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul întrevederii. In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile în favoarea sa si sa ofere persoanei împuternicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.
Potrivit Contractului Colectiv de Munca Unic la Nivel National 2007-2010, art. 75, comisia de cercetare îl va convoca la cercetarea disciplinara pe salariatul cercetat, cu cel putin 5 (cinci) zile lucratoare înainte de data stabilita pentru cercetarea disciplinara.
Curtea a constatat ca  emiterea deciziei de sanctionare disciplinara cu încalcarea prevederilor legale care reglementeaza efectuarea cercetarii disciplinare prealabile si procedura aplicarii sanctiunii disciplinare prevazuta de contractul colectiv de munca unic la nivel national  echivaleaza cu lipsa cercetarii disciplinare prealabile si   imprima un caracter nelegal sanctionarii disciplinare astfel dispuse potrivit art. 267 alin. 1 din art. 279 , atragand  nulitatea concedierii, A apreciat ca recurenta nu a dovedit  convocarea în scris a salariatului de persoana împuternicita de angajator sa realizeze cercetarea disciplinara cu  precizarea  obiectului, datei, orei  si locului  întrevederii, cu cel putin 5 zile înaintea termenului stabilit pentru cercetarea disciplinara.
Documentul intitulat convocare, emis la data de 01.02.2010 pentru data de 01.02.2010 nu a fost retinut ca  un act valabil de convocare întrucat pe de o parte nu continea denumirea  abaterii disciplinare imputate si nici nu oferea  salariatului timpul rezonabil necesar pregatirii apararii sale, de vreme ce a fost înmanat salariatului în prima zi de lucru a acestuia dupa efectuarea concediului medical si pentru acea zi. Prin convocare, recurentului-contestator  trebuia sa i se aduca la cunostinta ca este cercetat disciplinar pentru sustragere de motorina din patrimoniul RATP si pentru parasirea locului de munca fara aprobarea sefului ierarhic,  pentru ca, în raport de aceste elemente, acesta  sa-si pregateasca apararea.
Ca atare, angajatorul a încalcat flagrant prevederile legale referitoare la convocarea salariatului la efectuarea cercetarii disciplinare prealabile, care confereau acestuia dreptul la aparare, în faza prealabila.