Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin actiunea inregistrata la aceasta instanta sub nr. x, contestatorul B_ I_ G_ a solicitat in contradictoriu cu intimata S.C. F_ ROMANIA S.R.L., sa se dispuna anularea deciziei de concediere prin intermediul careia a fost dispusa incetarea contractului individual de munca al acestuia, inregistrat in REVISAL sub nr. 193/30.06.2011, conform dispozitiilor art. 65, alin.(l) din legea nr. 53/2003;

- reintegrarea sa pe functia anterior detinuta in baza contractului individual de munca aratat;
- obligarea paratei la plata unei despagubiri egale cu suma salariilor indexate, majorate si reactualizate dar si a tuturor celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data incetarii contractului individual de munca si pana la data reintegrarii efective;obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
in motivarea cererii sale, reclamantul a aratat ca, a fost angajatul societatii parate in functia de \"sofer masina de mare tonaj - x\", conform Clasificarii ocupatiilor din Romania, in baza contractului individual de munca inregistrat sub nr. 193/30.06.2011. Concret, specificul functiei ocupate de reclamant consta in efectuarea de transporturi agabaritice, speciale si transport rutier de marfuri sau utilaje de mari dimensiuni si greutati exceptionale, activitati ce reclamau conditii deosebite de munca si prezinta un grad deosebit de risc si stres.
Contractul individual de munca a fost modificat succesiv prin 3 (trei) acte aditionale, aceste modificari vizand initial prelungirea duratei raportului de munca si, ulterior, transformarea contractului intr-unul pe durata nedeterminata, precum si majorarea salariului -act aditional nr. 3/03.03.2014.
Sub aspectul modalitatii de desfasurare a raportului de munca arata faptul ca a raspuns de fiecare data solicitarilor formulate de conducerea paratei, indiferent de specificul prestatiilor cerute ori de momentul formularii acestora. Subliniaza faptul ca, in pofida prevederilor contractului individual de munca ce retin programul zilnic de 8 ore, a prestat in mod repetat activitate in beneficiul angajatorului pe timp de noapte sau pentru perioade ce atingeau, ca o practica devenita obisnuinta, 20-22 ore/zi.
In completare, subliniaza faptul ca, in mod repetat, conducerea societatii a solicitat acestuia sa efectueze activitati specifice functiei indeplinite fara sa asigure documentele necesare desfasurarii activitatii in conditii de legalitate. in acest sens, mentioneaza faptul ca, in raport de elementele specifice concrete ale fiecarei operatiuni in parte (greutate, lungime, categorie de marfa), transporturile speciale reclama obtinerea in prealabil a autorizatiilor speciale de transport. Salariatul a primit in mod constant solicitari din partea conducerii societatii parate in sensul de a efectua transporturi agabaritice speciale in lipsa autorizatiei speciale de transport (AST), in baza unor documente ce atestau transportarea altor categorii de marfuri decat cele real incarcate (diferente sub aspectul cantitatilor si/sau lungimii in vederea evitarii obtinerii costisitoarelor autorizatii speciale de transport), pe timp de noapte si/sau pe rute ocolitoare pentru a evita eventuale activitati de control din partea autoritatilor publice (Politie Rutiera, Autoritatea Rutiera Romana, etc.) sau utilizarea diverselor metode de a distorsiona inregistrarile aparatelor de masura in vedere eludarii perioadelor de repaus obligatoriu.
Cu privire la indeplinirea de catre angajator a obligatiei de plata a salariului, arata ca, pe parcursul intregului interval de timp in care a prestat activitate in: beneficiul angajatorului parat, programul de munca nu s-a rezumat niciodata la acele 8 ore/zi prevazute in contractul individual de munca. Fara a nega imprejurarea ca angajatorul a achitat partial orele suplimentar efectuate de angajat, mentioneaza faptul ca nu au fost niciodata puse la dispozitia acestuia din urma situatii care sa reflecte in totalitate si in mod corect volumul de munca suplimentar prestat de salariat. Pe cale de consecinta, acesta nu a cunoscut semnificatia sumelor de bani incasate cu titlu de salariu si nici nu a avut convingerea ca drepturile salariale au fost integral achitate. Tot pentru evitarea perioadelor obligatorii de repaus, salariatii angajatorului din Departamentul Resurse Umane intocmeau, probabil la solicitarea conducerii, documente potrivit carora acesta s-ar fi aflat in perioada de concediu in timp ce, in realitate, efectua activitati de transport, in conditiile sumar descrise anterior, in beneficiul paratei F_.
Urmeaza ca, in cadrul probei cu inscrisuri, sa depuna, cu titlu de exemplu, solicitarile formulate de angajator in sensul celor de mai sus.
Abia in cursul lunii septembrie 2014, ulterior formularii unei solicitari in acest sens, angajatorul a comunicat salariatului o situatie pentru anul in curs cu privire la volumul de munca prestat de salariat. Cu aceasta ocazie si in urma confruntarii inscrisurilor comunicate de angajator cu rapoartele lunare de activitate, a constatat ca orele suplimentar prestate nu au fost corect evidentiate in situatiile angajatorului, diminuand pe cale de consecinta in mod semnificativ cuantumul drepturilor salariale (aproximativ 50%).
Modul de derulare a raportului de munca, in conditiile mai sus evocate, a generat discutii si divergente cu reprezentatii conducerii, fapt care a condus in cele din urma la concedierea salariatului in considerentul unor presupuse dificultati economice reprezentate de reducerea activitatii societatii pe fondul scaderii drastice a numarului de cereri de servicii din partea clientilor, reducerea parcului de utilaje s.a. Aceste ipotetice dificultati sunt, in opinia sa, in contradictie cu volumul de activitate solicitat cu sublinierea ca nu exista luna calendaristica) pentru care timpul de munca sa se rezume strict la cel negociat si stabilit prin contractul individual de munca. Ori, reclamantul nu a fost singurul angajat al societatii parate pe postul de sofer transporturi agabaritice, care a prestat in mod repetat activitate suplimentara.
2.Nerespectarea termenului de preaviz.
Reclamantului i-a fost comunicat inscrisul denumit \"Notificare preaviz de concediere\" nr. x/11.08.2014 in data de 08.09.2014, data la care s-a prezentat, alaturi de reprezentantul sau conventional, la sediul angajatorului in vederea clarificarii aspectelor ce tin de cuantumul drepturilor salariale in raport de volumul de munca real prestat in baza si conform contractului individual de munca.
Potrivit inscrisului mentionat, reclamantul ar fi beneficiat de preaviz de concediere incepand cu data de 12.08.2014, anterior momentului comunicarii notificarii in cauza. Aparenta creata de inscrisul mentionat este infirmata de faptul ca, pe parcursul presupusului termen de preaviz, angajatorul admite cererea sa de concediu in conditiile in care, potrivit celor consemnate in notificare ar fi beneficiat de o reducere a programului de lucru 100%, respectiv 8 ore/zi. Ori, in masura in care reclamantul ar fi avut cunostinta de aceasta notificare, nu existau motive pentru ca acesta sa solicite acordarea concediului de odihna.
Solicita instantei sa retina faptul ca notificarea in cauza, a fost comunicata acestuia, prin reprezentant conventional, la data de 08.09.2014, data de la care produce efecte fata de acesta si de la care se impune a fi calculat termenul de preaviz de 20 de zile lucratoare. in completare, exprima convingerea ca notificarea de preaviz nu poate produce efecte retroactiv si salariatul a fost in mod evident prejudiciat prin aceea ca, pentru intervalul de timp mentionat de angajator, nu a beneficiat in realitate de reducere a programului de lucru de 8 ore/zi, utila pentru a oferi acestuia posibilitatea de a cauta un alt loc de munca.
In final, de la data comunicarii notificarii de preaviz, respectiv 08.09.2014, si pana la momentul incetarii raportului de munca sunt mai putin de 20 de zile lucratoare.
Fara a relua aspectele prezentate cu titlu de exemplu in cadrul primei sectiuni referitoare la modul de desfasurare a raportului munca, arata ca acestea au afectat relatia salariatului cu angajatorul, acesta fiind deranjat de solicitarile, legale si justificate de altfel, formulate de contestator. Astfel, pe fondul unor motive doar generic invocate in cuprinsul deciziei de concediere contestate, angajatorul speculeaza o situatie economica generala pentru a motiva desfiintarea postului ocupat de salariat si eliminarea acestuia.
Pentru ca desfiintarea locului de munca sa fie considerata reala si serioasa, aceasta cauza trebuie sa fie precisa, in sensul ca reprezinta adevaratul motiv al concedierii, fara a disimula vreun alt motiv. De asemenea, motivele care au determinat masura trebuie sa prezinte o anumita gravitate, adica sa existe o proportionalitate cu importanta masurii adoptate. Astfel, seriozitatea cauzei trebuie raportata la situatia angajatorului, stabilirea interesului sau legitim pentru concedierea salariatului, pentru a se stabili daca sunt sau nu posibile si alte solutii in afara concedierii. Reitereaza faptul ca pe tot parcursul derularii raportului de munca salariatul, ca si ceilalti soferi din cadrul Departamentului de Transporturi Agabaritice, a prestat, ca o practica obisnuita, activitate suplimentara, nefiind inregistrate situatii de suspendare ori reducere a activitatii pe fondul inexistentei comenzilor, asa cum neintemeiat invoca angajatorul in cuprinsul deciziei.
Precizeaza faptul ca, anterior emiterii deciziei de concediere, nu au fost aplicate criterii de selectie a persoanei selectate in vederea concedierii ca urmare a desfiintarii postului. Sub acest aspect, mentioneaza si faptul ca nu a fost sanctionat disciplinar anterior si ca nici nu au existat reclamatii cu privire la calitatea activatii profesionale a subsemnatului contestator. in continuare, se impune sa se aiba in vedere si faptul ca selectia se impunea a fi fost realizata; inclusiv din perspectiva unor argumente sau motive ce tin de situatia personala si/sau familiala a fiecarui salariat din cadrul departamentului mentionat.
In realitate, ulterior momentului incetarii raportului de munca al contestatorului angajatorul a efectuat angajari, ceea ce denota inca o data faptul ca motivele invocate de acesta sunt nereale, intregul demers vizand eliminarea sa din structura societatii pe considerentul incercarii sale de a clarifica aspectele ce tin de legala desfasurare a contractului si de corecta cuantificare a drepturilor salariale. in acest context, prezinta relevanta mentiunea angajatorului, din cuprinsul deciziei de concediere, potrivit careia \"... in cadrul societatii nu exista locuri de munca disponibile\". Solicita pe aceasta cale instantei ca, in cadrul probei cu inscrisuri, sa solicite Inspectoratului Teritorial de Munca Prahova emiterea unui istoric de REVISAL incepand cu data de 04.08.2014, data emiterii Deciziei interne nr. 664/1 de desfiintare a unui post de sofer masina de mare tonaj, pana la zi.
Pentru motivele de mai sus, solicita instantei sa constate ca masura concedierii individuale pentru motive ce nu tin de persoana salariatului ca urmare a desfiintarii postului nu indeplineste conditiile cumulative prevazute de art. 65 din Legea nr. 53/2003 in sensul ca desfiintarea postului nu este una efectiva si ca motivele care au stat la baza acesteia nu pot reprezenta o cauza reala si serioasa.
Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata.
Apreciaza ca decizia de concediere intruneste toate elementele prevazute de lege iar masura concedierii respecta dispozitiile legale. incepand cu data de 30.06.2011, contestatorul B_ I_ G_, a fost angajat cu contract individual de munca. in data de 04.08.2014, F_ Romania SRL, ca urmare a dificultatilor economice cu care se confrunta societatea pe piata romaneasca, a decis desfiintarea postului de sofer de mare tonaj. Cu privire la punctul 2 din motivele cererii arata ca, la data de 11.08.2014, prin intermediul sefului direct de departament, s-a adus la cunostinta contestatorului decizia societatii de a desfiinta postul de sofer masina mare tonaj, ca urmare a reorganizarii activitatii si i s-a cerut acestuia sa semneze de primire Notificarea de preaviz de concediere inregistrata sub nr. x/11.08.2014. Acesta, asa cum recunoaste si prin memoriul inregistrat sub nr. 666/18.08.2014, a refuzat sa semneze de primire, desi luase la cunostinta de continut. Avand in vedere acest aspect, refuzul de a semna, desi luase la cunostinta, contestatorului, prin intermediul TNT i s-a comunicat inceperea perioadei de preaviz. La data de 12.08.2014 angajatul s-a prezentat la sediul F_ si a inregistrat 2 cereri (una de concediu de odihna si una de compensare a orelor suplimentare cu ore libere) ocazie cu care i-a fost adusa din nou la cunostinta notificarea preavizului de concediere, dar in continuare acesta a refuzat primirea. Ulterior, prin adresa din data de 16.08.2014, contestatorul vorbeste de incetarea raporturilor de munca in bune conditii si solicita ca la momentul incetarii raporturilor de munca sa ii fie achitate in totalitate drepturile nascute din raporturile de munca - inca o dovada ca angajatul luase la cunostinta de preaviz, si-a insusit informatia continuta de documentul ce s-a dorit a fi transmis, in speta de fata intentia angajatorului de incetare a raporturilor de munca.
Considera ca preavizul de concediere a fost comunicat la momentul la care a luat la cunostinta de continutul acestuia, respectiv la data de 11.08.2014, chiar daca a refuzat primirea, informatia fiind insusita in chiar momentul citirii documentului, fapt care i-a influentat conduita ulterioara, urmand ca termenul legal de 20 de zile lucratoare sa curga de la aceasta data.
> Ulterior la data de 08.09.2014 contestatorul s-a prezentat la sediul F_ insotit de avocat si i s-a mai inmanat o copie a preavizului de concediere si a semnat de primire prin avocat. Cauza desfiintarii locului de munca este reala, obiectiva si serioasa a fost impusa de dificultatile economice prin care trece societatea, cunoscandu-se faptul ca activitatea in sectorul inchiriere utilaje, transporturi agabaritice a fost si este semnificativ afectata in anul curent, fapt care nu a permis societatii inregistrarea veniturilor prognozate. Continuarea raportului de munca ar fi produs pagube insemnate angajatorului prin imposibilitatea achitarii drepturilor salariale;
> Considera ca este nefondata afirmatia contestatorului potrivit careia desfiintarea postului pe care il ocupa in cadrul societatii nu are o cauza reala;
> Cat priveste afirmatia ca pe postul pe care il ocupa inainte de a fi concediat, acela de sofer masina de mare tonaj a fost incadrata o alta persoana este total incorect, fapt care poate fi lesne observat prin actele depuse la dosarul cauzei, iar ulterior finalizarii procedurilor de concediere postul a fost eliminat din organigrama societatii, astfel cum reiese din documentul atasat;
> potrivit doctrinei, angajatorul este singurul in masura sa aprecieze daca se confrunta cu dificultati economice, precum si daca sunt necesare transformari sau reorganizari ale activitatii, el fiind cel care va suporta consecintele in cazul in care masurile luate de el nu au drept efect redresarea economica, instantele judecatoresti neputand cenzura acest aspect;
> aspectele ce tin de aprecierea rezultatelor economice si criteriile de rentabilitate si profit constituie chestiuni de management ale societatii pe care instanta nu le poate cenzura, intrucat fiecare societate are un plan economic si de dezvoltare intocmit in conformitate cu scopul pentru care a fost constituita, instanta de judecata neputand impune mentinerea unei activitati pentru a impiedica o concediere, daca aceasta masura creeaza pierderi;
> doctrina a stabilit chiar si faptul ca, in ipoteza in care ar exista posturi similare, angajatorul este in drept sa selecteze salariatul al carui post se desfiinteaza, aceasta selectie nefiind cenzurabila de catre instanta si fiind facuta de fiecare angajator in parte conform propriilor criterii stabilite. in aceste conditii la data de 18.09.2014 societatea era indreptatita sa emita decizia de concediere, lucru care s-a si intamplat, decizie ce a fost comunicata contestatorului prin posta cu confirmare de primire, pentru care a semnat de primire in data de 23.09.2015.
> Obligatia instiintarii prealabile a celeilalte parti despre incetarea raportului de munca este prevazuta de lege in sarcina angajatorului, ca si in situatia de fata. Cade in sarcina partii care denunta contractul de munca obligatia instiintarii prealabile, iar in situatia in care angajatul se foloseste de tot felul de subterfugii pentru a-1 impiedica sa respecte dispozitiile legale privind comunicarea actelor, angajatorul se vede in imposibilitatea de a-si desfasura in bune conditii activitatea.
Avand in vedere cele mai sus mentionate considera incorecta afirmatia contestatorului potrivit careia a luat la cunostinta de continutul preavizului abia in data de 08.09.2014.
Cu privire la celelalte elemente care se cer a fi intrunite invedereaza urmatoarele:
> Desfiintarea locului de munca a fost efectiva, postul ocupat de contestator nu se mai regaseste in organigrama societatii, asa cum rezulta din documentele atasate; functie de calitatea muncii salariatului, performantele acestuia, pregatirea acestuia;
> reorganizarea societatii este reala si serioasa, instanta de judecata neputand obliga un angajator sa pastreze o schema supradimensionata;
> persoana indreptatita sa aprecieze asupra oportunitatii luarii unei asemenea masuri de desfiintarea a unor activitati, si implicit a locurilor de munca aferente acesteia, era angajatorul, in temeiul dreptului acestuia de a-si stabili organizarea si functionarea societatii (conform art. 40 alin. 1 lit. a din art. 279 ):
> caracterul efectiv al desfiintarii postului trebuie apreciat nu numai la nivel formal, ci in functie de situatia de fapt.
> Fata de cele aratate, considera pe deplin intrunite toate cerintele de realizare a unei concedieri legale, respectiv cauza reala, obiectiva si serioasa a desfiintarii efective a postului, si prin urmare solicita respingerea cererii contestatorului ca fiind neintemeiata.
in sustinerea intampinarii depune urmatoarele inscrisuri:
1. decizia interna nr. 664/1 din 04.08.2014;preaviz de desfacere a contractului de munca, dovezi de comunicare,decizie de concediere si comunicare decizie de concediere;organigrama _;contract individual de munca si actele aditionale;dovezi diminuare capital social si situatie financiara societate;adresa din 16.08.2014; memoriu inregistrat sub nr. 666/18.08.2014. in drept, dispozitiile art 205-208 NCPC.
in cauza au fost administrate probatorii cu acte fiind depuse contractul individual de munca, actul aditional nr. 1/30.09.2011 la contractul individual de munca, act aditional nr. 2/30.12.2011, act aditional nr. 3/03.03.2014, fisa postului, decizie interna nr. 664/1 din 04.08.2014, notificare preaviz de concediere, extras de plata, fise de pontaj, decizie de concediere nr. 671 din 18.09.2014, adeverinta nr. x/18.09.2014, adeverinta referitoare date privind contributiile la bugetul asigurarilor pentru somaj, nota de lichidare, organigrama, situatie intrari iesiri septembrie decembrie 2014, situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, contul de profit si pierderi.
Examinand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine in fapt urmatoarele:
Contestatorul a fost angajatul intimatei conform contractului individual de munca nr. 1923/30.06.2011, ocupand functia de sofer de mare tonaj.
Prin actul aditional nr. 1/30.09.2011 la contractul individual de munca a fost prelungit contractul individual de munca pe perioada determinata de 3 luni incepand cu data de 30.09.2011 pana la data de 31.12.2011.
La data de 30.12.2011 a fost incheiat un nou act aditional la contractul individual de munca cu nr. 2, prin care a fost prelungit contractul individual de munca pe perioada nedeterminata incepand cu data de 30.12.2011.
La data de 03.03.2014 a fost incheiat actul aditional nr. 3 prin care s-a hotarat modificarea salariului lunar brut din 3565 lei in 4030 lei, incepand cu data de 01.03.2014.
Intimata a emis decizia interna nr. 664/1 din 04.08.2014 prin care an fost desfiintat un post de sofer de mare tonaj, respectiv postul ocupat de contestator.
Prin notificarea de preaviz de concediere nr. x/11.08.2014 s-a hotarat ca incepand cu data de 12.08.2014, contestatorul beneficiaza de un preaviz de concediere de 20 de zile lucratoare, conform art. 75 alin. 1 din art. 279 , in perioada de preaviz de 20 de zile lucratoare, salariatului urmand sa i se acorde dreptul sa absenteze 8 ore pe zi de la programul unitatii pentru a-si cauta un loc de munca fara ca aceasta sa ii afecteze salariul si celelalte drepturi.
Intimata a emis la data de 18.09.2014 decizia de concediere nr. 671 din 18.09.2014 prin care a decis ca incepand cu data de 18.09.2014 inceteaza contractul individual de munca al contestatorului B_ I_ G_, urmare de reducerii activitatii societatii pe fondul scaderii drastice a numarului de cereri de servicii din partea clientilor, diminuarea veniturilor societatii in conditiile unor costuri ridicate cu drepturile salariale care obliga societatea sa-ti reorganizeze activitatea, reducerea parcului de utilaje pe fondul unei cereri de servicii specifice in continua scadere situatie care s-a inregistrat in mod continuu in ultimii ani, problemele economice existente pe piata romaneasca cu precadere blocajul pe care il inregistreaza piata imobiliara pe segmentul de constructii, societatea nu este in masura sa puna la dispozitie angajatului un alt loc de munca in cadrul societatii.
in ceea ce priveste notificarea preavizului de concediere cu privire la care contestatorul invoca notificarea preavizului de concediere, tribunalul retine ca, este nejustificata aceasta sustinere avand in vedere ca acestuia i s-a adus la cunostinta prin intermediul sefului direct de departament ca se va desfiinta postul acestuia, chiar acesta recunoaste in memoriul inregistrat sub nr. 666/18.08.2014 aflat la fila 70 dosar fond.
Potrivit art. 65 alin. 1 din codul muncii concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinat de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana acestuia.
Conditia de legalitate impusa de lege este ca desfiintarea locului de munca sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.
Desfiintarea este efectiva, atunci cand locul de munca este suprimat din structura angajatorului, cand nu se mai regaseste in statul de functii masura care se intemeiaza pe o situatie concreta ce trebuie dovedita.
Astfel, desfiintarea postului contestatorului nu a fost efectiva in conditiile in care din organigrama depusa la dosar de intimata nu rezulta desfiintarea efectiva prezentand doar o situatie de fapt.
Pe de alta parte organigrama nu este insotita de alte inscrisuri din care sa reiasa caracterul efectiv al desfiintarii postului ocupat de contestator.
O alta conditie impusa de lege este aceea ca desfiintarea locului de munca sa aiba o cauza reala si serioasa.
Cauza este reala, cand prezinta un caracter obiectiv, adica este impusa de dificultati economice sau transformari tehnologice independent de buna sau reaua credinta a angajatorului.
Este serioasa cand se impune din necesitati evidente privind imbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea. Cauza serioasa este aceea care face imposibila continuarea activitatii la un loc de munca fara pagube pentru angajator.
Caracterul efectiv, real si serios al desfiintarii locului de munca ocupat de salariat rezulta din programul de restructurare si reorganizare a societatii, organigrama societatii.
Astfel, reducerea activitatii nu poate fi un motiv pentru indepartarea unui salariat si desfacerea contractului unei persoane urmata de incadrarea altei persoane este inadmisibila.
Nu poate fi vorba de o restrangere a activitatii, atunci cand unitatea a angajat mai multe persoane dupa momentul concedierii, inclusiv pe un post ale carui atributii se suprapun cu activitatile de serviciu avute de persoana concediata.
Se arata in decizia de concediere ca masura concedierii salariatului a avut in vedere reducerea parcului de utilaje pe fondul unei cereri de servicii specifice in continua scadere, situatie care s-a inregistrat in mod continuu, in ultimii ani, dar nu rezulta din nici unul din inscrisurile depuse la dosar acest aspect.
Din consultarea istoricului REVISAL ce se afla la dosarul cauzei rezulta ca intimata a facut numeroase angajari atat anterior cat si ulterior concedierii contestatorului pe posturi aproximativ asemanatoare celei detinute de contestator.
Asa fiind, tribunalul urmeaza sa admita contestatia sa anuleze decizia de concediere nr. 671/18.09.2014 potrivit disp. art. 78 din codul muncii.
in baza disp. art. 80 din codul muncii, instanta va dispune reintegrarea contestatorului in functia detinuta anterior desfacerii contractului individual de munca, respectiv aceea de sofer masina de mare tonaj si va obliga intimata la plata unor despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care contestatorul ar fi beneficiat de la data incetarii contractului individual de munca si pana la data reintegrarii efective.
Instanta va lua act ca se solicita de catre contestator cheltuieli de judecata pe cale separata.

PENTRU ACESTE MOTIVE
iN NUMELE LEGII
HOTaRaSTE

Admite contestatia formulata de contestatorul B_ I_ G_, domiciliat in Ploiesti, _ 22, _, judetul Prahova, CNP x, prin reprezentant conventional V_ & M_- Societate Civila de Avocati, cu sediul in Ploiesti, _. 2-, _ impotriva intimatei S.C. F_ R_ SRL, cu sediul in _ Dragomiresti Deal, _ 297/1, judetul Ilfov, inregistrata la ORC sub nr. x, cod unic de inregistrare x, cod IBAN nr. RO32TREZ4215070x006264.
Anuleaza decizia de concediere nr. 671/18.09.2014.
Dispune reintegrarea contestatorului in functia detinuta anterior desfacerii contractului individual de munca, respectiv aceea de sofer masina de mare tonaj.
Obliga intimata la plata unor despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care contestatorul ar fi beneficiat de la data incetarii contractului individual de munca si pana la data reintegrarii efective.
Ia act ca se solicita de catre contestator cheltuieli de judecata pe cale separata.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de exercitare a caii de atac a apelului se va depune la Tribunalul Prahova.