• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Incetarea contractului individual de munca, urmare a condamnarii executarii unei pedepse privative de libertate. Imposibilitatea reintegrarii in functie a salariatului

Hotararea nr. 107 din 17 ianuarie 2017
Pronuntata de Curtea de Apel Craiova

 

Prin sentinta civila nr. 365/14.06.2016 Tribunalul O__ a respins contestatia formulata de  contestatoarea B__ L_ I_, domiciliata în Slatina, _, __, __, în contradictoriu cu intimata C_ NATIONALA DE P_ P_ - C_ JudeteanA DE P_ O__, cu sediul în Slatina, _, Judetul O__, ca neîntemeiata.

Prin sentinta civila nr. 365/14.06.2016 Tribunalul O__ a respins contestatia formulata de  contestatoarea B__ L_ I_, domiciliata în Slatina, _, __, __, în contradictoriu cu intimata C_ NATIONALA DE P_ P_ - C_ JudeteanA DE P_ O__, cu sediul în Slatina, _, Judetul O__, ca neîntemeiata.

 

Codul muncii comentat. Noua organizare a muncii.  Marius-Catalin Predut

 

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca, contestatoarea B__ L_ I_ a fost angajata intimatei CJP O__ în functia de medic expert al asigurarilor sociale din cadrul Serviciului de 
Expertiza Medicala si Recuperarea capacitatii de Munca.
            Ca urmare a formularii unei plângeri penale împotriva contestatoarei, prin Decizia nr.112/22.10.2010, intimata i-a suspendat CIM  în baza art.52 alin.1 lit.c) din Codul muncii .
 Prin sentinta penala nr.333/22.12.2014 pronuntata de Tribunalul O__ în dosarul nr.xXXX, contestatoarea a fost condamnata pentru  savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, 
la pedeapsa închisorii de 3 ani si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal, ca pedeapsa complementara.
În temeiul art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru 
savârsirea infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, savârsita în forma continuata la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni.
În baza art.33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si art. 35 alin 3 din vechiul Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate, urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea 
de 3 de ani închisoare pedeapsa principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o 
functie implicând exercitiul autoritatii statului pe o durata de 1 an, care se va executa conform dispozitiilor art. 66 din vechiul Cod penal.
În baza art. 71 alin. 1 vechiul Cod penal i-a fost aplicata pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) vechiul Cod penal.
În baza art. 86/1 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 5 ani, ce constituie termenul de încercare, stabilit în conditiile art. 86/2 vechiul 
Cod penal.
În baza art. 86/3 alin. 1 vechiul Cod penal trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__:  sa 
se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__;  sa anunte în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 
8 zile, precum si întoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.
În baza art.404 alin. 2 Cod de procedura penala i s-a atras atentia asupra cauzelor de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute de art. 86 ind. 4 vechiul Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
S-a luat act de faptul ca martorii denuntatori nu au solicitat restituirea vreunei sume de bani. S-a luat act ca, din totalul sumelor ridicate, în conformitate cu prevederile art. 255 alin. 5 Cp. suma 
de 500 lei a fost restituita martorei denuntatoare N_ D_, iar cele 5 bancnote a câte 100 lei marcate chimic de organele judiciare au fost înaintate ca si corp delict instantei de judecata. În 
temeiul art.118 alin. 1 lit. e din vechiul Cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 3.600 (din care suma de 500 lei a fost atasata la dosarul cauzei, iar 31.000 lei sunt consemna?i la CEC), a 
unui pachet de cafea Jacobs si a setului de 10 dvd -uri. S-a dispus restituirea urmatoarelor bunuri lasate în custodia sotului B__ M_ C_, prin procesul verbal de perchezitie domiciliara: suma de 
8.700 lei gasita într-un portmoneu situat într-un corp de mobilier al dormitorului, aceasta fiind ridicata în vederea continuarii cercetarilor; 34 de sticle de bauturi spirtoase precum whisky, 
lichior, baccardi etc, 5 sticle de vin alb si 4 sticle de vin rosu. 5 sticle de sampanie, 76 de pachete de cafea de diverse gramaje, 6 borcane de nes, pachete de sigari, 33 de ciocolate si 5 sticle 
de parfum. A fost admisa actiunea civila promovata de partea civila C_ NATIONALA de P_ P_ C_ Judeteana de P_ O__ si în baza art. 19 alin 1 C.p.p. si art. 397 C.p.p. rap. la art. 1357 Cod civil si 
art. 1372 cod civil si a fost obligata la plata sumei de 18.261 lei despagubiri civile.
Împotriva sentintei penale contestatoarea a formulat apel, însa, acesta a fost respins ca nefondat de catre Curtea de Apel C_ prin Decizia penala nr.215/12.02.2016, ramânând, astfel, definitiva 
sentinta de condamnare a instantei de fond.
Prin cererea înregistrata sub nr.xxxxx/09.03.2016, contestatoarea i-a solicitat intimatei reintegrarea sa în functia detinuta anterior, motivând ca prin sentinta de condamnare nu i-a fost interzis 
dreptul de a-si exercita profesia.
Prin Decizia nr.14/15.03.2016 intimata a dispus încetarea CIM al contestatoarei în baza art.56 alin.1 lit.f) si alin.2 din Codul muncii .
Tribunalul a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 56 alin.1 lit.f) din Codul muncii , contractul individual de munca existent înceteaza de drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse 
privative de libertate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti, iar potrivit alin.2 al aceluiasi text de lege, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de 
încetare de drept a contractului individual de munca se face în termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate în 
situatiile respective în termen de 5 zile lucratoare.
          În ceea ce priveste sustinerea contestatoarei în sensul ca intimata nu a respectat termenul de 5 zile în care trebuia sa constate cazul de încetare de drept a CIM, motiv pentru care 
decizia este lovita de nulitate absoluta, Tribunalul a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.278 alin.1 din Codul muncii , dispozitiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispozitii cuprinse în 
legislatia muncii si, în masura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.
      În raport cu caracterul si efectele lor termenele procedurale au fost clasificate în termene peremptorii (imperative) — acelea înauntrul duratei carora trebuie sa fie îndeplinit sau efectuat un 
act, termen ce creeaza o limitare, actul trebuind efectuat înainte de împlinirea termenului; dilatorii (prohibitive) — acelea care nu îngaduie îndeplinirea sau efectuarea unui act decât dupa 
expirarea duratei lor; orânduitorii (de recomandare) — acele termene care fixeaza o perioada de timp pentru efectuarea unor acte procesuale sau procedurale determinate, iar în caz de 
nerespectare, nu atrag sanctiuni procesuale pentru actul neefectuat
Termenul mentionat în cuprinsul dispozitiilor art.56 alin.(2) din Codul este un termen de recomandare care, în cazul nerespectarii sale, nu atrage sanctiuni procesuale pentru actul efectuat.
          Aceasta prevedere constituie o recomandare a legiuitorului, dar pentru care nu s-a prevazut niciun fel de sanctiune.
          În ceea ce priveste sustinerea contestatoarei în sensul ca pedeapsa stabilita în sarcina sa prin hotarârea penala definitiva nu este una privativa de libertate, Tribunalul a retinut 
urmatoarele:
          Codul penal din 1969 reglementeaza doar doua pedepse privative de libertate, respectiv detentiunea pe viata si închisoarea de la 15 zile la 30 de ani.
          Pedeapsa aplicata contestatoarei a fost individualizata în privinta executarii, prin aplicarea dispozitiilor art. 81 si 82 din Codul penal din 1969, în sensul ca instanta penala a dispus 
suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate, a stabilit un termen de încercare si a dispus, totodata, în baza dispozitiilor art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969, suspendarea, pe 
durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale si a pedepselor accesorii aplicate prevazute de art. 64 lit. a) teza a doua si lit. b) din Codul penal din 1969.
         Din analiza dispozitiilor art. 56 alin.1 lit.f) din Codul muncii , a rezultat ca legea face referire numai la tipul de pedeapsa aplicata, respectiv privativa de libertate, fara a distinge în functie 
de modul de individualizare a executarii pedepsei privative de libertate aplicate.
        Cu referire la suspendarea conditionata a executarii pedepsei, în doctrina s-a afirmat ca reprezinta ”o masura de politica penala bazata pe încrederea în posibilitatea îndreptarii 
condamnatului si pe punerea lui la încercare în acest scop, fiind destinata sa duca la realizarea scopului pedepsei fara executarea efectiva a acesteia, evitându-se astfel neajunsurile pe care le 
atrage dupa sine privatiunea de libertate” si, ”totodata, cheltuielile pe care le implica executarea pedepsei în penitenciar”.
        Aceasta masura de individualizare judiciara a pedepsei are ca efect imediat faptul ca „pedeapsa aplicata nu se executa” si, ca efecte definitive, care se produc la împlinirea termenului de 
încercare, încetarea obligatiei de executare a pedepsei si reabilitarea de drept a condamnatului.
      Conform dispozitiilor art. 81 alin. 1 lit. a) din Codul penal din 1969, se observa ca suspendarea conditionata se poate dispune atât atunci când pedeapsa aplicata este închisoarea de cel 
mult 3 ani, cât si atunci când pedeapsa aplicata este amenda. Or, este evident faptul ca masura de individualizare judiciara a pedepsei nu modifica nici caracterul privativ de libertate al 
pedepsei închisorii, dupa cum nu modifica nici caracterul de pedeapsa neprivativa de libertate al pedepsei amenzii.
       În consecinta, s-a putut concluziona în sensul ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ca masura de individualizare judiciara a pedepsei, nu are ca efect modificarea calificarii 
juridice a pedepsei aplicate, în sensul înlaturarii caracterului sau privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de libertate pe perioada termenului de 
încercare.
       Pe cale de consecinta, Tribunalul a respins contestatia, ca neîntemeiata.
Împotriva acestei sentinte a formulat apel B__ L_ I_, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
În motivarea apelului a aratat ca a lucrat timp de 10 ani ca medic expert în cadrul  Serviciului de Expertiza Medicala si Recuperarea capacitatii de Munca din cadrul C.J.P. O__, însa începând cu 
anul 2010 a fost implicata într-o procedura judiciara de natura penala.
În urma desfasurarii cercetarilor, prin sentinta penala nr.333 pronuntata la data de 22.12.2014, Tribunalul O__ a dispus urmatoarele:
În temeiul art.254 alin.l din vechiul Cod penal cu aplicarea art.41 alin. 2 din vechiul Cod penal, art.65 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru savârsirea 
infractiunii de luare de mita în forma continuata, la pedeapsa închisorii de 3 ani si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal, ca pedeapsa 
complementara.
În temeiul art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru 
savârsirea infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, savârsita în forma continuata la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni. în baza art. 33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si 
art. 35 alin 3 din vechiul Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate, urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 de ani închisoare pedeapsa principala si 
pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii statului 
pe o durata de 1 an, care se va executa conform dispozitiilor art. 66 din vechiul Cod penal.
În baza art. 71 alin. 1 vechiul Cod penal i-a fost aplicata pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal.
În baza art. 86 indice 1 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 5 ani, ce constituie termenul de încercare, stabilit în conditiile art. 86 
indice 2 vechiul Cod penal.
În baza art. 86 indice 3 alin. 1 vechiul Cod penal trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul 
O__: a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__; b) sa anunte în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare 
care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea; c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta. 
În baza art.404 alin. 2 Cod de procedura penala i s-a atras atentia asupra cauzelor de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute de art. 86 ind. 4 vechiul Cod penal
În baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
S-a luat act de faptul ca martorii denuntatori nu au solicitat restituirea vreunei sume de bani. S-a luat act ca, din totalul sumelor ridicate, în conformitate cu prevederile art. 255 alin. 5 C.p. 
suma de 500 lei a fost restituita martorei denuntatoare N_ D_, iar cele 5 bancnote a câte 100 lei marcate chimic de organele judiciare au fost înaintate ca si corp delict instantei de judecata. In 
temeiul art. 118 alin. 1 lit. e din vechiul Cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 3.600 ( din care suma de 500 lei a fost atasata la dosarul cauzei, iar 31.000 lei sunt consemna?i la CEC), a 
unui pachet de cafea Jacobs si a setului de 10 dvd - uri. S-a dispus restituirea urmatoarelor bunuri lasate în sotului meu, B__ M_ C_, prin procesul verbal de perchezitie domiciliara: suma de 8 
700 lei gasita într-un portmoneu situat într-un corp de mobilier al dormitorului, aceasta fiind ridicata în vederea continuarii cercetarilor; 34 de sticle de bauturi spirtoase precum whisky, lichior, 
baccardi etc, 5 sticle de vin alb si 4 sticle de vin rosu, 5 sticle de sampanie, 76 de pachete de cafea de diverse gramaje, 6 borcane de nes, pachete de sigari, 33 de ciocolate si 5 sticle de 
parfum . A fost admisa actiunea civila promovata de partea civila C_ NATIONALA de P_ P_ - C_ Judeteana de P_ O__ si în baza art. 19 alin 1 C.p.p. si art. 397 C.p.p. rap. la art. 1357 Cod civil si 
art.1372 cod civil si am fost obligata la plata sumei de 18.261 lei despagubiri civile.
desi nu este relevant pentru prezenta procedura judiciara, ma consider înca nevinovata pentru faptele retinute în sarcina mea.
1. Aceasta sentinta a ramas definitiva, în aceasta forma, prin decizia penala nr. 215 din 12 fev. 2016 prin care Curtea de Apel C_ a respins apelul.
A solicitat instantei sa observe faptul ca sentinta a ramas definitiva la data de 12 fev. 2016, iar decizia a fost emisa la data de 15.03.2016.
Astfel, sub acest aspect, a solicitat sa se constatate nulitatea deciziei contestate, aceasta fiind emisa tardiv, cu încalcarea dispozitiilor exprese ale art.56 alin. 2 din Lg nr.53/2003, care 
stipuleaza ca pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de munca se face în termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea 
acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate în situatiile respective în termen de 5 zile lucratoare.
A considerat ca în mod nelegal a stabilit instanta faptul ca neemiterea deciziei în termenul stipulat în mod expres de catre legiuitor nu are nici o consecinta juridica.
Neaplicarea acestui termen de 5 zile, gole?te de continut juridic orice teorie despre termene, chiar si pe aceea invocata de catre instanta în hotarârea atacata.
A apreciat ca instanta era cea care trebuia sa stabileasca sanctiunea juridica a nerespectarii termenului si nu sa se mul?umeasca la a-1 exclude de la categoriile de termene de care se poate 
tine cont si sa-1 introduca într-o categorie a termenelor de care nici pârâta si nici magistratul nu trebuie sa sina cont.
Judecatorul trebuie sa stabileasca efectele nerespectarii unui termen, chiar daca acestea nu sunt în mod expres prevazute de catre legiuitor.
Or, în cauza, aprecierea ca fiind legala emiterea deciziei în afara termenului prevazut de lege, îi produce grave prejudicii, acestea neputând fi înlaturate în alt fel, ci doar prin anularea actului.
2. Pe de alta parte, temeiul juridic invocat de catre intimata pentru încetarea contractului de munca, este constituit din dispozitiile art. 56 alin. 1 lit. f.
Asa cum a mai aratat, conform acestui text de lege, contractul de munca înceteaza de drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramânerii 
definitive a hotarârii judecatoresti.
Dupa cum se poate observa, în cauza, desi a fost condamnata la pedeapsa închisorii, executarea nu a fost una privativa de libertate, ci, cu suspendare sub supraveghere, conform celor anterior 
enuntate.
A considerat ca si din acest punct de vedere hotarârea apelata a fost nelegala si netemeinica.
În acest sens trebuie observata practica si doctrina judiciara (Codul muncii Comentat si Adnotat), care au stabilit ca nu va oprea acest caz de încetare a contractului de munca în situatia 
condamnarii salariatului la pedeapsa închisorii cu suspendare. Motivarea a fost una cel putin logica si anume aceea ca în situatia executarii unei pedepse privative de libertate, salariatul, în 
mod obiectiv si excluzând vreo culta din partea sa, nu-si poate îndeplini niciuna dintre atributiile de serviciu stabilite prin legi si regulamente.
Motivarea instantei în sensul de a aprecia ca legiuitorul Codului Muncii nu a avut în vedere modalitatea de executare a pedepsei ci, in abstracto, tipul de pedeapsa aplicata, respectiv 
închisoarea, nu  a fost primita pentru considerente atât de ordin subiectiv, respectiv „ spiritul legii\", scopul dispozitiei legale, care concorda cu sustinerile sale, cât si din motive de ordin 
obiectiv.
Astfel, s-a  sustinut în hotarârea atacata ca aceasta modalitate de executare a pedepsei, are ca efect imediat „faptul ca nu se executa\" si, ca efecte definitive, care se produc la împlinirea 
termenului de încercare, încetarea obligatiei de executare a pedepsei si reabilitarea de drept a condamnatului.
sustinerea a fost apreciata ca fiind  una  adevarata, concluzia fiind  însa în contradic?ie cu aceasta motivare. Dupa ce sunt citate din Codul penal conditiile aplicarii suspendarii executarii 
pedepsei,  a concluzionat instanta de fond faptul ca pedeapsa închisorii, în sine, înseamna privare de libertate.
Or, nici macar în baza Codului penal nu se poate face o astfel de eroare, cu atât mai putin în temeiul Codului Muncii. In ambele legi, privativ de libertate înseamna acelasi lucru: detentie. Din 
chiar explica?ia data de catre instanta, rezulta ca suspendarea executarii înseamna neexecutare a acesteia, deci, neprivare de libertate.
De altfel, daca legiuitorul Codului Muncii ar fi vrut sa spuna ca înceteaza de drept contractul de munca al persoanei condamnata la închisoare, ar fi spus acest lucru. Nici din punct de vedere 
juridic si nici din punct de vedere semantic, închisoare cu suspendare nu înseamna privare de libertate (poate doar eventuale restrângeri ale acesteia), ci doar închisoare cu executarea 
acesteia.
A apreciat ca si sub acest aspect decizia a fost  lovita de nulitate, întrucât situatia sa juridica nu concorda cu cazul de încetare prevazut de dispozitiile art. 56 alin. 1 lit. f din Legea nr.53/2003.
Acestea sunt motivele pentru care s-a  apreciat ca apelul declarat a fost temeinic solicitând admiterea acestuia, desfiintarea sentintei atacate si, rejudecând, admiterea plângerii formulata.
S-au invocat  dispozitiile art. 466 si urmatoarele Cod pr. civila, art. 56 alin. 1 lit. f si alin. 2 din Legea nr. 53/2003 - art. 279 .    
Legal citata intimata a depus întâmpinare la  dosar solicitând  respingerea apelului ca neîntemeiat.
Prin decizia civila nr.4099/06.10.2016, pronuntata de Curtea de Apel C_ – Sectia I Civila în dosarul nr. xXX s-a  respins ca nefondat apelul declarat de apelanta B__ L_ I_, domiciliata în Slatina, _, 
_, __, Judetul O__, împotriva sentintei civile nr.365/14.06.2016, pronuntata de Tribunalul O__ în dosarul nr.xXX, în contradictoriu cu  intimata C_ NATIONALA DE P_ P_ - C_ JudeteanA DE P_ 
O__, cu sediul în Slatina, _. 1A, Judetul O__.
Pentru a decide astfel, instanta a retinut :
Hotarârea instantei de fond a fost apreciata ca  legala si temeinica, fiind pronuntata cu interpretarea si respectarea dispozitiilor legale incidente în cauza, nefiind susceptibila de anulare sau 
schimbare prin prisma dispozitiilor art. 478-480 si urmatoarele Cod procedura Civila.
În speta, în mod corect a fost retinut faptul ca, apelanta contestatoare a fost angajata intimatei CJP O__ în functia de medic expert al asigurarilor sociale din cadrul Serviciului de Expertiza 
Medicala si Recuperarea capacitatii de Munca, iar ca urmare a formularii unei plângeri penale împotriva contestatoarei, prin Decizia nr.112/22.10.2010, intimata i-a suspendat CIM  în baza 
art.52 alin.1 lit.c) din Codul muncii .
 Prin sentinta penala nr.333/22.12.2014 pronuntata de Tribunalul O__ în dosarul nr.xXXX, contestatoarea a fost condamnata pentru  savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, 
la pedeapsa închisorii de 3 ani si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal, ca pedeapsa complementara.
În temeiul art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru 
savârsirea infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, savârsita în forma continuata la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni.
În baza art. 33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si art. 35 alin 3 din vechiul Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate, urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea 
de 3 de ani închisoare pedeapsa principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o 
functie implicând exercitiul autoritatii statului pe o durata de 1 an, care se va executa conform dispozitiilor art. 66 din vechiul Cod penal.
În baza art. 71 alin. 1 vechiul Cod penal i-a fost aplicata pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) vechiul Cod penal.
În baza art. 86/1 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 5 ani, ce constituie termenul de încercare, stabilit în conditiile art. 86/2 vechiul 
Cod penal.
În baza art. 86/3 alin. 1 vechiul Cod penal trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__:  sa 
se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__;  sa anunte în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 
8 zile, precum si întoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.
În baza art.404 alin. 2 Cod de procedura penala i s-a atras atentia asupra cauzelor de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute de art. 86 ind. 4 vechiul Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
De asemenea, prin cererea înregistrata sub nr.xxxxx/09.03.2016, contestatoarea i-a solicitat intimatei reintegrarea sa în functia detinuta anterior, motivând ca prin sentinta de condamnare nu 
i-a fost interzis dreptul de a-si exercita profesia.
Prin Decizia nr.14/15.03.2016 intimata a dispus încetarea CIM al contestatoarei în baza art.56 alin.1 lit.f) si alin.2 din Codul muncii .
Potrivit dispozitiilor art. 56 alin.1 lit.f) din Codul muncii , incidente în cauza, prima instanta a retinut în mod corect si legal, ca, în cauza, contractul individual de munca existent înceteaza de 
drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti, iar potrivit alin.2 al aceluiasi text de lege, pentru 
situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de munca se face în termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, în scris, 
prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate în situatiile respective în termen de 5 zile lucratoare.
          În ceea ce priveste sustinerea contestatoarei în sensul ca intimata nu a respectat termenul de 5 zile în care trebuia sa constate cazul de încetare de drept a CIM, motiv pentru care 
decizia este lovita de nulitate absoluta, instanta de fond a retinut corect si legal ca, potrivit dispozitiilor art.278 alin.1 din Codul muncii , dispozitiile prezentului cod se întregesc cu celelalte 
dispozitii cuprinse în legislatia muncii si, în masura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.
           Mai mult, conform sentintei penale depusa în cauza,, contestatoarea a fost condamnata penal în mod definitiv, iar în aceasta situatie sunt aplicabile dispozitiile art. 56 alin.2 din Codul 
Muncii, conform cu care, în termen de 5 zile lucratoare, unitatea trebuia doar sa constate încetarea de drept, încetare care este impusa imperativ si de lege, a contractului de munca al 
persoanei care se face vinovata de savârsirea unei infractiuni în legatura cu desfasurarea atributiilor  sale de serviciu.
             Nu are relevanta faptul ca prin hotarârea penala a fost suspendata executarea pedepsei principale privind privarea de libertate si nici faptul ca, prin aceasta hotarâre nu i s-a interzis 
desfasurarea profesiei de medic, atâta timp cât, reclamanta a fost condamnata definitiv si nu achitata.
              De asemenea, conform dispozitiilor art.81 alin. 1 lit. a) din Codul penal din 1969, corect a constatat si retinut prima instanta, ca suspendarea conditionata se poate dispune atât atunci 
când pedeapsa aplicata este închisoarea de cel mult 3 ani, cât si atunci când pedeapsa aplicata este amenda. Or, este evident faptul ca masura de individualizare judiciara a pedepsei nu 
modifica nici caracterul privativ de libertate al pedepsei închisorii, dupa cum nu modifica nici caracterul de pedeapsa neprivativa de libertate al pedepsei amenzii.
       În consecinta, s-a putut concluziona în sensul ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ca masura de individualizare judiciara a pedepsei, nu are ca efect modificarea calificarii 
juridice a pedepsei aplicate, în sensul înlaturarii caracterului sau privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de libertate pe perioada termenului de 
încercare.
       Având în vedere toate aceste considerente, prin prisma dispozitiilor art. 477-480 Cod Procedura civila, Curtea  a constatat ca declarat de apelanta B__ L_ I_, împotriva sentintei civile 
nr.365/14.06.2016, pronuntata de Tribunalul O__ în dosarul nr.xXX,este nefondat si va fi respins în consecinta.
Împotriva acestei  decizii  a formulat contestatie în anulare contestatoarea B__ L_ I_, invocând în drept disp. art.503 alin2, pct.2 C__.
În motivarea contestatiei, a aratat ca, pentru termenul din data de 06.10.2016, din motive obiective, a fost în imposibilitatea de a-si pregati apararea si ca, desi a formulat cerere de amânare, 
aceasta nu se afla la dosarul cauzei, iar instanta de apel nu a procedat la amânarea pronuntarii pentru a-i da posibilitatea formularii de concluzii scrise, în conditiile formularii cererii  de 
amânare.
D__ urmare, considera contestatoarea ca solutionarea cauzei, s-a facut cu încalcarea dreptului sau la aparare, fiindu-i îngradit accesul la un proces echitabil, sens în care a invocat 
jurisprudenta CEDO.
Cu privire la problema dedusa judecatii prin apelul formulat, contestatoarea a aratat ca, în conformitate cu legislatia si practica în materie, contractul de munca înceteaza de drept ca urmare a 
condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti.
A mentionat ca, în cazul sau, desi a fost condamnata la pedeapsa închisorii, executarea nu a fost una privativa de libertate, ci cu suspendare sub supraveghere, acest aspect sinând de normele 
 penale si procedural penale, asupra carora considera ca instanta civila  nu s-a aplecat.
A mai sustinut contestatoarea ca motivarea instantei în sensul ca legiuitorul Codului Muncii nu a avut în vedere modalitatea de executare a pedepsei, ci, in abstracto, tipul de pedeapsa 
aplicata, respectiv închisoarea, nu poate fi primita pentru considerente de ordin subiectiv, respectiv „spiritul legii”, scopul dispozitiei legale, cât si din motive de ordin obiectiv.
Sub acest aspect, a aratat ca, desi este adevarata retinerea instantei de apel din hotarârea atacata, în sensul ca aceasta modalitate de executare a pedepsei are, ca efect imediat, „ faptul ca 
nu se executa” si, ca efecte definitive ce se  produc la împlinirea termenului de încercare, încetarea obligatiei de executare a pedepsei si reabilitarea de drept a condamnatului, concluzia la 
care a ajuns este în contradic?ie cu motivarea.
Considera ca, nici în baza Codului penal si, cu atât mai putin, în temeiul Codului  Muncii nu se poate da o astfel de interpretare eronata, în ambele  legi privarea de libertate însemnând, în 
opinia sa, acelasi lucru, si anume detentie.
De asemenea, a sustinut ca nici din punct de vedere juridic si nici din punct de vedere semantic, închisoarea cu suspendarea nu înseamna privare de libertate, ci doar închisoarea cu 
executarea, motiv pentru care considera ca decizia este apreciata ca fiind lovita de nulitate, situatia juridica  neconcordând cu cazul de încetare prev. de  art.56 alin.1 lit.f din Lg.53/2003.
fata de motivele invocate, a solicitat admiterea contestatiei, cu rejudecarea apelului respectându-se dreptul la aparare precum si a celorlalte drepturi procesuale.
În drept  invoca dispoz. art.503 alin.2 pct.2 C.pr.civila.
La data de 20.12.2016, intimata C_ JudeteanA DE P_ O__ a formulat întâmpinare prin care a solicitat  respingerea  contestatiei în anulare ca neîntemeiata.
Curtea, examinând contestatia în anulare formulata, apreciaza ca aceasta este nefondata, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.503 alin.2 pct.2 C__, text de lege pe care contestatoarea si-a întemeiat în drept contestatia formulata:
„ Hotarârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie în anulare atunci când:(…)  2. dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale; (…)”, dispozitii care, în 
conformitate cu alineatul 3 al art.503 C__, se aplica si în cazul hotarârilor instantelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.
Erorile materiale la care se refera textul de lege enuntat sunt greseli de ordin procedural pe care le comite instanta prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale, iar 
nu greseli de judecata, de apreciere a probelor administrate ori de interpretare a dispozitiilor legale.
Or, în speta, contestatoarea invoca încalcarea dreptului sau la aparare, prin neîncuviintarea cererii de amânare formulate pentru termenul de judecata din 06.10.2016 si interpretarea gresita de 
catre instanta de a apel a dispozitiilor art.56 alin.1 lit.f C.Muncii, aspecte ce nu constituie erori materiale în sensul celor avute în vedere de art. 503 alin.2, pct.2 C__.
Totodata, se constata ca este nereala sustinerea contestatoarei conform careia cererea de amânare formulata pentru termenul din 06.10.2016 nu a fost depusa la dosarul cauzei, dat fiind ca, la 
fila 31 din apel, se regaseste aceasta cerere, iar instanta de apel s-a pronuntat motivat  în sensul respingerii solicitarii de amânare a cauzei.
D__ urmare, nici în acest caz nu poate fi vorba despre o eroare materiala în legatura cu aspecte formale ale judecarii apelului, eroare care sa decurga, eventual, din neobservarea sau 
nedepunerea la dosar a cererii de amânare, astfel ca nici acest motiv nu se încadreaza în disp. art. 503, alin.2, pct.2 C__.
Pentru aceste considerente, Curtea urmeaza ca, în temeiul art.508 C__, sa respinga ca nefondata contestatia în anulare formulata.
 
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
 
Respinge, ca nefondata, contestatia în anulare formulata de contestatoarea B__ L_ I_, domiciliata în Slatina, _, _, __, jud. O__, împotriva deciziei civile nr. 4099/06.10.2016, pronuntata de 
Curtea de Apel C_ – Sectia I Civila în dosarul nr. xXX, în contradictoriu cu intimata C_ NATIONALA DE P_ P_ - C_ JudeteanA DE P_ O__, cu sediul în Slatina, _, jud. O__.
Decizie definitiva.
pronuntata în sedinta publica de la 17 Ianuarie 2017.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca, contestatoarea B__ L_ I_ a fost angajata intimatei CJP O__ în functia de medic expert al asigurarilor sociale din cadrul Serviciului de Expertiza Medicala si Recuperarea capacitatii de Munca.

Ca urmare a formularii unei plângeri penale împotriva contestatoarei, prin Decizia nr.112/22.10.2010, intimata i-a suspendat CIM  în baza art.52 alin.1 lit.c) din Codul muncii .
Prin sentinta penala nr.333/22.12.2014 pronuntata de Tribunalul O__ în dosarul nr.xXXX, contestatoarea a fost condamnata pentru  savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, la pedeapsa închisorii de 3 ani si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal, ca pedeapsa complementara.

În temeiul art.132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru savârsirea infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, savârsita în forma continuata la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni.

În baza art.33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si art. 35 alin 3 din vechiul Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate, urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 de ani închisoare pedeapsa principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii statului pe o durata de 1 an, care se va executa conform dispozitiilor art. 66 din vechiul Cod penal.

În baza art. 71 alin. 1 vechiul Cod penal i-a fost aplicata pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) vechiul Cod penal.

În baza art. 86/1 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 5 ani, ce constituie termenul de încercare, stabilit în conditiile art. 86/2 vechiul Cod penal.

În baza art. 86/3 alin. 1 vechiul Cod penal trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__:  sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__;  sa anunte în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.

În baza art.404 alin. 2 Cod de procedura penala i s-a atras atentia asupra cauzelor de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute de art. 86 ind. 4 vechiul Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
S-a luat act de faptul ca martorii denuntatori nu au solicitat restituirea vreunei sume de bani. S-a luat act ca, din totalul sumelor ridicate, în conformitate cu prevederile art. 255 alin. 5 Cp. suma de 500 lei a fost restituita martorei denuntatoare N_ D_, iar cele 5 bancnote a câte 100 lei marcate chimic de organele judiciare au fost înaintate ca si corp delict instantei de judecata.

În temeiul art.118 alin. 1 lit. e din vechiul Cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 3.600 (din care suma de 500 lei a fost atasata la dosarul cauzei, iar 31.000 lei sunt consemna?i la CEC), a unui pachet de cafea Jacobs si a setului de 10 dvd -uri. S-a dispus restituirea urmatoarelor bunuri lasate în custodia sotului B__ M_ C_, prin procesul verbal de perchezitie domiciliara: suma de 8.700 lei gasita într-un portmoneu situat într-un corp de mobilier al dormitorului, aceasta fiind ridicata în vederea continuarii cercetarilor; 34 de sticle de bauturi spirtoase precum whisky, lichior, baccardi etc, 5 sticle de vin alb si 4 sticle de vin rosu. 5 sticle de sampanie, 76 de pachete de cafea de diverse gramaje, 6 borcane de nes, pachete de sigari, 33 de ciocolate si 5 sticle de parfum. A fost admisa actiunea civila promovata de partea civila C_ NATIONALA de P_ P_ C_ Judeteana de P_ O__ si în baza art. 19 alin 1 C.p.p. si art. 397 C.p.p. rap. la art. 1357 Cod civil si art. 1372 cod civil si a fost obligata la plata sumei de 18.261 lei despagubiri civile.
Împotriva sentintei penale contestatoarea a formulat apel, însa, acesta a fost respins ca nefondat de catre Curtea de Apel C_ prin Decizia penala nr.215/12.02.2016, ramânând, astfel, definitiva sentinta de condamnare a instantei de fond.

Prin cererea înregistrata sub nr.xxxxx/09.03.2016, contestatoarea i-a solicitat intimatei reintegrarea sa în functia detinuta anterior, motivând ca prin sentinta de condamnare nu i-a fost interzis dreptul de a-si exercita profesia.

Prin Decizia nr.14/15.03.2016 intimata a dispus încetarea CIM al contestatoarei în baza art.56 alin.1 lit.f) si alin.2 din Codul muncii .
Tribunalul a retinut ca, potrivit dispozitiilor art. 56 alin.1 lit.f) din Codul muncii , contractul individual de munca existent înceteaza de drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti, iar potrivit alin.2 al aceluiasi text de lege, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de munca se face în termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate în situatiile respective în termen de 5 zile lucratoare.

În ceea ce priveste sustinerea contestatoarei în sensul ca intimata nu a respectat termenul de 5 zile în care trebuia sa constate cazul de încetare de drept a CIM, motiv pentru care decizia este lovita de nulitate absoluta, Tribunalul a retinut ca, potrivit dispozitiilor art.278 alin.1 din Codul muncii , dispozitiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispozitii cuprinse în legislatia muncii si, în masura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.

În raport cu caracterul si efectele lor termenele procedurale au fost clasificate în termene peremptorii (imperative) — acelea înauntrul duratei carora trebuie sa fie îndeplinit sau efectuat un act, termen ce creeaza o limitare, actul trebuind efectuat înainte de împlinirea termenului; dilatorii (prohibitive) — acelea care nu îngaduie îndeplinirea sau efectuarea unui act decât dupa expirarea duratei lor; orânduitorii (de recomandare) — acele termene care fixeaza o perioada de timp pentru efectuarea unor acte procesuale sau procedurale determinate, iar în caz de 
nerespectare, nu atrag sanctiuni procesuale pentru actul neefectuat. Termenul mentionat în cuprinsul dispozitiilor art.56 alin.(2) din Codul este un termen de recomandare care, în cazul nerespectarii sale, nu atrage sanctiuni procesuale pentru actul efectuat. Aceasta prevedere constituie o recomandare a legiuitorului, dar pentru care nu s-a prevazut niciun fel de sanctiune.

În ceea ce priveste sustinerea contestatoarei în sensul ca pedeapsa stabilita în sarcina sa prin hotarârea penala definitiva nu este una privativa de libertate, Tribunalul a retinut urmatoarele: Codul penal din 1969 reglementeaza doar doua pedepse privative de libertate, respectiv detentiunea pe viata si închisoarea de la 15 zile la 30 de ani. Pedeapsa aplicata contestatoarei a fost individualizata în privinta executarii, prin aplicarea dispozitiilor art. 81 si 82 din Codul penal din 1969, în sensul ca instanta penala a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate, a stabilit un termen de încercare si a dispus, totodata, în baza dispozitiilor art. 71 alin. 5 din Codul penal din 1969, suspendarea, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale si a pedepselor accesorii aplicate prevazute de art. 64 lit. a) teza a doua si lit. b) din Codul penal din 1969.

Din analiza dispozitiilor art. 56 alin.1 lit.f) din Codul muncii , a rezultat ca legea face referire numai la tipul de pedeapsa aplicata, respectiv privativa de libertate, fara a distinge în functie de modul de individualizare a executarii pedepsei privative de libertate aplicate.
Cu referire la suspendarea conditionata a executarii pedepsei, în doctrina s-a afirmat ca reprezinta ”o masura de politica penala bazata pe încrederea în posibilitatea îndreptarii condamnatului si pe punerea lui la încercare în acest scop, fiind destinata sa duca la realizarea scopului pedepsei fara executarea efectiva a acesteia, evitându-se astfel neajunsurile pe care le atrage dupa sine privatiunea de libertate” si, ”totodata, cheltuielile pe care le implica executarea pedepsei în penitenciar”.

Aceasta masura de individualizare judiciara a pedepsei are ca efect imediat faptul ca „pedeapsa aplicata nu se executa” si, ca efecte definitive, care se produc la împlinirea termenului de încercare, încetarea obligatiei de executare a pedepsei si reabilitarea de drept a condamnatului.
Conform dispozitiilor art. 81 alin. 1 lit. a) din Codul penal din 1969, se observa ca suspendarea conditionata se poate dispune atât atunci când pedeapsa aplicata este închisoarea de cel mult 3 ani, cât si atunci când pedeapsa aplicata este amenda. Or, este evident faptul ca masura de individualizare judiciara a pedepsei nu modifica nici caracterul privativ de libertate al pedepsei închisorii, dupa cum nu modifica nici caracterul de pedeapsa neprivativa de libertate al pedepsei amenzii.

În consecinta, s-a putut concluziona în sensul ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ca masura de individualizare judiciara a pedepsei, nu are ca efect modificarea calificarii juridice a pedepsei aplicate, în sensul înlaturarii caracterului sau privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de libertate pe perioada termenului de încercare. Pe cale de consecinta, Tribunalul a respins contestatia, ca neîntemeiata.

Împotriva acestei sentinte a formulat apel B__ L_ I_, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
În motivarea apelului a aratat ca a lucrat timp de 10 ani ca medic expert în cadrul  Serviciului de Expertiza Medicala si Recuperarea capacitatii de Munca din cadrul C.J.P. O__, însa începând cu anul 2010 a fost implicata într-o procedura judiciara de natura penala. În urma desfasurarii cercetarilor, prin sentinta penala nr.333 pronuntata la data de 22.12.2014, Tribunalul O__ a dispus urmatoarele:
În temeiul art.254 alin.l din vechiul Cod penal cu aplicarea art.41 alin. 2 din vechiul Cod penal, art.65 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, la pedeapsa închisorii de 3 ani si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal, ca pedeapsa complementara.

În temeiul art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru savârsirea infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, savârsita în forma continuata la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni. în baza art. 33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si art. 35 alin 3 din vechiul Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate, urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 de ani închisoare pedeapsa principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii statului pe o durata de 1 an, care se va executa conform dispozitiilor art. 66 din vechiul Cod penal.

În baza art. 71 alin. 1 vechiul Cod penal i-a fost aplicata pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal.

În baza art. 86 indice 1 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 5 ani, ce constituie termenul de încercare, stabilit în conditiile art. 86 indice 2 vechiul Cod penal.

În baza art. 86 indice 3 alin. 1 vechiul Cod penal trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__: a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__; b) sa anunte în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea; c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta. 

În baza art.404 alin. 2 Cod de procedura penala i s-a atras atentia asupra cauzelor de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute de art. 86 ind. 4 vechiul Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
S-a luat act de faptul ca martorii denuntatori nu au solicitat restituirea vreunei sume de bani. S-a luat act ca, din totalul sumelor ridicate, în conformitate cu prevederile art. 255 alin. 5 C.p. suma de 500 lei a fost restituita martorei denuntatoare N_ D_, iar cele 5 bancnote a câte 100 lei marcate chimic de organele judiciare au fost înaintate ca si corp delict instantei de judecata.

In temeiul art. 118 alin. 1 lit. e din vechiul Cod penal, s-a dispus confiscarea sumei de 3.600 ( din care suma de 500 lei a fost atasata la dosarul cauzei, iar 31.000 lei sunt consemnati la CEC), a unui pachet de cafea Jacobs si a setului de 10 dvd - uri. S-a dispus restituirea urmatoarelor bunuri lasate în sotului meu, B__ M_ C_, prin procesul verbal de perchezitie domiciliara: suma de 8 700 lei gasita într-un portmoneu situat într-un corp de mobilier al dormitorului, aceasta fiind ridicata în vederea continuarii cercetarilor; 34 de sticle de bauturi spirtoase precum whisky, lichior, 
baccardi etc, 5 sticle de vin alb si 4 sticle de vin rosu, 5 sticle de sampanie, 76 de pachete de cafea de diverse gramaje, 6 borcane de nes, pachete de sigari, 33 de ciocolate si 5 sticle de parfum.

A fost admisa actiunea civila promovata de partea civila C_ NATIONALA de P_ P_ - C_ Judeteana de P_ O__ si în baza art. 19 alin 1 C.p.p. si art. 397 C.p.p. rap. la art. 1357 Cod civil si art.1372 cod civil si am fost obligata la plata sumei de 18.261 lei despagubiri civile. Desi nu este relevant pentru prezenta procedura judiciara, ma consider înca nevinovata pentru faptele retinute în sarcina mea.

1. Aceasta sentinta a ramas definitiva, în aceasta forma, prin decizia penala nr. 215 din 12 fev. 2016 prin care Curtea de Apel C_ a respins apelul.
A solicitat instantei sa observe faptul ca sentinta a ramas definitiva la data de 12 fev. 2016, iar decizia a fost emisa la data de 15.03.2016.
Astfel, sub acest aspect, a solicitat sa se constatate nulitatea deciziei contestate, aceasta fiind emisa tardiv, cu încalcarea dispozitiilor exprese ale art.56 alin. 2 din Lg nr.53/2003, care stipuleaza ca pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de munca se face în termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate în situatiile respective în termen de 5 zile lucratoare.

A considerat ca în mod nelegal a stabilit instanta faptul ca neemiterea deciziei în termenul stipulat în mod expres de catre legiuitor nu are nici o consecinta juridica. Neaplicarea acestui termen de 5 zile, goleste de continut juridic orice teorie despre termene, chiar si pe aceea invocata de catre instanta în hotarârea atacata. A apreciat ca instanta era cea care trebuia sa stabileasca sanctiunea juridica a nerespectarii termenului si nu sa se mul?umeasca la a-1 exclude de la categoriile de termene de care se poate tine cont si sa-1 introduca într-o categorie a termenelor de care nici pârâta si nici magistratul nu trebuie sa sina cont. Judecatorul trebuie sa stabileasca efectele nerespectarii unui termen, chiar daca acestea nu sunt în mod expres prevazute de catre legiuitor. Or, în cauza, aprecierea ca fiind legala emiterea deciziei în afara termenului prevazut de lege, îi produce grave prejudicii, acestea neputând fi înlaturate în alt fel, ci doar prin anularea actului.

2. Pe de alta parte, temeiul juridic invocat de catre intimata pentru încetarea contractului de munca, este constituit din dispozitiile art. 56 alin. 1 lit. f.
Asa cum a mai aratat, conform acestui text de lege, contractul de munca înceteaza de drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti. Dupa cum se poate observa, în cauza, desi a fost condamnata la pedeapsa închisorii, executarea nu a fost una privativa de libertate, ci, cu suspendare sub supraveghere, conform celor anterior 
enuntat. A considerat ca si din acest punct de vedere hotarârea apelata a fost nelegala si netemeinica.
În acest sens trebuie observata practica si doctrina judiciara (Codul muncii Comentat si Adnotat), care au stabilit ca nu va oprea acest caz de încetare a contractului de munca în situatia condamnarii salariatului la pedeapsa închisorii cu suspendare. Motivarea a fost una cel putin logica si anume aceea ca în situatia executarii unei pedepse privative de libertate, salariatul, în mod obiectiv si excluzând vreo culta din partea sa, nu-si poate îndeplini niciuna dintre atributiile de serviciu stabilite prin legi si regulamente.

Motivarea instantei în sensul de a aprecia ca legiuitorul Codului Muncii nu a avut în vedere modalitatea de executare a pedepsei ci, in abstracto, tipul de pedeapsa aplicata, respectiv închisoarea, nu  a fost primita pentru considerente atât de ordin subiectiv, respectiv „ spiritul legii\", scopul dispozitiei legale, care concorda cu sustinerile sale, cât si din motive de ordin obiectiv.
Astfel, s-a  sustinut în hotarârea atacata ca aceasta modalitate de executare a pedepsei, are ca efect imediat „faptul ca nu se executa\" si, ca efecte definitive, care se produc la împlinirea termenului de încercare, încetarea obligatiei de executare a pedepsei si reabilitarea de drept a condamnatului.
sustinerea a fost apreciata ca fiind  una  adevarata, concluzia fiind  însa în contradic?ie cu aceasta motivare. Dupa ce sunt citate din Codul penal conditiile aplicarii suspendarii executarii pedepsei,  a concluzionat instanta de fond faptul ca pedeapsa închisorii, în sine, înseamna privare de libertate. Or, nici macar în baza Codului penal nu se poate face o astfel de eroare, cu atât mai putin în temeiul Codului Muncii. In ambele legi, privativ de libertate înseamna acelasi lucru: detentie. Din chiar explicatia data de catre instanta, rezulta ca suspendarea executarii înseamna neexecutare a acesteia, deci, neprivare de libertate.

De altfel, daca legiuitorul Codului Muncii ar fi vrut sa spuna ca înceteaza de drept contractul de munca al persoanei condamnata la închisoare, ar fi spus acest lucru. Nici din punct de vedere juridic si nici din punct de vedere semantic, închisoare cu suspendare nu înseamna privare de libertate (poate doar eventuale restrângeri ale acesteia), ci doar închisoare cu executarea acesteia. A apreciat ca si sub acest aspect decizia a fost  lovita de nulitate, întrucât situatia sa juridica nu concorda cu cazul de încetare prevazut de dispozitiile art. 56 alin. 1 lit. f din Legea nr.53/2003. Acestea sunt motivele pentru care s-a  apreciat ca apelul declarat a fost temeinic solicitând admiterea acestuia, desfiintarea sentintei atacate si, rejudecând, admiterea plângerii formulata. S-au invocat  dispozitiile art. 466 si urmatoarele Cod pr. civila, art. 56 alin. 1 lit. f si alin. 2 din Legea nr. 53/2003 - art. 279 . Legal citata intimata a depus întâmpinare la  dosar solicitând  respingerea apelului ca neîntemeiat.

Prin decizia civila nr.4099/06.10.2016, pronuntata de Curtea de Apel C_ – Sectia I Civila în dosarul nr. xXX s-a  respins ca nefondat apelul declarat de apelanta B__ L_ I_, domiciliata în Slatina, _, _, __, Judetul O__, împotriva sentintei civile nr.365/14.06.2016, pronuntata de Tribunalul O__ în dosarul nr.xXX, în contradictoriu cu  intimata C_ NATIONALA DE P_ P_ - C_ JudeteanA DE P_ O__, cu sediul în Slatina, _. 1A, Judetul O__.

Pentru a decide astfel, instanta a retinut :
Hotarârea instantei de fond a fost apreciata ca  legala si temeinica, fiind pronuntata cu interpretarea si respectarea dispozitiilor legale incidente în cauza, nefiind susceptibila de anulare sau schimbare prin prisma dispozitiilor art. 478-480 si urmatoarele Cod procedura Civila.
 

În speta, în mod corect a fost retinut faptul ca, apelanta contestatoare a fost angajata intimatei CJP O__ în functia de medic expert al asigurarilor sociale din cadrul Serviciului de Expertiza Medicala si Recuperarea capacitatii de Munca, iar ca urmare a formularii unei plângeri penale împotriva contestatoarei, prin Decizia nr.112/22.10.2010, intimata i-a suspendat CIM  în baza art.52 alin.1 lit.c) din Codul muncii .
Prin sentinta penala nr.333/22.12.2014 pronuntata de Tribunalul O__ în dosarul nr.xXXX, contestatoarea a fost condamnata pentru  savârsirea infractiunii de luare de mita în forma continuata, la pedeapsa închisorii de 3 ani si 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin. 1 lit. a) teza a II a si lit. b) vechiul Cod penal, ca pedeapsa complementara.

În temeiul art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din vechiul Cod penal si art. 5 din noul Cod penal, a fost condamnata pentru 
savârsirea infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, savârsita în forma continuata la pedeapsa închisorii în cuantum de 8 luni.
În baza art. 33 alin 1 lit. a) si art. 34 alin 1 lit. b) si art. 35 alin 3 din vechiul Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate, urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 de ani închisoare pedeapsa principala si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice precum si dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii statului pe o durata de 1 an, care se va executa conform dispozitiilor art. 66 din vechiul Cod penal.

În baza art. 71 alin. 1 vechiul Cod penal i-a fost aplicata pedeapsa accesorie de interzicere a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a si lit. b) vechiul Cod penal.
În baza art. 86/1 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 5 ani, ce constituie termenul de încercare, stabilit în conditiile art. 86/2 vechiul 
Cod penal.

În baza art. 86/3 alin. 1 vechiul Cod penal trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere, care vor fi aduse la îndeplinire de Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__:  sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul O__; sa anunte în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea; sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta.

În baza art.404 alin. 2 Cod de procedura penala i s-a atras atentia asupra cauzelor de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute de art. 86 ind. 4 vechiul Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 vechiul Cod penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
De asemenea, prin cererea înregistrata sub nr.xxxxx/09.03.2016, contestatoarea i-a solicitat intimatei reintegrarea sa în functia detinuta anterior, motivând ca prin sentinta de condamnare nu i-a fost interzis dreptul de a-si exercita profesia.

Prin Decizia nr.14/15.03.2016 intimata a dispus încetarea CIM al contestatoarei în baza art.56 alin.1 lit.f) si alin.2 din Codul muncii .
Potrivit dispozitiilor art. 56 alin.1 lit.f) din Codul muncii , incidente în cauza, prima instanta a retinut în mod corect si legal, ca, în cauza, contractul individual de munca existent înceteaza de drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti, iar potrivit alin.2 al aceluiasi text de lege, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de munca se face în termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate în situatiile respective în termen de 5 zile lucratoare.

În ceea ce priveste sustinerea contestatoarei în sensul ca intimata nu a respectat termenul de 5 zile în care trebuia sa constate cazul de încetare de drept a CIM, motiv pentru care decizia este lovita de nulitate absoluta, instanta de fond a retinut corect si legal ca, potrivit dispozitiilor art.278 alin.1 din Codul muncii , dispozitiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispozitii cuprinse în legislatia muncii si, în masura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.
Mai mult, conform sentintei penale depusa în cauza,, contestatoarea a fost condamnata penal în mod definitiv, iar în aceasta situatie sunt aplicabile dispozitiile art. 56 alin.2 din Codul Muncii, conform cu care, în termen de 5 zile lucratoare, unitatea trebuia doar sa constate încetarea de drept, încetare care este impusa imperativ si de lege, a contractului de munca al persoanei care se face vinovata de savârsirea unei infractiuni în legatura cu desfasurarea atributiilor  sale de serviciu. Nu are relevanta faptul ca prin hotarârea penala a fost suspendata executarea pedepsei principale privind privarea de libertate si nici faptul ca, prin aceasta hotarâre nu i s-a interzis desfasurarea profesiei de medic, atâta timp cât, reclamanta a fost condamnata definitiv si nu achitata.

De asemenea, conform dispozitiilor art.81 alin. 1 lit. a) din Codul penal din 1969, corect a constatat si retinut prima instanta, ca suspendarea conditionata se poate dispune atât atunci când pedeapsa aplicata este închisoarea de cel mult 3 ani, cât si atunci când pedeapsa aplicata este amenda. Or, este evident faptul ca masura de individualizare judiciara a pedepsei nu modifica nici caracterul privativ de libertate al pedepsei închisorii, dupa cum nu modifica nici caracterul de pedeapsa neprivativa de libertate al pedepsei amenzii.

În consecinta, s-a putut concluziona în sensul ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ca masura de individualizare judiciara a pedepsei, nu are ca efect modificarea calificarii juridice a pedepsei aplicate, în sensul înlaturarii caracterului sau privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de libertate pe perioada termenului de încercare.

Având în vedere toate aceste considerente, prin prisma dispozitiilor art. 477-480 Cod Procedura civila, Curtea  a constatat ca declarat de apelanta B__ L_ I_, împotriva sentintei civile nr.365/14.06.2016, pronuntata de Tribunalul O__ în dosarul nr.xXX,este nefondat si va fi respins în consecinta.
Împotriva acestei  decizii  a formulat contestatie în anulare contestatoarea B__ L_ I_, invocând în drept disp. art.503 alin2, pct.2 C__.

În motivarea contestatiei, a aratat ca, pentru termenul din data de 06.10.2016, din motive obiective, a fost în imposibilitatea de a-si pregati apararea si ca, desi a formulat cerere de amânare, aceasta nu se afla la dosarul cauzei, iar instanta de apel nu a procedat la amânarea pronuntarii pentru a-i da posibilitatea formularii de concluzii scrise, în conditiile formularii cererii  de amânare.
Drept urmare, considera contestatoarea ca solutionarea cauzei, s-a facut cu încalcarea dreptului sau la aparare, fiindu-i îngradit accesul la un proces echitabil, sens în care a invocat jurisprudenta CEDO.

Cu privire la problema dedusa judecatii prin apelul formulat, contestatoarea a aratat ca, în conformitate cu legislatia si practica în materie, contractul de munca înceteaza de drept ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti. A mentionat ca, în cazul sau, desi a fost condamnata la pedeapsa închisorii, executarea nu a fost una privativa de libertate, ci cu suspendare sub supraveghere, acest aspect sinând de normele penale si procedural penale, asupra carora considera ca instanta civila  nu s-a aplecat.
A mai sustinut contestatoarea ca motivarea instantei în sensul ca legiuitorul Codului Muncii nu a avut în vedere modalitatea de executare a pedepsei, ci, in abstracto, tipul de pedeapsa aplicata, respectiv închisoarea, nu poate fi primita pentru considerente de ordin subiectiv, respectiv „spiritul legii”, scopul dispozitiei legale, cât si din motive de ordin obiectiv.

Sub acest aspect, a aratat ca, desi este adevarata retinerea instantei de apel din hotarârea atacata, în sensul ca aceasta modalitate de executare a pedepsei are, ca efect imediat, „ faptul ca nu se executa” si, ca efecte definitive ce se  produc la împlinirea termenului de încercare, încetarea obligatiei de executare a pedepsei si reabilitarea de drept a condamnatului, concluzia la care a ajuns este în contradictie cu motivarea.

Considera ca, nici în baza Codului penal si, cu atât mai putin, în temeiul Codului  Muncii nu se poate da o astfel de interpretare eronata, în ambele  legi privarea de libertate însemnând, în opinia sa, acelasi lucru, si anume detentie.
De asemenea, a sustinut ca nici din punct de vedere juridic si nici din punct de vedere semantic, închisoarea cu suspendarea nu înseamna privare de libertate, ci doar închisoarea cu executarea, motiv pentru care considera ca decizia este apreciata ca fiind lovita de nulitate, situatia juridica  neconcordând cu cazul de încetare prev. de  art.56 alin.1 lit.f din Lg.53/2003. Fata de motivele invocate, a solicitat admiterea contestatiei, cu rejudecarea apelului respectându-se dreptul la aparare precum si a celorlalte drepturi procesuale.

În drept invoca dispoz. art.503 alin.2 pct.2 C.pr.civila. La data de 20.12.2016, intimata C_ JudeteanA DE P_ O__ a formulat întâmpinare prin care a solicitat  respingerea  contestatiei în anulare ca neîntemeiata.

Curtea, examinând contestatia în anulare formulata, apreciaza ca aceasta este nefondata, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.503 alin.2 pct.2 C__, text de lege pe care contestatoarea si-a întemeiat în drept contestatia formulata: „Hotarârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie în anulare atunci când:(…)  2. dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale; (…)”, dispozitii care, în conformitate cu alineatul 3 al art.503 C__, se aplica si în cazul hotarârilor instantelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs. Erorile materiale la care se refera textul de lege enuntat sunt greseli de ordin procedural pe care le comite instanta prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale, iar nu greseli de judecata, de apreciere a probelor administrate ori de interpretare a dispozitiilor legale.
Or, în speta, contestatoarea invoca încalcarea dreptului sau la aparare, prin neîncuviintarea cererii de amânare formulate pentru termenul de judecata din 06.10.2016 si interpretarea gresita de catre instanta de a apel a dispozitiilor art.56 alin.1 lit.f C.Muncii, aspecte ce nu constituie erori materiale în sensul celor avute în vedere de art. 503 alin.2, pct.2 C__.

Totodata, se constata ca este nereala sustinerea contestatoarei conform careia cererea de amânare formulata pentru termenul din 06.10.2016 nu a fost depusa la dosarul cauzei, dat fiind ca, la fila 31 din apel, se regaseste aceasta cerere, iar instanta de apel s-a pronuntat motivat  în sensul respingerii solicitarii de amânare a cauzei.
Drept urmare, nici în acest caz nu poate fi vorba despre o eroare materiala în legatura cu aspecte formale ale judecarii apelului, eroare care sa decurga, eventual, din neobservarea sau nedepunerea la dosar a cererii de amânare, astfel ca nici acest motiv nu se încadreaza în disp. art. 503, alin.2, pct.2 C__.
Pentru aceste considerente, Curtea urmeaza ca, în temeiul art.508 C__, sa respinga ca nefondata contestatia în anulare formulata.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:
 
Respinge, ca nefondata, contestatia în anulare formulata de contestatoarea B__ L_ I_, domiciliata în Slatina, _, _, __, jud. O__, împotriva deciziei civile nr. 4099/06.10.2016, pronuntata de Curtea de Apel C_ – Sectia I Civila în dosarul nr. xXX, în contradictoriu cu intimata C_ NATIONALA DE P_ P_ - C_ JudeteanA DE P_ O__, cu sediul în Slatina, _, jud. O__.

Decizie definitiva.

Pronuntata în sedinta publica de la 17 Ianuarie 2017.

 

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati - specializati in litigii de munca si comerciale. Contact si Programare online.

Mai multe despre:   plangere penala    suspendarea contractului individual de munca    infractiunea de luare de mita    masuri de supraveghere    incetarea contractului individual de munca    contestatie   


Sus ↑