Prin sentinta civila nr. 151/16. 02. 2016 pronuntata de Tribunalul S. in dosarul susmentionat s-a respins contestatia formulata de contestatoarea I. C. impotriva intimatei B. Judeteana A. S., avand ca obiect anularea deciziei de sanctionare emisa de intimata; obligarea intimatei la plata daunelor morale. Pentru a hotari, astfel, Tribunalul, a retinut, in esenta, ca decizia contestata a fost emisa cu respectarea dispozitiilor art. 251 si 252 (2) Codul muncii iar, fapta retinuta si sanctionata constituie o abatere disciplinara, motiv pentru care contestatia formulata a fost respinsa ca neintemeiata. Daunele morale solicitate au fost respinse ca lipsite de orice suport legal si probator. In baza art. 453 C. pr. civ contestatoarea a fost obligata sa-i plateasca intimatei suma de 800 lei cheltuieli de judecata, reprezentand onorariul avocatial. Impotriva acestei hotarari a declarat apel la data de 28.03.2016 contestatoarea I. C. solicitand admiterea apelului, modificarea sentintei atacate in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata; cu obligarea intimatei la plata cheltuielile de judecata la fond si in apel. In expunerea de motive apelanta sustine ca solutia instantei de fond reprezinta o greseala de judecata, o interpretare partinitoare a probelor administrate precum si o aplicare gresita a normelor legale. Sustine ca respingerea exceptiei nulitatii deciziei contestate nu este intemeiata deoarece la o simpla lecturare a deciziei se poate observa ca nu au fost respectate prevederile art. 252 alin. 2 lit. f) Codul muncii in sensul ca nu a fost indicata instanta la care se poate atacata decizia, ceea ce impune anularea deciziei de sanctionare. Un alt motiv care atrage anularea deciziei, priveste momentul aplicarii sanctiunii, aratand ca a fost sanctionata prin decizia nr. 19/27. 02. 2015 ce i-a fost comunicata in data de 02.03.2015 pentru presupuse abateri disciplinare savarsite in cursul lunii decembrie-ianuarie 2015, toate sesizate conducerii prin adresa nr. 76/09. 01. 2015, astfel ca aplicarea sanctiunii la data de 27. 02. 2015 la mai mult de 30 de zile de la luarea la cunostinta si la mai mult de 6 luni de la data savarsirii, s-a facut cu nesocotirea prev. art. 252 alin. 1 Codul muncii . Pe fondul cauzei, apelanta sustine ca nu este vinovata de nici una din faptele ce ii sunt imputate. Sustine ca nu a facut altceva decat sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu conform fisei postului care nu este corespunzatoare si chiar in contradictie cu legea, astfel, cum s-a constatat prin procesul verbal de control al ITM nr. xxxxxx/06.03.2015 si anexa acestuia. Arata ca nu a fost de acord cu fisa postului si ca atare nu a semnat-o. Culpa in intocmirea acesteia in aceasta maniera precum si falsificarea semnaturii sale, apartine exclusiv conducerii paratei. Mai sustine ca sesizarile adresate conducerii paratei cat si organului superior (Consiliul Judetean S. ) si Curtii de Conturi nu pot fi interpretate ca abateri disciplinare atata timp cat vizau aspecte de incalcare a legii si aratau modul defectuos in care se desfasoara activitatea paratei sau era condusa parata. Mai arata ca depozitia martorului nu poate fi primita deoarece nu este un martor direct la vreuna din abaterile disciplinare ce i-au fost imputate, iar luarea in considerare de catre instanta de fond a unei astfel de depozitii face dovada partinirii, aspect ce se impune a fi remediat prin inlaturarea acestei probe. In drept: art. 466 si urm. Cod de procedura civila. Intimata B. Judeteana A. S. a depus intampinare, precum si concluzii scrise, prin care solicita respingerea apelului ca nefondat. CURTEA, verificand, potrivit art. 479 din Noul Cod de procedura civila, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, retine urmatoarele: Apelul este nefondat. Prin decizia nr. 19/27. 02. 2015, contestatoarea a fost sanctionata, in temeiul art. 247, 248 alin. 1 lit. c) Codul muncii cu reducerea salariului de baza pe o durata de 1 luna de zile cu 10%, retinandu-se o abateri disciplinare de natura comportamentala –adresarea de insulte si injurii colegiilor, precum si incalcarea si neglijarea repetata a obligatiilor profesionale de serviciu, detaliate in concluziile raportului Comisiei de etica si disciplina. Cu privire la aspectele de forma ale deciziei de sanctionare invocate de apelanta contestatoare, in mod corect s-a retinut de catre prima instanta ca aceasta cuprinde toate elementele prevazute de art. 252 alin. (2) lit a-f ) Codul muncii ., indicandu-se de asemenea posibilitatea atacarii la instanta competenta potrivit legii, in termen de 30 de zile de la comunicare. In acest context, faptul ca nu se indica in concret instanta competenta nu atrage nulitatea deciziei de sanctionare, contestatoarea nefiind vatamata in vreun fel in dreptul sau de a se adresa instantei, inregistrand, de altfel, in termenul legal, contestatia la Tribunalul S., ca instanta competenta sa solutioneze cauza avand in vedere prev. art. 269 din Codul muncii , coroborat cu art. 208, 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011. Cu privire la termenul de aplicare a sanctiunii, de asemenea, se retine ca au fost respectate cerintele legale, respectiv art. 252 alin. (1) Codul muncii , in lumina interpretarii date prin Decizia nr. 16/2012 pronuntata de ICCJ (RIL), prin care s-a stabilit ca momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitati. In speta, raportul final al cercetarii disciplinare prealabile este raportul comisie de etica si disciplina inregistrat la registratura unitatii la data de 13. 02. 2015 sub nr. 184/2015, iar decizia de sanctionare disciplinara a fost emisa la data de 27. 02. 2015, deci cu respectarea atat a termenului legal de 30 de zile calendaristice, cat si a termenului de 6 luni de la savarsirea faptelor imputate (decembrie 2014, ianuarie, februarie 2015). Cu privire la temeinicia masurii disciplinare aplicate, instanta retine ca savarsirea abaterilor mentionate in decizia de sanctionare a fost dovedita cu intregul probatoriu administrat in cauza, constand in actele care au stat la baza emiterii acesteia (f. 22-39) respectiv, raportul comisiei de etica si disciplina din 12. 02. 2015, extras ROI, fisa post, punctul de vedere al reclamantei cu privire la faptele imputate exprimat in notificarea nr. (continuarea deciziei civile nr. 1061/30. 06. 2016 pronuntata in dosarul nr. XXXXXXXXXXX) 175/12. 02. 2015 cu ocazia cercetarii disciplinare prealabile, precum si cu declaratia martorei Z. I. . Cu privire la atributiile de serviciu stabilite prin fisa postului si dispozitiile date cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii, este de mentionat ca sunt un atribut exclusiv ce revine angajatorului potrivit art. 40 Codul muncii , instanta neputand cenzura, in acest cadru procesual, actele interne cu caracter administrativ emise in acest sens de angajator. Solutia primei instante de respinge a contestatiei ca netemeinica s-a fundamentat, intr-o aplicare corecta a art. 264 din Codul de procedura civila, nu numai pe depozitia martorului la care face referire apelanta ci, pe intregul material probator, care se coroboreaza cu aceasta proba. Sustinerile apelantei in sensul ca sanctionarea sa ar fi urmarea sesizarilor neregulilor in desfasurarea activitatii pe care le-a adresat atat conducerii intimatei, cat si diverselor institutii (depuse in copie la dosar) nu pot fi primite, in contextul in care, asa cum s-a aratat mai sus, starea de fapt retinuta in decizia de sanctionare este confirmata de probele administrate. Fata de cele ce preced, Curtea, in baza art. 480 alin. (1) din Noul cod de procedura civila va respinge ca nefondat apelul promovat, pastrand ca legala si temeinica hotararea primei instante. Urmarea a respingerii apelului, in temeiul art. 453 din Codul de procedura civila va fi obligata apelanta I. C. sa plateasca intimatei B. Judeteana A. S. suma de 1. 200 lei cheltuieli de judecata in apel, constand in onorariul avocatial probat cu chitanta depusa la fila 24. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUNELE LEGII, D E C I D E Respinge ca nefondat apelul declarat de contestatoarea I. C. impotriva sentintei civile nr. 151/16. 02. 2016 pronuntata de Tribunalul S. – Sectia I civila in dosar civil nr. XXXXXXXXXXX.
Pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia
Mai multe despre: decizie de sanctionare abatere disciplinara fisa postului acte interne proces-verbal de control daune morale nulitate cercetare disciplinara raport final
Citeste mai multe despre contestatia deciziei de santionare disciplinara:
Elementele obligatorii pe care trebuie sa le curpinda decizia de santionare disciplinara (cu desfacerea contractului de munca, diminuarea salariului s.a.)
Procedura care trebuie respectata pentru aplicarea unei sanctiuni disciplinare in mod legal si temeinic
Salariatul are dreptul de a formula contestatie impotriva deciziei de santionare disciplinara emisa de catre angajator. Elementele esentiale ale unei astfel de contestatii.
Elementele esentiale ale intampinarii impotriva contestatiei impotriva deciziei de santionare disciplinara formalata de catre salariat
Prin anularea deciziei de santionare disciplinare instanta poate dispune reintegrarea salariatului pe postul ocupat anetrior, plata unor despagubiri s.a.
