• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Obligarea salariatului la plata prejudiciului cauzat prin indeplinirea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu

Hotararea nr. 30 din 12 ianuarie 2017
Pronuntata de Tribunalul Tulcea

Prin cererea adresata acestei instante la data de 28 ianuarie 2016 si înregistrata sub nr. xX, reclamanta R__ NATIONALA a P_ - R__ prin Directia S_ Tulcea a chemat în judecata pe pârâtul B__ V_, pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea pârâtului la plata sumei de 25.161,04 lei reprezentând contravaloare prejudiciu cauzat prin neîndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu ce ii reveneau in calitate de gestionar, titular al cantonului.

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

 

În motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca  pârâtul  a fost angajat în functia de padurar la Ocolul Silvic C__, canton 3 Toptas, primit în gestiune prin procesul verbal de predare primire din data de 22.01.2009, acesta având în gestiune si izlazul împadurit al comunei D_, conform contractului de paza încheiat între Directia Silvica Tulcea si Consiliul Local al _> P_ actul de control nr. 2196/22.10.2012, efectuat în canton în perioada 16-18.10.2012 au fost identificate un numar de 16 cioate cu un volum de 27,561 mc si o valoare de 9537,363 lei pentru care prin angajament de plata reclamantul si-a însusit prejudiciul constatat.
P_ actul de control de fond nr. 2263 din 30.10.2012 au fost identificate un nr. de 99 de cioate cu un volum de 72,523 mc si o valoare de 21.594,22 lei pentru care pârâtul a dat angajament de plata însusindu-si prejudiciul astfel cum a fost constatat. Pârâtul nu a contestat calculul volumului si valorii si si-a însusit prejudiciul astfel cum a fost calculat prin fi?a de calcul în conformitate cu prevederile OG 85/2006.
Astfel la data de 30.10.2012 pârâtul B__ V_ în calitate de padurar titular al cantonului 3 Toptas, recunoaste si îsi însu?e?te un prejudiciu total de 31.131,583 lei reprezentând contravaloarea a 100,084 mc masa lemnoasa provenita din 115 cioate taiate ilegal. Nu a facut nici o obiectiune la aceste acte de control, privind vechimea cioatelor.
In perioada 1-3.11.2012 se efectueaza înca un control de fond pentru predarea cantonului la __ odihna a padurarului B__ V_, prin care sunt identificate înca 21 de cioate cu un volum de 24,75 mc si o valoare de 15.773,85 lei.
Pentru prejudiciul constatat cu ocazia controalelor de fond pentru care a refuzat sa semneze angajament de plata respectiv 15.777,85 lei si 1950, 86 lei s-a emis decizia de imputa?ie nr. 375/26.11.2012.
Pârâtul a contestat decizia de imputa?ie pe rolul Tribunalului Tulcea fiind înregistrat dosarul x. P_ sentinta civila nr. 4210/12.01.2013 definitiva, irevocabila si executorie paratul B__ V_ a fost obligat la plata sumei de 16.321,94 lei asa cum a rezultat din expertiza tehnica de specialitate silvica. fata de refuzul paratului de a achita voluntar suma s-a încuviintat executarea silita în dosarul de executare nr. 1138/G/2014 al B__ „G_ A_-M_”
A mai precizat reclamanta ca, paratul B__ V_ si-a însusit prejudiciile constatate prin actele de control semnând angajamentele de plata, însa dupa desfacerea disciplinara a contractului individual de munca prin decizia nr. 87/6.03.2013 nu a înteles sa achite voluntar debitele cu care figureaza in evidentele contabile ale Ocolului Silvic C__.
Prejudiciul total cu care este înregistrat paratul B__ V_ este de 42.885,75 lei provenind din: act control 2169/22.10.2012              pentru care a semnat angajament de plata nr. 2197/22.10.2012 în valoare de 9537,36 lei ramânând de achitat suma de 3566,82 lei; act control nr. 2263/30.10.2012 pentru care a semnat angajament de plata în valoare de 21.594,22 lei integral neachitat; act de control nr. 2308/05.11.2012 si nr. 2311/5.11.2012              pentru care s-a emis decizie de imputa?ie si în prezent s-a instituit procedura executarii silite.
Astfel prejudiciul total pentru care se solicita atragerea raspunderii patrimoniale a paratului B__ V_ este în valoare de 25.161,04 lei.
Totodata reclamanta a precizat ca, în temeiul art. 110 alin.2 din contractul colectiv de munca coroborat cu prevederile art. 6 si 20 din Anexa Regulament de paza a fondului forestier, H.G. nr. 1706/2009, \"Padurarul titular de canton raspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puie?ii si lastarii taia?i ilegal, sco?i din pamânt, distru?i sau degrada?i, sustra?i ori aflati pe teren, nejustifica?i prin procese-verbale de constatare a contraven?iilor si infractiunilor încheiate anterior declansarii controlului sau justifica?i prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti, a fi neîntemeiate, precum si pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat în gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale\".
Paratul avea si calitatea de gestionar astfel încât raspunde integral pentru pagubele pe care le-a cauzat conform dispozitiilor art. 23, 24 si 25 alin 1 din Legea 22/1969 actualizata.
In aceste conditii, singura modalitate de recuperare a prejudiciului îl constituie obligarea paratului, în temeiul unei hotarâri judecatoresti la plata prejudiciului constat prin cele doua acte de control 2196/2012 si 2263/2012 în valoare totala de 25.161,04 lei.
S-a mai apreciat ca, actiunea priveste raspunderea patrimoniala a pârâtului - padurar în cadrul Directiei Silvice Tulcea, pentru prejudiciul cauzat institutiei prin neîndeplinirea
corespunzatoare a atributiunilor de serviciu, iar prin Decizia 3/2014 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie se arata expres ca, atunci când recuperarea contravalorii pagubei produse angajatorului nu se realizeaza prin acordul partilor, persoana angajata nu recunoaste producerea pagubei ori nu este de acord cu întinderea acesteia si a contravalorii stabilite, angajatorul are la dispozitie doar calea de a sesiza instanta competenta, aflându-ne in prezenta unui conflict de munca, caruia ii sunt implicit aplicabile prevederile titlului XII din Codul Muncii.
În concluzie, reclamanta a solicitat admiterea actiunii si obligarea pârâtului la plata sumei de 25.161,04 lei reprezentând prejudiciul cauzat prin neîndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu ce îi reveneau în calitate de titular al cantonului.
În drept, reclamanta si-a întemeiat cererea pe dispozitiile Codul de Procedura Civila coroborat cu prevederile art. 254 alin 1 Codul Muncii, art. 20 din HG 1706/2009, art. 23, 24, 25 din Legea 22/1969 actualizata, OG 85/2006, iar în dovedire a depus la dosar înscrisuri.
In dovedirea cererii sale, reclamanta a depus la dosar o _ înscrisuri.
La data de 18 februarie 2016, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca prescrisa si în subsidiar, ca nefondata.
În sustinerea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, s-a aratat ca potrivit art. 268 alin. 1 lit. c) CM cererile în vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune în cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator.
Potrivit regulii generale de la art.2523 NCC, prescriptia începe sa curga de la data când titularul dreptului la actiune a cunoscut sau trebuia sa cunoasca na?terea lui, iar potrivit art. 2528 prescriptia dreptului material la actiune în repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o fapta ilicita (asa cum este de ex. abaterea disciplinara pentru care s-a dispus concedierea intimatului) începe sa curga de la data când pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atât paguba cât si pe cel care raspunde de ea.
asadar, din aceasta perspectiva, data nasterii dreptului la actiune o constituie data la care angajatorul trebuia sa cunoasca existenta prejudiciului si pe faptuitorul acestuia.
Or, asa cum se poate observa chiar din formularea cererii de chemare în judecata, angajatorul a aflat de existenta prejudiciului la urmatoarele date: 22.10.2012 pentru prejudiciul în valoare de 9537,363 lei, stabilit prin actul de control nr. 2196/22.10.2012, în urma caruia pârâtul a semnat, la aceeasi data angajamentul de plata nr. 2197/22.10.2012. Din acest prejudiciu a fost recuperata suma de 5970,54 lei, ramânând un rest de plata de 3566,82 lei; la data de 30.10.2012 pentru prejudiciul în valoare de 21.594,22 lei, stabilit prin actul de control nr.2263/30.10.2012, în urma caruia pârâtul a semnat angajamentul de plata nr. 2264/30.10.2012.
Ca urmare, raportat la data la care reclamanta a luat la cunostinta de producerea prejudiciului 22.10.2012, respectiv 30.10.2012, actiunea este formulata peste termenul de 3 ani, reglementat de art. 268 CM, ceea ce înseamna ca aceasta actiune este prescrisa, motiv pentru care se solicita respingerea acesteia.
Pe fondul actiunii, apreciaza pârâtul ca aceasta este nefondata datorita urmatoarelor argumente: potrivit art.272 CM potrivit caruia sarcina probei revine angajatorului, prevedere legala dublata de norma de la art. 249 NCPC potrivit caruia cel care face o sustinere în cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, ceea ce înseamna ca angajatorul reclamant are obligatia de a demonstra în prezenta cauza: existenta prejudiciului, valoarea acestuia si persoanele care se fac vinovate.
În ceea ce priveste persoanele ce se fac vinovate, potrivit art. 9 din HG nr. 1076/2009 de aprobare a regulamentului de paza a fondului forestier pagubele produse fondului forestier national cauzate de neîndeplinirea, totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa, în solidar atât padurarului titular cât si altor persoane cu atributii pe linie de paza.
Or, personalul silvic cu atributii de paza este format din padurar, ?eful de district (art.7 din Regulament) si ?eful de ocol (art.8 din Regulament), ceea ce înseamna ca personale ce se fac vinovate de producerea prejudiciului sunt: padurarul, ?eful de district si ?eful de ocol.
Raportat la prevederile art. 255 alin.1 si 2 CM,  se apreciaza ca norma legala prevazuta de art. 9 din HG nr. 1076/2009 este o norma speciala, fapt ce va determina aplicabilitatea acesteia, în detrimentul celei prevazute de Codul muncii.
La data depunerii întâmpinarii, pârâtul a formulat si cerere de chemare în garantie a numi?ilor: C_ S_, ce avea calitatea de sef de district si E__ I_, sef de ocol în cadrul institutiei, în baza art. 72 NCPC, având în vedere urmatoarele argumente:
Cererea de chemare în garantie are caracterul unei cereri incidentale, prin care se urmareste introducerea în proces a unui tert împotriva caruia ar putea sa se îndrepte ulterior partea care ar cadea în pretentii sau ar fi obligata la despagubiri.
In aceste conditii, ”cererea de chemare în garantie, ca mijloc procesual de atragere a unui tert la judecata , este admisibila nu numai în cazul drepturilor reale sau de creanta garantate legal ori conventional, ci si ori de câte ori, partea care ar cadea în pretentii ar avea posibilitatea sa solicite de la o alta persoana despagubiri pentru dreptul pe care l-a pierdut, respectiv pentru obligatia ce a fost stabilita în sarcina sa prin hotarâre judecatoreasca.
De exemplu: (...) în cazul în care creditorul cheama în judecata numai pe unul dintre debitorii ce s-au obligat în solidar, pârâtul poate sa cheme în garantie pe ceilalti codebitori pentru ca fiecare dintre ei sa îi plateasca partea corespunzatoare din datoria comuna.”
Potrivit art. 9 din HG nr. 1076/2009 de aprobare a regulamentului de paza a fondului forestier pagubele produse fondului forestier national cauzate de neîndeplinirea, totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa, în solidar atât padurarului titular cât si altor persoane cu atributii pe linie de paza.
Or, personalul silvic cu atributii de paza este format din padurar, ?eful de district (art.7 din Regulament) si ?eful de ocol (art.8 din Regulament), ceea ce înseamna ca personale ce se fac vinovate de producerea prejudiciului sunt: padurarul, ?eful de district si ?eful de ocol.
În acest sens, este de observat faptul ca ?eful de district C_ S_ are urmatoarele obligatii potrivit art.7 din Regulament: lit.e) de a raporta imediat ?efului de ocol taierile nelegale, doborâturile, etc, lit.g) solicita sprijin de specialitate în organizarea pazei padurilor de la unitatile de Politie si jandarmi, lit.l) stabileste prejudiciul si îl înregistreaza în condica de serviciu a padurarului titular de canton, ceea ce înseamna ca daca în condica de serviciu a padurarului nu exista trecute taierile nelegale, vinovatia apartine ?efului de district.
De altfel, s-a si propus sanctionarea disciplinara a ?efului de district, asa cum rezulta si din adresa nr. xxx/08.11.2012,
?eful de ocol, are urmatoarele atributii potrivit art. 8 din Regulament: lit.a) ia masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier, lit.g) ac?ioneaza în colaborare cu structurile locale de Politie pentru prevenirea, constatarea si sanctionarea infractiunilor silvice.
Din aceste prevederi legale, reiese nu numai faptul ca prejudiciul a fost facilitat si prin concuren?a atitudinii pasive a conducerii ci, si prin neîndeplinirea propriilor atributii ale personalului de conducere.
Pe de alta parte, potrivit art.4 din Regulamentul de paza a fondului forestier aprobat prin HG. nr. 1076/2009 coroborat art.16 alin.2 din acelasi regulament, reiese faptul ca, controalele de fond se efectueaza la plecarea sau întoarcerea din concediu, internarea în spital, suspendarea din functie, etc în urma caruia se încheie procesul verbal de predare-primire a cantonului, predarea primirea realizându-se de catre ?eful de ocol.
Indiferent de op?iunea padurarului de a nu se preda cantonul, atributia de predare primire a cantonului silvic apartine ?efului ocolului silvic sau împuternicitului acestuia, potrivit art. 4 din Regulamentul de paza a fondului forestier aprobat prin HG nr. 1076/2009. Mai mult, potrivit art. 24 din acelasi act normativ, pe durata actiunilor lunare tot ?eful ocolului silvic asigura continuitatea pazei fondului forestier, fapt ce nu s-a facut.
In aceste conditii, este posibil ca în perioada în care pârâtul nu se afla în exercitiul functiunii sa fi avut loc taierile ilegale de arbori.
Or, daca arborii au fost taia?i când reclamantul se afla în afara programului de lucru, iar reclamanta, prin ?eful de ocol, asa cum stabileste art.4 coroborat cu art. 7 pct. b), art.16 alin.2 si cu art.24 din Regulamentul de paza, nu a asigurat paza continua a cantonului, înseamna ca taierea ilegala nu îi poate fi imputata pârâtului.
vinovatia nu poate fi stabilita numai în sarcina pârâtului, având în vedere si urmatoarele considerente, în afara celor mentionate anterior:
P_ procesele verbale de patrulare din perioada 28.01.xx12, ale reclamantului împreuna fie cu Mitca T_, fie cu C_ S_, fie cu S_ Stelica, fie chiar fara reclamant, cu exceptia celei din data de 04.10.2012, nu a fost evidentiata nicio taiere nelegala. Or, în conditiile în care din aprilie 2012 au început controalele de fond intensificate în cantonul 3 Topta? al reclamantului si la fiecare control au fost identifica?i arbori taia?i într-un numar considerabil, cum este posibil ca în patrularile executate împreuna cu S_ sau cu ?eful de district C_ sa nu fie descoperit niciun ciot. Din taierile ilegale repetate, descoperite prin controalele de fond efectuate la intervale de 3-10 zile rezulta urmatoarele concluzii: suprafata cantonului pe care pârâtul o avea în paza era mult prea mare, pentru a putea realiza paza întregului canton în cele 8 ore de munca pe zi; suprafata cantonului este de 700 ha, cum un ha=l0.000 mp, ar însemna ca 700 ha=7.000.000 mp; daca se presupune ca suntem în prezenta unui patrat, atunci S=l2, ceea ce înseamna un patrat cu laturile de 2.645m = 2,65 km (latura = radical din suprafata). Pentru a ilustra mai bine ce înseamna aceste cifre, se specifica faptul ca un teren de fotbal are suprafata de 0,7 ha, adica de 700 mp, ceea ce înseamna un patrat cu latura de 26,45 m, ceea ce denota o diferenta imensa.
Din aceasta perspectiva, suprafata pe care un padurar o are în paza este mult prea mare pentru a putea fi acoperita în totalitate zilnic, în cele 8 ore de lucru, în conditiile în care salariatii nu numai ca nu beneficiaza de mijloace de transport dar nu se deconteaza nici carburantul daca deplasarea a avut loc cu mijlocul de transport proprietate personala, asa cum a declarat atât martorul C_, cât si martorul S_.
În intervalul 09.04.2012 si 03.11.2012 s-au desfasurat 6 controale de fond, fiecare control gasind cioate de la arbori taia?i ilegal, mai mult decât atât la controale la un interval de câte 10 zile distan?a unul de cellalt s-au descoperit cioate de o valoare foarte mare (nota nr. 2263/30.10.2012 - 21.594,22 lei si controlul din 03.11.2012 - 15.773,85 lei), la aceste controale participând 3 persoane pe întreaga suprafata, perioada de timp fiind de 2-3 zile.
Cu alte cuvinte pentru parcurgerea întregii suprafe?e în vederea descoperirii existentei copacilor taia?i ilegal a fost nevoie de 3 zile si 3 persoane. În aceste conditii, este greu de crezut ca un singur padurar care nu beneficia de autoturism în vederea deplasarii avea posibilitatea reala de a verifica întreaga padure într-o zi, pentru a putea aduce la cunostinta angajatorului sau lipsa copacilor/existenta cioatelor.
In Raportul nr. xxx/29.10.2012 privind inspec?iile de fond efectuate în Canton 3 Topta? în perioada 16.10-03.11.2012, ing. S_ P_ precizeaza faptul ca au fost identifica?i 99 arbori taia?i pe care domnul S_ C_ - sef district, nu i-a observat la inspec?ia efectuata cu doar o saptamâna înainte. Acest lucru demonstreaza cu prisosin?a faptul ca este imposibil sa sii sub control o asemenea suprafata si sa se identifice cu acurate?e toate cioatele aflate într-o padure ce se întinde pe o suprafata de 700 ha.
De altfel, pâna si institutia reclamanta a realizat faptul ca este dificil ca un singur padurar sa poate efectua un control eficace pe o suprafata de 700 ha.
Astfel, la predarea cantonului în noiembrie 2012 de catre reclamant, acesta a întocmit 2 procese verbale de predare unul la data de 01.11.2012 si celalalt la data de 02.11.2012, deoarece cantonul a fost împartit pe ua-uri la 2 padurari, Mitca T_ si V__ N_, ori acest fapt întare?te faptul ca acest canton este mult prea mare pentru a fi încredin?at spre paza unui singur padurar.
La toate declara?iile luate în cadrul fiecarui control, reclamantul a acuzat faptul ca nu exista ?an? de protectie, astfel încât accesul în zone este facil. Acest lucru este retinut si de catre ?eful de ocol E__ I_ prin Nota anexa nr. 958/03.05.2012, prin care se arata: \"Men?ionez faptul ca acest canton silvic se afla la limita fondului forestier cu terenul agricol si izlazul comunal al __ se învecineaza si cu localitatile L__ si Me?terul, distan?a pâna la aceste localitati fiind de 3 km în linie dreapta. ?an?ul de minim sanitar care limita accesul la fondul forestier al acestui canton a fost facut în anul 1979, în momentul de fata fiind colmatat pe toata lungimea lui de 6 km lucru care face ca accesul în zona sa fie foarte u?or.”
Cu alte cuvinte, acest ?an? minim sanitar, desi este constatat, la fiecare control, ca nu exista si ca acest lucru faciliteaza taierile ilegale, institutia nu adopta nici o masura pâna nu este solicitat acest lucru de padurar. Chiar si a?a, desi prin nota de relatii nr.2267 din data de 30.10.2012, reclamantul solicita explicit realizarea ?an?ului minim sanitar, acesta a fost realizat abia la solicitarea celor doi padurari care au preluat cantonul.
In aparare, pârâtul a depus la dosar o _ înscrisuri.
La data de 09 mai 2016, chematul în garantie E__ I_, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garantie.
S-a aratat ca, fata de prevederile art. 9 din HG 1076/2009 de aprobare a Regulamentului de paza a fondului forestier national, prin care pagubele produse fondului forestier national cauzate de neîndeplinirea totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa în solidar atât titularului cât si persoanelor cu atributii de paza, coroborat cu dispozitiile art. 8 conform cu care responsabile cu repararea prejudiciului sunt în solidar padurarul si ?eful de ocol, în ceea ce îl priveste, a detinut calitatea de sef Ocol C__ în perioada întocmirii actelor de control care au constat prejudiciul de care se face responsabil pârâtul B__ V_. La data emiterii deciziilor de imputa?ie si de sanctionare cu desfacerea disciplinara a contractului individual a padurarului pentru un volum de material lemnos taiat nejustificat, nu mai avea calitatea de sef de ocol, iar în prezent nu mai are calitatea de salariat al reclamantei Directia Silvica Tulcea.
Pentru a putea fi antrenata raspunderea patrimoniala în solidar cu pârâtul trebuie întrunite cumulativ conditiile prevazute de dispozitiile codului muncii: calitatea de salariat, existenta unei fapte ilicite imputabile în calitate de sef de ocol si în legatura directa cu prejudiciul constat în cantonul al carui titular era B__ V_, legatura de cauzalitate dintre fapta sa proprie si prejudiciul constatat între fapta si rezultat.
dispozitiile privind atragerea raspunderii patrimoniale în solidar, astfel cum au fost invocate, motivat de atributiile generale de coordonare a activitatii de paza la nivelul ocolului Silvic C__, în raport de dispozitiile art.8 din Regulamentul de paza a fondului forestier aprobat prin HG 1706/2009 nu-si gasesc aplicarea în cazul de fata.
Conform dispozitiilor art. 6 din Regulament padurarul poarta raspunderea pentru modul în care îsi desfasoara activitatea de paza a cantonului si are în principal urmatoarele atributii: apara integritatea fondului forestier împotriva ocuparii sau folosirii ilegale de terenuri, a taierilor ilegale de arbori si a sustragerii de lemn sau a altor produse ale padurii, distrugerii constructiilor, instalatiilor, bornelor, culturilor, degradarii arborilor, puie?ilor si lastarilor, precum si a oricaror fapte ilegale; participa la stabilirea prejudiciului produs în raza cantonului prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puie?ilor si lastarilor si ac?ioneaza pentru identificarea autorilor acestor fapte; identifica cioatele arborilor taia?i ilegal si locurile arborilor sco?i din pamânt si le înregistreaza în condica de serviciu; încheie acte de constatare a contraven?iilor si infractiunilor silvice si tine eviden?a acestora în condica de serviciu; confisca sau retine, dupa caz, materialele lemnoase provenite din savârsirea faptelor ilegale, în conditiile prevazute de lege; depune la sediul ocolului silvic, în termen de 5 zile de la data încheierii, actele de constatare a contraven?iilor si infractiunilor silvice; executa patrulari în vederea prevenirii incendiilor în zonele si perioadele de risc, iar în cazul declansarii unui incendiu alarmeaza ocolul silvic si celelalte institutii abilitate pentru astfel de situatii si ac?ioneaza imediat pentru localizarea si stingerea incendiului; controleaza circulatia materialului lemnos în fondul forestier în vederea stabilirii provenien?ei si legalitatii transportului de materiale lemnoase; completeaza corespunzator evidentele specifice în condica de serviciu si anexa la condica.
Aceste prevederi trebuie coroborate cu prevederile art. 20, conform cu care  padurarul titular de canton raspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puie?ii si lastarii taia?i ilegal, sco?i din pamânt, distru?i sau degrada?i, sustra?i ori aflati pe teren, nejustifica?i prin procese-verbale de constatare a contraven?iilor si infractiunilor încheiate anterior declansarii controlului sau justifica?i prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti, a fi neîntemeiate, precum si pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat în gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale.
asa fiind, sustine chematul în garantie ca nu poate fi antrenata raspunderea în solidar la plata prejudiciului ca efect al legii, a ?efului de ocol, motivat de atitudinea pasiva a conducerii ocolului.
Principala obligatie a padurarului privind activitatea de paza este de a raporta ierarhic catre ?eful de district si ?eful de ocol, orice activitate ilegala privind taierile ilegale, sustrageri de material lemnos, transport de masa lemnoasa fara documente de provenien?a, de a identifica în cel mai scurt timp cioatele provenite din taieri ilegale si de a solicita sprijin în zonele vulnerabile în vederea intensificarii activitatii de paza si a identificarii autorilor.
In calitate de padurar titular de canton cu atributii expres prevazute de norma legala si fi?a postului, în perioada cât a fost sef de ocol, pârâtul nu a semnalat nici o situatie deosebita, nu a întocmit nici un act de contraven?ie/infractiune, nu a solicitat sprijinul în vederea efectuarii de actiuni de paza cu personalul ocolului/ echipa mobila/ organele de Politie/jandarmerie, nu a adus la cunostinta conducerii în cadrul ?edin?elor de analiza bilan? sau prin vreun raport existenta în canton a zonelor vulnerabile .
A mai aratat chematul în garantie ca, în apararea sa pârâtul afirma ca un padurar nu poate asigura paza unei suprafe?e de 700 de ha, dar solicita motivat de atitudinea pasiva a conducerii ca ?eful de ocol sa raspunda pentru paza a 14.276 ha si pentru pagube înregistrate ca urmare a neîndeplinirii corespunzatoare a sarcinilor de serviciu a tuturor padurarilor din subordine.
Totodata, a mai precizat ca pârâtul aduce ca argument a neîndeplinirii atributiilor sale de serviciu si admitere a cererii de chemare în garantie procesele verbale de patrulare care însa nu au evidentiat nici o fapta de natura a determina conducerea ocolului sa ia masuri suplimentare de paza, subliniind si ca acesta face o confuzie totala între atributiile de paza a padurarului si activitatea de paza a fondului forestier cu atributiile agentului de paza facând calcule privind imposibilitatea fizica a unei persoane de a strabate zilnic întreaga suprafata a cantonului.
În concluzie, se solicita respingerea cererii de chemare în garantie ca nefondata.
P_ încheierea de sedinta din data de 05 iulie 2016, instanta a încuviintat în principiu cererea de chemare în garantie.
În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri.
La data de 30 septembrie 2016, reclamanta a depus la dosar adresele nr. xxx din 26.09.2016, nr. 1619 din 22 septembrie 2016, decizia nr. 375 din 26.11.2012, angajament de plata nr. 2197 din 22.10.2012, actul de control nr. 2196 din 22.10.2012, angajament de plata nr. 2264 din 30.10.2012, actul de control nr. 2263 din 30.10.2012, adresa nr. xxx din 5 octombrie 2016, bonuri de lucru receptie, cererile din 08.11.2010 si din 15.10.2012, chitantele nr. 653 din 17.12.2012, nr. 637 din 05.12.2012, nr. 105 din 11.03.2013, note contabile, adresa nr. xxx din 19.10.2016, adresa nr. xxx din 03.01.2017.
Atât reclamanta cât si pârâtul au formulat concluzii scrise în cauza.
In privinta exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, exceptie ce urmeaza a  fi examinata cu prioritate având în vedere dispozitiile art. 248 Cod proc. civila, instanta retine urmatoarele:
Conform prevederilor art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 85/2006:
„(1) Personalul cu atributii de paza  a padurilor raspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile cap. III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafe?ele de padure pe care le are în paza, constatate si evaluate în conditiile prezentei Ordonante de urgenta.”
P_ Decizia nr. 3/2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca:
„In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegeta?iei forestiere din paduri si din afara acestora, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2007, coroborate cu dispozitiile art. 254 si art. 266 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 427/2001, cu modificarile ulterioare, actiunile în raspundere patrimoniala formulate împotriva personalului silvic cu atributii de paza a padurilor pentru pagubele produse pe suprafe?ele de padure pe care le are în paza, în conditiile art. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 85/2006, sunt de competenta materiala a instantelor de conflicte de munca.”
Conform prevederilor art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, cererile în vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, în situatia în care obiectul conflictului individual de munca consta în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si în cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor catre angajator.
Potrivit prevederilor art. 2523 din Codul civil, prescriptia începe sa curga de la data când titularul dreptului la actiune a cunoscut sau, dupa împrejurari, trebuia sa cunoasca na?terea lui.
asa fiind, instanta urmeaza a observa ca, pentru prejudiciul în cuantum de 9537,363 lei, stabilit prin actul de control nr. 2196 din 22.10.2012, prescriptia a început sa curga la data de 22.10.2012, iar pentru prejudiciul în cuantum de 21.594,22 lei stabilit prin actul de control nr. 2263 din 30.10.2012, prescriptia a început sa curga la data de 30.10.2012, asadar pentru fiecare dintre cele doua prejudicii, la data la care au fost emise actele de control prin care acestea au fost stabilite.
instanta observa ca, pentru prejudiciul în cuantum de 9537,363 lei, pârâtul a semnat angajamentul de plata nr. 2197 din 22.10.2012, iar pentru prejudiciul în cuantum de 21.594,22 lei a semnat angajamentul de plata nr. 2264/30.10.2012.
Pârâtul a semnat cele doua acte de control mai sus precizate, fara obiectiuni si a semnat si sus-mentionatele angajamente de plata privind prejudiciul adus reclamantei, efectuând mai multe Plati pentru repararea acestui prejudiciu, asa dupa cum rezulta din adresa nr. xxx/26.09.2016 si din chitantele aflate în copie certificata la dosar, ultima fiind efectuata la data de 11.03.2013, conform chitantei nr. 105 din 11.03.2013.
desi pârâtul a sustinut ca, fata de dispozitiile art. 254 alin. (3) din Codul muncii, reclamanta nu putea face retineri pentru recuperarea prejudiciului, pe statul de plata, însa este bine-cunoscut obiceiul angajatorilor de a retine fara voia salariatilor, sume de bani cu acest titlu, eliberând ulterior chitante salariatilor, în speta nu s-a dovedit ca reclamanta ar fi procedat de aceasta maniera, în sensul ca ar fi efectuat retineri pe statul de plata în ceea ce îl priveste pe pârât si ulterior ar fi eliberat chitantele privind plata partiala a contravalorii prejudiciului produs de aceasta reclamantei.
Potrivit dispozitiilor art. 254 alin. (3) din Codul muncii,
„(3) In situatia în care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si în legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.”
Insa, nu exista niciun impediment ca salariatul, unilateral, sa recunoasca producerea pagubei si sa-si asume un angajament scris de plata. Dar, pentru a fi valabil, el trebuie acceptat de angajator, ajungându-se astfel tot la învoiala partilor, asa cum dealtfel s-a si procedat în speta.
In ambele ipoteze însa, trebuie avut în vedere ca nici învoiala partilor pentru prejudicii mai mici sau egale cu 5 salarii minime brute pe economie si nici angajamentul de plata, nu constituie titluri executorii si, drept urmare, în baza lor nu se pot face retineri lunare din drepturile salariale pentru acoperirea pagubei.
asa cum s-a aratat, în speta nu s-a dovedit ca au fost operate retineri pe statul de plata, în scopul recuperarii prejudiciului de la pârât.
Reclamanta a depus la dosar chitantele nr.653 din 17.12.2012, nr. 637 din 05.12.2012, nr. 105 din 11.03.2013, din care rezulta ca, acesta a achitat partial contravaloarea prejudiciului produs reclamantei.
Imprejurarea ca, pe respectivele chitante nu se regaseste si semnatura pârâtului, nu este de natura a forma convingerea instantei ca, acestea ar fi fost emise de reclamanta, urmare a retinerilor efectuate pe statul de plata pârâtului.
Lipsa semnaturii acestuia de pe chitante este datorata, asa cum se poate lesne observa, împrejurarii ca, pe respectivele chitante nu a fost imprimata si o rubrica denumita „salariat”, în dreptul careia sa se regaseasca si semnatura acestuia, aceasta fiind mai degraba o omisiune de concep?ie a chitantei, care nu poate atrage însa vreo culpa reclamantei.
Se are în vedere ca, ultima plata a fost efectuata voluntar de catre pârât, cu scopul acoperirii prejudiciului produs reclamantei, la data de 11.03.2013, asa dupa cum rezulta din copia chitantei nr. 105/11.03.2013.
asa dupa cum rezulta din decizia nr. 87/06.03.2013, emisa de reclamanta, pârâtul a fost concediat începând cu data de 06.03.2013, în temeiul art. 61 lit. a) din Codul muncii.
Conform deciziei sus amintite si, asa dupa cum rezulta si din sentinta civila nr. 618 din 18.03.2014, pronuntata de Tribunalul Tulcea, depusa în copie la dosar de reclamanta, prin care s-a solutionat contestatia la sus-mentionata decizie de concediere, la momentul concedierii pârâtului, reclamanta avea cunostinta despre întreg prejudiciul pe care acesta i l-a produs datorita neîndeplinirii corespunzatoare a sarcinilor de serviciu.
In aceste conditii, reclamanta a operat retineri din garan?ia materiala constituita de pârât pentru reclamanta, la data de 26.04.2013, în cuantum de 3.686,50 lei si, respectiv la data de 01.11.2013, în cuantum de 934,04 lei.
Nu s-a facut dovada ca pârâtul ar fi contestat aceste retineri din garan?ia sa materiala operate de reclamanta, în instanta, solicitând restituirea lor, starea sa de pasivitate, analizata din aceasta perspectiva, constituind astfel o recunoastere a acestuia cu privire la dreptul reclamantei de a recupera prejudiciul pe care i l-a produs, recunoastere facuta de catre pârât în folosul reclamantei, reprezentând chiar o achiesare tacita a sa la punctul de vedere al reclamantei.
asa fiind, instanta observa ca, în speta, devin aplicabile dispozitiile art. 2537 pct. 1 Cod civil, potrivit cu care prescriptia se întrerupe printr-un act voluntar de executare sau prin recunoasterea, în orice alt mod, a dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de catre cel în folosul caruia curge prescriptia.
Nu pot fi retinute nici sustinerile pârâtului privitoare la împrejurarea ca toate Platile efectuate de catre pârât în vederea acoperirii prejudiciului produs reclamantei au fost aferente doar actului de control nr. 2196/22.10.2012 si angajamentului de plata nr. 2197 din 22.10.2012, câta vreme aceasta mentiune nu a fost facuta nici pe chitantele de plata, nici în adresa nr. xxx din 26.09.2016 (fila 113) si nici în alt înscris aflat la dosar.
asa fiind, instanta retine ca, termenul de prescriptie în speta a fost întrerupt, conform prevederilor art. 2537 pct. 1 din Codul civil, la data de 01.11.2013 (data operarii ultimei retineri din garan?ia materiala a pârâtului) pentru întreg prejudiciul, si fata de prevederile art. 2541 alin. (1) si (2) Cod proc. civila, conform cu care întreruperea ?terge prescriptia începuta înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere, iar dupa întrerupere începe sa curga o noua prescriptie si, având în vedere ca reclamanta s-a adresat cu cerere de chemare în judecata a pârâtului, Tribunalului Tulcea, la data de 28 ianuarie 2016, apreciaza ca aceasta a fost facuta în termenul legal de 3 ani, conform dispozitiilor art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, urmând a respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca nefondata.
In ceea ce priveste cererea de chemare în garantie a ?efului de district C_ S_ si a ?efului de ocol E__ I_, instanta urmeaza a retine urmatoarele:
Potrivit prevederilor art. 9 din H.G. nr. 1076/2009 de aprobare a Regulamentului de paza a fondului forestier, pagubele produse fondului forestier national cauzate de neîndeplinirea totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa celor responsabili, în solidar, cu padurarul titular de canton silvic, precum si cu alte persoane cu atributii pe linie de paza, potrivit fisei postului.
Analizând probele administrate în cauza, instanta observa ca, anterior începerii controalelor în baza carora a fost stabilit prejudiciul suferit de reclamanta, pârâtul nu l-a încuno?tiin?at pe ?eful de district C_ S_ despre eventuale nereguli în cantonul a carui paza o asigura, ori cu privire la eventuale sustrageri de material lemnos sau la imposibilitatea de a asigura paza, data fiind suprafata foarte mare a cantonului si imposibilitatea ca o singura persoana sa asigure paza acestuia, iar acesta nu ar fi luat masuri pentru remedierea situatiei.
Nu exista nicio dovada din care sa rezulte ca pârâtul ar fi adus la cunostinta ?efului de district împrejurarea ca se confrunta cu dificulta?i în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în sensul de a asigura paza cantonului sau ca ar fi solicitat sprijinul si nu a beneficiat de sprijin din partea acestuia, pentru vreuna din sus-amintitele situatii.
Pârâtul avea obligatia de a-l anunta pe ?eful de district în situatia în care constata lipsa unor arbori din canton or, nu exista nicio proba care sa ateste ca anterior demararii actiunii de control de catre reclamanta, acesta ar fi procedat de aceasta maniera.
Chematul în garantie E__ I_, în calitatea sa de sef de ocol avea ca atributii, printre altele, si luarea de masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier si actionarea, în colaborare cu structurile locale de Politie pentru prevenirea, constatarea si sanctionarea infractiunilor silvice.
Analizând adresa nr. xxx din 03.01.2017, instanta observa ca, prin aceasta, reclamanta a precizat ca, la ?edin?ele de analiza bilan?, pentru fiecare district, prin rota?ie, se asigura paza de catre un padurar, iar în perioada concediului de odihna, paza a fost asigurata de padurarul vecin.
De asemenea, in adresa nr. xxx din 05.10.2016 (fila 122) rezulta ca, în anul 2012, în baza solicitarii nr. 2118 din 25.10.2012, reclamantul a cerut si a primit aprobare pentru  concediu de odihna dar fara predarea-primirea cantonului. Conform pontajelor însa, acesta a figurat prezent la serviciu. De asemenea, în aceeasi adresa, s-a facut mentiunea ca, în perioada 01.10.2012 – 22.10.2012, pârâtul nu a beneficiat de concediu medical, învoiri sau concedii fara plata.
In aceste conditii, nu se poate retine neîndeplinirea de catre acest chemat în garantie a atributiei de a lua masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier.
Pe de alta parte, atât timp cât pârâtul nu a adus la cunostinta reclamantei ca ar avea cunostinta despre lipsuri în gestiune, despre savârsirea unor contraven?ii sau infractiuni în cantonul al carui padurar era, nu se poate vorbi despre încalcarea de catre chematul în garantie E__ I_, în calitatea acestuia de sef de ocol, a atributiei de a actiona în colaborare cu structurile locale de Politie pentru prevenirea, constatarea si solutionarea infractiunilor silvice.
Analizând actul de control de fond nr. 2196 din 22.10.2012 si actul de control de fond nr. 2263 din 30.10.2012, în baza carora a fost constatat prejudiciul produs reclamantei, instanta observa ca pârâtul si-a însusit aceste acte, semnându-le fara obiectiuni, semnând chiar si angajamente de plata pentru acoperirea prejudiciului constatat. Or, în conditiile în care acesta ar fi apreciat ca responsabili de producerea respectivului prejudiciu sunt si ?eful de district si ?eful de ocol, avea dreptul de a semna cu obiectiuni actele de control.
fata de considerentele anterior expuse, instanta urmeaza a respinge cererea de chemare în garantie, ca nefondata.
Analizând actiunea pe fond, raportat la materialul probator administrat în cauza, instanta urmeaza a retine urmatoarele:
asa dupa cum rezulta din contractul individual de munca nr. 2 din 15.01.2009, între parti au existat raporturi de munca, în baza carora pârâtul a desfasurat activitate de padurar la societatea reclamanta, respectiv la Ocolul Silvic C__.
P_ Actul de control nr. 2196 din 22.10.2012 efectuat în Cantonul 3 Toptas a fost identificat un numar de 16 cioate, cu un volum de 27,561 m.c. si o valoare de 9537,363 lei.
Pârâtul si-a însusit fara obiectiuni constatarile din sus-precizatul act de control, prin semnarea acestuia, a declaratiei de final de control si a angajamentului de plata nr. 2197 din 22.10.2012.
P_ Actul de control nr. 2263 din 30.10.2012, efectuat în acelasi canton, s-a constatat o paguba în suma de 21.594,22 lei, fiind identificat un numar de 99 cioate, cu un volum de 72,523 m.c., reclamantul însusindu-si constatarile prin semnarea acestuia fara obiectiuni, cât si a angajamentului de plata nr. 2264/30.10.2012.
Se observa asadar ca, prejudiciul total produs de pârât reclamantei este în cuantum de 31.131,58 lei.
asa dupa cum  rezulta din chitantele nr. 653 din 17.12.2012, nr. 637 din 05.12.2012, nr. 105 din 11.03.2013, cât si din adresa nr. xxx din 26.09.2016, din nota contabila nr. 5 (fila 133) si din copia extrasului bancar aflata la fila 134, pârâtul a achitat din totalul de 31.131,58 lei, suma de 5970,54 lei, ramânând de achitat un prejudiciu în cuantum de 25.161,04 lei.
instanta are în vedere ca, pentru materialul lemnos constatat lipsa, pârâtul avea la dispozitie posibilitatea de a formula o cerere de acordare a riscului normal de serviciu si de limitare a raspunderii patrimoniale însa, asa dupa cum rezulta din actele dosarului, acesta nu a înteles sa uzeze de aceasta posibilitate.
Se retine ca, potrivit prevederilor art. 20 din H.G. nr. 1076/2009, „padurarul titular de canton raspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puie?ii si lastarii taia?i ilegal, sco?i din pamânt, distru?i sau degrada?i, sustra?i ori aflati pe teren, nejustifica?i prin procese-verbale de constatare a contraven?iilor si infractiunilor încheiate anterior declansarii controlului sau justifica?i prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti, a fi neîntemeiate, precum si pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat în gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale.”
Potrivit dispozitiilor art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegeta?iei forestiere din paduri si din afara acestora, personalul cu atributii de paza a padurilor raspunde patrimonial în conformitate cu prevederile Cap. III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafe?ele de padure pe care le are în paza, constatate si evaluate în conditiile acestei Ordonante de urgenta.
Potrivit prevederilor art. 254 alin. (1) din Codul muncii, salariatii raspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legatura cu munca lor.
fata de considerentele anterior expuse, instanta constata ca, în speta, sunt îndeplinite conditiile raspunderii patrimoniale, respectiv calitatea de salariat a pârâtului la reclamanta, fapta ilicita si personala a acestuia savârsita în legatura cu munca sa, constând în îndeplinirea necorespunzatoare a sarcinilor sale de serviciu, existenta prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre fapta sa si prejudiciul produs reclamantei si vinovatia pârâtului.
asa fiind, retinând prevederile legale invocate si considerentele de mai sus, instanta urmeaza a obliga pârâtul la plata catre reclamanta a sumei de 25.161,04 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de acesta prin neîndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu.
In consecinta, instanta urmeaza a respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca nefondata, si va admite în parte actiunea.
Va fi obligat pârâtul sa îi plateasca reclamantei suma de 25.161,04 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de acesta, prin neîndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu.
instanta va respinge cererea de chemare în garantie ca nefondata.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTARA?TE:
 
Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca nefondata.
Admite în parte actiunea formulata de reclamanta R__ NATIONALA A P_ - R__ P_ Directia SILVICA TULCEA, cu sediul în Tulcea, __, jud. Tulcea,  în contradictoriu cu pârâtul B__ V_, domiciliat în _, jud. Tulcea.
Obliga pârâtul sa îi plateasca reclamantei suma de 25.161,04 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de acesta prin neîndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu.
Respinge cererea de chemare în garantie formulata de pârâtul B__ V_ a chematilor în garantie: C_ S_, domiciliat în _, jud. Tulcea si E__ I_, domiciliat în oras Macin, __, jud. Tulcea, ca nefondata.
Executorie.
Cu apel în 10 zile de la comunicarea hotarârii, ce se va depune la Tribunalul Tulcea.
pronuntata în sedinta publica din data de 12.01.2017.

În motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca pârâtul  a fost angajat în functia de padurar la Ocolul Silvic C__, canton 3 Toptas, primit în gestiune prin procesul verbal de predare primire din data de 22.01.2009, acesta având în gestiune si izlazul împadurit al comunei D_, conform contractului de paza încheiat între Directia Silvica Tulcea si Consiliul Local al _> P_ actul de control nr. 2196/22.10.2012, efectuat în canton în perioada 16-18.10.2012 au fost identificate un numar de 16 cioate cu un volum de 27,561 mc si o valoare de 9537,363 lei pentru care prin angajament de plata reclamantul si-a însusit prejudiciul constatat.

Prin actul de control de fond nr. 2263 din 30.10.2012 au fost identificate un nr. de 99 de cioate cu un volum de 72,523 mc si o valoare de 21.594,22 lei pentru care pârâtul a dat angajament de plata însusindu-si prejudiciul astfel cum a fost constatat. Pârâtul nu a contestat calculul volumului si valorii si si-a însusit prejudiciul astfel cum a fost calculat prin fisa de calcul în conformitate cu prevederile OG 85/2006.
Astfel la data de 30.10.2012 pârâtul B__ V_ în calitate de padurar titular al cantonului 3 Toptas, recunoaste si îsi însuseste un prejudiciu total de 31.131,583 lei reprezentând contravaloarea a 100,084 mc masa lemnoasa provenita din 115 cioate taiate ilegal. Nu a facut nici o obiectiune la aceste acte de control, privind vechimea cioatelor.

In perioada 1-3.11.2012 se efectueaza înca un control de fond pentru predarea cantonului la __ odihna a padurarului B__ V_, prin care sunt identificate înca 21 de cioate cu un volum de 24,75 mc si o valoare de 15.773,85 lei.
Pentru prejudiciul constatat cu ocazia controalelor de fond pentru care a refuzat sa semneze angajament de plata respectiv 15.777,85 lei si 1950, 86 lei s-a emis decizia de imputatie nr. 375/26.11.2012.

Pârâtul a contestat decizia de imputatie pe rolul Tribunalului Tulcea fiind înregistrat dosarul x. P_ sentinta civila nr. 4210/12.01.2013 definitiva, irevocabila si executorie paratul B__ V_ a fost obligat la plata sumei de 16.321,94 lei asa cum a rezultat din expertiza tehnica de specialitate silvica. fata de refuzul paratului de a achita voluntar suma s-a încuviintat executarea silita în dosarul de executare nr. 1138/G/2014 al B__ „G_ A_-M_”
A mai precizat reclamanta ca, paratul B__ V_ si-a însusit prejudiciile constatate prin actele de control semnând angajamentele de plata, însa dupa desfacerea disciplinara a contractului individual de munca prin decizia nr. 87/6.03.2013 nu a înteles sa achite voluntar debitele cu care figureaza in evidentele contabile ale Ocolului Silvic C__.

Prejudiciul total cu care este înregistrat paratul B__ V_ este de 42.885,75 lei provenind din: act control 2169/22.10.2012 pentru care a semnat angajament de plata nr. 2197/22.10.2012 în valoare de 9537,36 lei ramânând de achitat suma de 3566,82 lei; act control nr. 2263/30.10.2012 pentru care a semnat angajament de plata în valoare de 21.594,22 lei integral neachitat; act de control nr. 2308/05.11.2012 si nr. 2311/5.11.2012 pentru care s-a emis decizie de imputatie si în prezent s-a instituit procedura executarii silite.
Astfel prejudiciul total pentru care se solicita atragerea raspunderii patrimoniale a paratului B__ V_ este în valoare de 25.161,04 lei.

Totodata reclamanta a precizat ca, în temeiul art. 110 alin.2 din contractul colectiv de munca coroborat cu prevederile art. 6 si 20 din Anexa Regulament de paza a fondului forestier, H.G. nr. 1706/2009, \"Padurarul titular de canton raspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puietii si lastarii taiati ilegal, scosi din pamânt, distrusi sau degradati, sustrasi ori aflati pe teren, nejustificati prin procese-verbale de constatare a contraventiilor si infractiunilor încheiate anterior declansarii controlului sau justificati prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti, a fi neîntemeiate, precum si pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat în gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale\".
Paratul avea si calitatea de gestionar astfel încât raspunde integral pentru pagubele pe care le-a cauzat conform dispozitiilor art. 23, 24 si 25 alin 1 din Legea 22/1969 actualizata.

In aceste conditii, singura modalitate de recuperare a prejudiciului îl constituie obligarea paratului, în temeiul unei hotarâri judecatoresti la plata prejudiciului constat prin cele doua acte de control 2196/2012 si 2263/2012 în valoare totala de 25.161,04 lei.
S-a mai apreciat ca, actiunea priveste raspunderea patrimoniala a pârâtului - padurar în cadrul Directiei Silvice Tulcea, pentru prejudiciul cauzat institutiei prin neîndeplinireacorespunzatoare a atributiunilor de serviciu, iar prin Decizia 3/2014 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie se arata expres ca, atunci când recuperarea contravalorii pagubei produse angajatorului nu se realizeaza prin acordul partilor, persoana angajata nu recunoaste producerea pagubei ori nu este de acord cu întinderea acesteia si a contravalorii stabilite, angajatorul are la dispozitie doar calea de a sesiza instanta competenta, aflându-ne in prezenta unui conflict de munca, caruia ii sunt implicit aplicabile prevederile titlului XII din Codul Muncii.

În concluzie, reclamanta a solicitat admiterea actiunii si obligarea pârâtului la plata sumei de 25.161,04 lei reprezentând prejudiciul cauzat prin neîndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu ce îi reveneau în calitate de titular al cantonului.
În drept, reclamanta si-a întemeiat cererea pe dispozitiile Codul de Procedura Civila coroborat cu prevederile art. 254 alin 1 Codul Muncii, art. 20 din HG 1706/2009, art. 23, 24, 25 din Legea 22/1969 actualizata, OG 85/2006, iar în dovedire a depus la dosar înscrisuri.
In dovedirea cererii sale, reclamanta a depus la dosar o _ înscrisuri.

La data de 18 februarie 2016, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca prescrisa si în subsidiar, ca nefondata.
În sustinerea exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, s-a aratat ca potrivit art. 268 alin. 1 lit. c) CM cererile în vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune în cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator.
Potrivit regulii generale de la art.2523 NCC, prescriptia începe sa curga de la data când titularul dreptului la actiune a cunoscut sau trebuia sa cunoasca na?terea lui, iar potrivit art. 2528 prescriptia dreptului material la actiune în repararea unei pagube care a fost cauzata printr-o fapta ilicita (asa cum este de ex. abaterea disciplinara pentru care s-a dispus concedierea intimatului) începe sa curga de la data când pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atât paguba cât si pe cel care raspunde de ea.
Asadar, din aceasta perspectiva, data nasterii dreptului la actiune o constituie data la care angajatorul trebuia sa cunoasca existenta prejudiciului si pe faptuitorul acestuia.

Or, asa cum se poate observa chiar din formularea cererii de chemare în judecata, angajatorul a aflat de existenta prejudiciului la urmatoarele date: 22.10.2012 pentru prejudiciul în valoare de 9537,363 lei, stabilit prin actul de control nr. 2196/22.10.2012, în urma caruia pârâtul a semnat, la aceeasi data angajamentul de plata nr. 2197/22.10.2012. Din acest prejudiciu a fost recuperata suma de 5970,54 lei, ramânând un rest de plata de 3566,82 lei; la data de 30.10.2012 pentru prejudiciul în valoare de 21.594,22 lei, stabilit prin actul de control nr.2263/30.10.2012, în urma caruia pârâtul a semnat angajamentul de plata nr. 2264/30.10.2012.

Ca urmare, raportat la data la care reclamanta a luat la cunostinta de producerea prejudiciului 22.10.2012, respectiv 30.10.2012, actiunea este formulata peste termenul de 3 ani, reglementat de art. 268 CM, ceea ce înseamna ca aceasta actiune este prescrisa, motiv pentru care se solicita respingerea acesteia.
Pe fondul actiunii, apreciaza pârâtul ca aceasta este nefondata datorita urmatoarelor argumente: potrivit art.272 CM potrivit caruia sarcina probei revine angajatorului, prevedere legala dublata de norma de la art. 249 NCPC potrivit caruia cel care face o sustinere în cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, ceea ce înseamna ca angajatorul reclamant are obligatia de a demonstra în prezenta cauza: existenta prejudiciului, valoarea acestuia si persoanele care se fac vinovate.

În ceea ce priveste persoanele ce se fac vinovate, potrivit art. 9 din HG nr. 1076/2009 de aprobare a regulamentului de paza a fondului forestier pagubele produse fondului forestier national cauzate de neîndeplinirea, totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa, în solidar atât padurarului titular cât si altor persoane cu atributii pe linie de paza.
Or, personalul silvic cu atributii de paza este format din padurar, seful de district (art.7 din Regulament) si seful de ocol (art.8 din Regulament), ceea ce înseamna ca personale ce se fac vinovate de producerea prejudiciului sunt: padurarul, seful de district si seful de ocol.
Raportat la prevederile art. 255 alin.1 si 2 CM,  se apreciaza ca norma legala prevazuta de art. 9 din HG nr. 1076/2009 este o norma speciala, fapt ce va determina aplicabilitatea acesteia, în detrimentul celei prevazute de Codul muncii.

La data depunerii întâmpinarii, pârâtul a formulat si cerere de chemare în garantie a numitilor: C_ S_, ce avea calitatea de sef de district si E__ I_, sef de ocol în cadrul institutiei, în baza art. 72 NCPC, având în vedere urmatoarele argumente:
Cererea de chemare în garantie are caracterul unei cereri incidentale, prin care se urmareste introducerea în proces a unui tert împotriva caruia ar putea sa se îndrepte ulterior partea care ar cadea în pretentii sau ar fi obligata la despagubiri.
In aceste conditii, ”cererea de chemare în garantie, ca mijloc procesual de atragere a unui tert la judecata , este admisibila nu numai în cazul drepturilor reale sau de creanta garantate legal ori conventional, ci si ori de câte ori, partea care ar cadea în pretentii ar avea posibilitatea sa solicite de la o alta persoana despagubiri pentru dreptul pe care l-a pierdut, respectiv pentru obligatia ce a fost stabilita în sarcina sa prin hotarâre judecatoreasca.

De exemplu: (...) în cazul în care creditorul cheama în judecata numai pe unul dintre debitorii ce s-au obligat în solidar, pârâtul poate sa cheme în garantie pe ceilalti codebitori pentru ca fiecare dintre ei sa îi plateasca partea corespunzatoare din datoria comuna.”
Potrivit art. 9 din HG nr. 1076/2009 de aprobare a regulamentului de paza a fondului forestier pagubele produse fondului forestier national cauzate de neîndeplinirea, totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa, în solidar atât padurarului titular cât si altor persoane cu atributii pe linie de paza.

Or, personalul silvic cu atributii de paza este format din padurar, seful de district (art.7 din Regulament) si seful de ocol (art.8 din Regulament), ceea ce înseamna ca personale ce se fac vinovate de producerea prejudiciului sunt: padurarul, seful de district si seful de ocol.
În acest sens, este de observat faptul ca seful de district C_ S_ are urmatoarele obligatii potrivit art.7 din Regulament: lit.e) de a raporta imediat sefului de ocol taierile nelegale, doborâturile, etc, lit.g) solicita sprijin de specialitate în organizarea pazei padurilor de la unitatile de Politie si jandarmi, lit.l) stabileste prejudiciul si îl înregistreaza în condica de serviciu a padurarului titular de canton, ceea ce înseamna ca daca în condica de serviciu a padurarului nu exista trecute taierile nelegale, vinovatia apartine sefului de district.

De altfel, s-a si propus sanctionarea disciplinara a sefului de district, asa cum rezulta si din adresa nr. xxx/08.11.2012,
seful de ocol, are urmatoarele atributii potrivit art. 8 din Regulament: lit.a) ia masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier, lit.g) actioneaza în colaborare cu structurile locale de Politie pentru prevenirea, constatarea si sanctionarea infractiunilor silvice.
Din aceste prevederi legale, reiese nu numai faptul ca prejudiciul a fost facilitat si prin concurenta atitudinii pasive a conducerii ci, si prin neîndeplinirea propriilor atributii ale personalului de conducere.

Pe de alta parte, potrivit art.4 din Regulamentul de paza a fondului forestier aprobat prin HG. nr. 1076/2009 coroborat art.16 alin.2 din acelasi regulament, reiese faptul ca, controalele de fond se efectueaza la plecarea sau întoarcerea din concediu, internarea în spital, suspendarea din functie, etc în urma caruia se încheie procesul verbal de predare-primire a cantonului, predarea primirea realizându-se de catre seful de ocol.
Indiferent de optiunea padurarului de a nu se preda cantonul, atributia de predare primire a cantonului silvic apartine sefului ocolului silvic sau împuternicitului acestuia, potrivit art. 4 din Regulamentul de paza a fondului forestier aprobat prin HG nr. 1076/2009. Mai mult, potrivit art. 24 din acelasi act normativ, pe durata actiunilor lunare tot seful ocolului silvic asigura continuitatea pazei fondului forestier, fapt ce nu s-a facut.

In aceste conditii, este posibil ca în perioada în care pârâtul nu se afla în exercitiul functiunii sa fi avut loc taierile ilegale de arbori.
Or, daca arborii au fost taiati când reclamantul se afla în afara programului de lucru, iar reclamanta, prin seful de ocol, asa cum stabileste art.4 coroborat cu art. 7 pct. b), art.16 alin.2 si cu art.24 din Regulamentul de paza, nu a asigurat paza continua a cantonului, înseamna ca taierea ilegala nu îi poate fi imputata pârâtului.

Vinovatia nu poate fi stabilita numai în sarcina pârâtului, având în vedere si urmatoarele considerente, în afara celor mentionate anterior:
Prin procesele verbale de patrulare din perioada 28.01.xx12, ale reclamantului împreuna fie cu Mitca T_, fie cu C_ S_, fie cu S_ Stelica, fie chiar fara reclamant, cu exceptia celei din data de 04.10.2012, nu a fost evidentiata nicio taiere nelegala. Or, în conditiile în care din aprilie 2012 au început controalele de fond intensificate în cantonul 3 Toptas al reclamantului si la fiecare control au fost identificati arbori taiati într-un numar considerabil, cum este posibil ca în patrularile executate împreuna cu S_ sau cu seful de district C_ sa nu fie descoperit niciun ciot. Din taierile ilegale repetate, descoperite prin controalele de fond efectuate la intervale de 3-10 zile rezulta urmatoarele concluzii: suprafata cantonului pe care pârâtul o avea în paza era mult prea mare, pentru a putea realiza paza întregului canton în cele 8 ore de munca pe zi; suprafata cantonului este de 700 ha, cum un ha=l0.000 mp, ar însemna ca 700 ha=7.000.000 mp; daca se presupune ca suntem în prezenta unui patrat, atunci S=l2, ceea ce înseamna un patrat cu laturile de 2.645m = 2,65 km (latura = radical din suprafata). Pentru a ilustra mai bine ce înseamna aceste cifre, se specifica faptul ca un teren de fotbal are suprafata de 0,7 ha, adica de 700 mp, ceea ce înseamna un patrat cu latura de 26,45 m, ceea ce denota o diferenta imensa.

Din aceasta perspectiva, suprafata pe care un padurar o are în paza este mult prea mare pentru a putea fi acoperita în totalitate zilnic, în cele 8 ore de lucru, în conditiile în care salariatii nu numai ca nu beneficiaza de mijloace de transport dar nu se deconteaza nici carburantul daca deplasarea a avut loc cu mijlocul de transport proprietate personala, asa cum a declarat atât martorul C_, cât si martorul S_.
În intervalul 09.04.2012 si 03.11.2012 s-au desfasurat 6 controale de fond, fiecare control gasind cioate de la arbori taiati ilegal, mai mult decât atât la controale la un interval de câte 10 zile distanta unul de celalalt s-au descoperit cioate de o valoare foarte mare (nota nr. 2263/30.10.2012 - 21.594,22 lei si controlul din 03.11.2012 - 15.773,85 lei), la aceste controale participând 3 persoane pe întreaga suprafata, perioada de timp fiind de 2-3 zile.
Cu alte cuvinte pentru parcurgerea întregii suprafete în vederea descoperirii existentei copacilor taia?i ilegal a fost nevoie de 3 zile si 3 persoane. În aceste conditii, este greu de crezut ca un singur padurar care nu beneficia de autoturism în vederea deplasarii avea posibilitatea reala de a verifica întreaga padure într-o zi, pentru a putea aduce la cunostinta angajatorului sau lipsa copacilor/existenta cioatelor.
In Raportul nr. xxx/29.10.2012 privind inspec?iile de fond efectuate în Canton 3 Toptas în perioada 16.10-03.11.2012, ing. S_ P_ precizeaza faptul ca au fost identificati 99 arbori taiati pe care domnul S_ C_ - sef district, nu i-a observat la inspectia efectuata cu doar o saptamâna înainte. Acest lucru demonstreaza cu prisosinta faptul ca este imposibil sa sii sub control o asemenea suprafata si sa se identifice cu acurate?e toate cioatele aflate într-o padure ce se întinde pe o suprafata de 700 ha.

De altfel, pâna si institutia reclamanta a realizat faptul ca este dificil ca un singur padurar sa poate efectua un control eficace pe o suprafata de 700 ha.
Astfel, la predarea cantonului în noiembrie 2012 de catre reclamant, acesta a întocmit 2 procese verbale de predare unul la data de 01.11.2012 si celalalt la data de 02.11.2012, deoarece cantonul a fost împartit pe ua-uri la 2 padurari, Mitca T_ si V__ N_, ori acest fapt întareste faptul ca acest canton este mult prea mare pentru a fi încredintat spre paza unui singur padurar.
La toate declaratiile luate în cadrul fiecarui control, reclamantul a acuzat faptul ca nu exista sant de protectie, astfel încât accesul în zone este facil. Acest lucru este retinut si de catre seful de ocol E__ I_ prin Nota anexa nr. 958/03.05.2012, prin care se arata: \"Mentionez faptul ca acest canton silvic se afla la limita fondului forestier cu terenul agricol si izlazul comunal al __ se învecineaza si cu localitatile L__ si Mesterul, distanta pâna la aceste localitati fiind de 3 km în linie dreapta. santul de minim sanitar care limita accesul la fondul forestier al acestui canton a fost facut în anul 1979, în momentul de fata fiind colmatat pe toata lungimea lui de 6 km lucru care face ca accesul în zona sa fie foarte usor.”

Cu alte cuvinte, acest sant minim sanitar, desi este constatat, la fiecare control, ca nu exista si ca acest lucru faciliteaza taierile ilegale, institutia nu adopta nici o masura pâna nu este solicitat acest lucru de padurar. Chiar si asa, desi prin nota de relatii nr.2267 din data de 30.10.2012, reclamantul solicita explicit realizarea santului minim sanitar, acesta a fost realizat abia la solicitarea celor doi padurari care au preluat cantonul.
In aparare, pârâtul a depus la dosar o _ înscrisuri.
La data de 09 mai 2016, chematul în garantie E__ I_, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garantie.

S-a aratat ca, fata de prevederile art. 9 din HG 1076/2009 de aprobare a Regulamentului de paza a fondului forestier national, prin care pagubele produse fondului forestier national cauzate de neîndeplinirea totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa în solidar atât titularului cât si persoanelor cu atributii de paza, coroborat cu dispozitiile art. 8 conform cu care responsabile cu repararea prejudiciului sunt în solidar padurarul si seful de ocol, în ceea ce îl priveste, a detinut calitatea de sef Ocol C__ în perioada întocmirii actelor de control care au constat prejudiciul de care se face responsabil pârâtul B__ V_. La data emiterii deciziilor de imputatie si de sanctionare cu desfacerea disciplinara a contractului individual a padurarului pentru un volum de material lemnos taiat nejustificat, nu mai avea calitatea de sef de ocol, iar în prezent nu mai are calitatea de salariat al reclamantei Directia Silvica Tulcea.

Pentru a putea fi antrenata raspunderea patrimoniala în solidar cu pârâtul trebuie întrunite cumulativ conditiile prevazute de dispozitiile codului muncii: calitatea de salariat, existenta unei fapte ilicite imputabile în calitate de sef de ocol si în legatura directa cu prejudiciul constat în cantonul al carui titular era B__ V_, legatura de cauzalitate dintre fapta sa proprie si prejudiciul constatat între fapta si rezultat.
dispozitiile privind atragerea raspunderii patrimoniale în solidar, astfel cum au fost invocate, motivat de atributiile generale de coordonare a activitatii de paza la nivelul ocolului Silvic C__, în raport de dispozitiile art.8 din Regulamentul de paza a fondului forestier aprobat prin HG 1706/2009 nu-si gasesc aplicarea în cazul de fata.

Conform dispozitiilor art. 6 din Regulament padurarul poarta raspunderea pentru modul în care îsi desfasoara activitatea de paza a cantonului si are în principal urmatoarele atributii: apara integritatea fondului forestier împotriva ocuparii sau folosirii ilegale de terenuri, a taierilor ilegale de arbori si a sustragerii de lemn sau a altor produse ale padurii, distrugerii constructiilor, instalatiilor, bornelor, culturilor, degradarii arborilor, puietilor si lastarilor, precum si a oricaror fapte ilegale; participa la stabilirea prejudiciului produs în raza cantonului prin taierea, scoaterea din radacini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puietilor si lastarilor si actioneaza pentru identificarea autorilor acestor fapte; identifica cioatele arborilor taiati ilegal si locurile arborilor scosi din pamânt si le înregistreaza în condica de serviciu; încheie acte de constatare a contraventiilor si infractiunilor silvice si tine evidenta acestora în condica de serviciu; confisca sau retine, dupa caz, materialele lemnoase provenite din savârsirea faptelor ilegale, în conditiile prevazute de lege; depune la sediul ocolului silvic, în termen de 5 zile de la data încheierii, actele de constatare a contraventiilor si infractiunilor silvice; executa patrulari în vederea prevenirii incendiilor în zonele si perioadele de risc, iar în cazul declansarii unui incendiu alarmeaza ocolul silvic si celelalte institutii abilitate pentru astfel de situatii si actioneaza imediat pentru localizarea si stingerea incendiului; controleaza circulatia materialului lemnos în fondul forestier în vederea stabilirii provenientei si legalitatii transportului de materiale lemnoase; completeaza corespunzator evidentele specifice în condica de serviciu si anexa la condica.

Aceste prevederi trebuie coroborate cu prevederile art. 20, conform cu care  padurarul titular de canton raspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puietii si lastarii taiati ilegal, scosi din pamânt, distrusi sau degradati, sustrasi ori aflati pe teren, nejustificati prin procese-verbale de constatare a contraventiilor si infractiunilor încheiate anterior declansarii controlului sau justificati prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti, a fi neîntemeiate, precum si pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat în gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale.

Asa fiind, sustine chematul în garantie ca nu poate fi antrenata raspunderea în solidar la plata prejudiciului ca efect al legii, a sefului de ocol, motivat de atitudinea pasiva a conducerii ocolului.
Principala obligatie a padurarului privind activitatea de paza este de a raporta ierarhic catre seful de district si seful de ocol, orice activitate ilegala privind taierile ilegale, sustrageri de material lemnos, transport de masa lemnoasa fara documente de provenienta, de a identifica în cel mai scurt timp cioatele provenite din taieri ilegale si de a solicita sprijin în zonele vulnerabile în vederea intensificarii activitatii de paza si a identificarii autorilor.
In calitate de padurar titular de canton cu atributii expres prevazute de norma legala si fisa postului, în perioada cât a fost sef de ocol, pârâtul nu a semnalat nici o situatie deosebita, nu a întocmit nici un act de contraventie/infractiune, nu a solicitat sprijinul în vederea efectuarii de actiuni de paza cu personalul ocolului/ echipa mobila/ organele de Politie/jandarmerie, nu a adus la cunostinta conducerii în cadrul sedintelor de analiza bilant sau prin vreun raport existenta în canton a zonelor vulnerabile .

A mai aratat chematul în garantie ca, în apararea sa pârâtul afirma ca un padurar nu poate asigura paza unei suprafete de 700 de ha, dar solicita motivat de atitudinea pasiva a conducerii ca seful de ocol sa raspunda pentru paza a 14.276 ha si pentru pagube înregistrate ca urmare a neîndeplinirii corespunzatoare a sarcinilor de serviciu a tuturor padurarilor din subordine.
Totodata, a mai precizat ca pârâtul aduce ca argument a neîndeplinirii atributiilor sale de serviciu si admitere a cererii de chemare în garantie procesele verbale de patrulare care însa nu au evidentiat nici o fapta de natura a determina conducerea ocolului sa ia masuri suplimentare de paza, subliniind si ca acesta face o confuzie totala între atributiile de paza a padurarului si activitatea de paza a fondului forestier cu atributiile agentului de paza facând calcule privind imposibilitatea fizica a unei persoane de a strabate zilnic întreaga suprafata a cantonului.

În concluzie, se solicita respingerea cererii de chemare în garantie ca nefondata.
Prin încheierea de sedinta din data de 05 iulie 2016, instanta a încuviintat în principiu cererea de chemare în garantie.
În cauza s-a administrat proba cu înscrisuri.
La data de 30 septembrie 2016, reclamanta a depus la dosar adresele nr. xxx din 26.09.2016, nr. 1619 din 22 septembrie 2016, decizia nr. 375 din 26.11.2012, angajament de plata nr. 2197 din 22.10.2012, actul de control nr. 2196 din 22.10.2012, angajament de plata nr. 2264 din 30.10.2012, actul de control nr. 2263 din 30.10.2012, adresa nr. xxx din 5 octombrie 2016, bonuri de lucru receptie, cererile din 08.11.2010 si din 15.10.2012, chitantele nr. 653 din 17.12.2012, nr. 637 din 05.12.2012, nr. 105 din 11.03.2013, note contabile, adresa nr. xxx din 19.10.2016, adresa nr. xxx din 03.01.2017.
Atât reclamanta cât si pârâtul au formulat concluzii scrise în cauza.

In privinta exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune, exceptie ce urmeaza a  fi examinata cu prioritate având în vedere dispozitiile art. 248 Cod proc. civila, instanta retine urmatoarele:
Conform prevederilor art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 85/2006:
„(1) Personalul cu atributii de paza  a padurilor raspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile cap. III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafe?ele de padure pe care le are în paza, constatate si evaluate în conditiile prezentei Ordonante de urgenta.”

Prin Decizia nr. 3/2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat ca:
„In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2007, coroborate cu dispozitiile art. 254 si art. 266 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin raportare la prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 427/2001, cu modificarile ulterioare, actiunile în raspundere patrimoniala formulate împotriva personalului silvic cu atributii de paza a padurilor pentru pagubele produse pe suprafetele de padure pe care le are în paza, în conditiile art. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 85/2006, sunt de competenta materiala a instantelor de conflicte de munca.”

Conform prevederilor art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, cererile în vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, în situatia în care obiectul conflictului individual de munca consta în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si în cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor catre angajator.
Potrivit prevederilor art. 2523 din Codul civil, prescriptia începe sa curga de la data când titularul dreptului la actiune a cunoscut sau, dupa împrejurari, trebuia sa cunoasca nasterea lui.
Asa fiind, instanta urmeaza a observa ca, pentru prejudiciul în cuantum de 9537,363 lei, stabilit prin actul de control nr. 2196 din 22.10.2012, prescriptia a început sa curga la data de 22.10.2012, iar pentru prejudiciul în cuantum de 21.594,22 lei stabilit prin actul de control nr. 2263 din 30.10.2012, prescriptia a început sa curga la data de 30.10.2012, asadar pentru fiecare dintre cele doua prejudicii, la data la care au fost emise actele de control prin care acestea au fost stabilite.

Instanta observa ca, pentru prejudiciul în cuantum de 9537,363 lei, pârâtul a semnat angajamentul de plata nr. 2197 din 22.10.2012, iar pentru prejudiciul în cuantum de 21.594,22 lei a semnat angajamentul de plata nr. 2264/30.10.2012.
Pârâtul a semnat cele doua acte de control mai sus precizate, fara obiectiuni si a semnat si sus-mentionatele angajamente de plata privind prejudiciul adus reclamantei, efectuând mai multe plati pentru repararea acestui prejudiciu, asa dupa cum rezulta din adresa nr. xxx/26.09.2016 si din chitantele aflate în copie certificata la dosar, ultima fiind efectuata la data de 11.03.2013, conform chitantei nr. 105 din 11.03.2013.
desi pârâtul a sustinut ca, fata de dispozitiile art. 254 alin. (3) din Codul muncii, reclamanta nu putea face retineri pentru recuperarea prejudiciului, pe statul de plata, însa este bine-cunoscut obiceiul angajatorilor de a retine fara voia salariatilor, sume de bani cu acest titlu, eliberând ulterior chitante salariatilor, în speta nu s-a dovedit ca reclamanta ar fi procedat de aceasta maniera, în sensul ca ar fi efectuat retineri pe statul de plata în ceea ce îl priveste pe pârât si ulterior ar fi eliberat chitantele privind plata partiala a contravalorii prejudiciului produs de aceasta reclamantei.
Potrivit dispozitiilor art. 254 alin. (3) din Codul muncii,
„(3) In situatia în care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si în legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.”

Insa, nu exista niciun impediment ca salariatul, unilateral, sa recunoasca producerea pagubei si sa-si asume un angajament scris de plata. Dar, pentru a fi valabil, el trebuie acceptat de angajator, ajungându-se astfel tot la învoiala partilor, asa cum dealtfel s-a si procedat în speta.
In ambele ipoteze însa, trebuie avut în vedere ca nici învoiala partilor pentru prejudicii mai mici sau egale cu 5 salarii minime brute pe economie si nici angajamentul de plata, nu constituie titluri executorii si, drept urmare, în baza lor nu se pot face retineri lunare din drepturile salariale pentru acoperirea pagubei.
asa cum s-a aratat, în speta nu s-a dovedit ca au fost operate retineri pe statul de plata, în scopul recuperarii prejudiciului de la pârât.
Reclamanta a depus la dosar chitantele nr.653 din 17.12.2012, nr. 637 din 05.12.2012, nr. 105 din 11.03.2013, din care rezulta ca, acesta a achitat partial contravaloarea prejudiciului produs reclamantei.

Imprejurarea ca, pe respectivele chitante nu se regaseste si semnatura pârâtului, nu este de natura a forma convingerea instantei ca, acestea ar fi fost emise de reclamanta, urmare a retinerilor efectuate pe statul de plata pârâtului.
Lipsa semnaturii acestuia de pe chitante este datorata, asa cum se poate lesne observa, împrejurarii ca, pe respectivele chitante nu a fost imprimata si o rubrica denumita „salariat”, în dreptul careia sa se regaseasca si semnatura acestuia, aceasta fiind mai degraba o omisiune de concep?ie a chitantei, care nu poate atrage însa vreo culpa reclamantei.
Se are în vedere ca, ultima plata a fost efectuata voluntar de catre pârât, cu scopul acoperirii prejudiciului produs reclamantei, la data de 11.03.2013, asa dupa cum rezulta din copia chitantei nr. 105/11.03.2013.
asa dupa cum rezulta din decizia nr. 87/06.03.2013, emisa de reclamanta, pârâtul a fost concediat începând cu data de 06.03.2013, în temeiul art. 61 lit. a) din Codul muncii.

Conform deciziei sus amintite si, asa dupa cum rezulta si din sentinta civila nr. 618 din 18.03.2014, pronuntata de Tribunalul Tulcea, depusa în copie la dosar de reclamanta, prin care s-a solutionat contestatia la sus-mentionata decizie de concediere, la momentul concedierii pârâtului, reclamanta avea cunostinta despre întreg prejudiciul pe care acesta i l-a produs datorita neîndeplinirii corespunzatoare a sarcinilor de serviciu.
In aceste conditii, reclamanta a operat retineri din garantia materiala constituita de pârât pentru reclamanta, la data de 26.04.2013, în cuantum de 3.686,50 lei si, respectiv la data de 01.11.2013, în cuantum de 934,04 lei.
Nu s-a facut dovada ca pârâtul ar fi contestat aceste retineri din garantia sa materiala operate de reclamanta, în instanta, solicitând restituirea lor, starea sa de pasivitate, analizata din aceasta perspectiva, constituind astfel o recunoastere a acestuia cu privire la dreptul reclamantei de a recupera prejudiciul pe care i l-a produs, recunoastere facuta de catre pârât în folosul reclamantei, reprezentând chiar o achiesare tacita a sa la punctul de vedere al reclamantei.
asa fiind, instanta observa ca, în speta, devin aplicabile dispozitiile art. 2537 pct. 1 Cod civil, potrivit cu care prescriptia se întrerupe printr-un act voluntar de executare sau prin recunoasterea, în orice alt mod, a dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de catre cel în folosul caruia curge prescriptia.

Nu pot fi retinute nici sustinerile pârâtului privitoare la împrejurarea ca toate Platile efectuate de catre pârât în vederea acoperirii prejudiciului produs reclamantei au fost aferente doar actului de control nr. 2196/22.10.2012 si angajamentului de plata nr. 2197 din 22.10.2012, câta vreme aceasta mentiune nu a fost facuta nici pe chitantele de plata, nici în adresa nr. xxx din 26.09.2016 (fila 113) si nici în alt înscris aflat la dosar.
asa fiind, instanta retine ca, termenul de prescriptie în speta a fost întrerupt, conform prevederilor art. 2537 pct. 1 din Codul civil, la data de 01.11.2013 (data operarii ultimei retineri din garan?ia materiala a pârâtului) pentru întreg prejudiciul, si fata de prevederile art. 2541 alin. (1) si (2) Cod proc. civila, conform cu care întreruperea ?terge prescriptia începuta înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere, iar dupa întrerupere începe sa curga o noua prescriptie si, având în vedere ca reclamanta s-a adresat cu cerere de chemare în judecata a pârâtului, Tribunalului Tulcea, la data de 28 ianuarie 2016, apreciaza ca aceasta a fost facuta în termenul legal de 3 ani, conform dispozitiilor art. 268 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, urmând a respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca nefondata.

In ceea ce priveste cererea de chemare în garantie a sefului de district C_ S_ si a sefului de ocol E__ I_, instanta urmeaza a retine urmatoarele:
Potrivit prevederilor art. 9 din H.G. nr. 1076/2009 de aprobare a Regulamentului de paza a fondului forestier, pagubele produse fondului forestier national cauzate de neîndeplinirea totala sau partiala a atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier se imputa celor responsabili, în solidar, cu padurarul titular de canton silvic, precum si cu alte persoane cu atributii pe linie de paza, potrivit fisei postului.
Analizând probele administrate în cauza, instanta observa ca, anterior începerii controalelor în baza carora a fost stabilit prejudiciul suferit de reclamanta, pârâtul nu l-a încunostiintat pe seful de district C_ S_ despre eventuale nereguli în cantonul a carui paza o asigura, ori cu privire la eventuale sustrageri de material lemnos sau la imposibilitatea de a asigura paza, data fiind suprafata foarte mare a cantonului si imposibilitatea ca o singura persoana sa asigure paza acestuia, iar acesta nu ar fi luat masuri pentru remedierea situatiei.
Nu exista nicio dovada din care sa rezulte ca pârâtul ar fi adus la cunostinta sefului de district împrejurarea ca se confrunta cu dificultati în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în sensul de a asigura paza cantonului sau ca ar fi solicitat sprijinul si nu a beneficiat de sprijin din partea acestuia, pentru vreuna din sus-amintitele situatii.

Pârâtul avea obligatia de a-l anunta pe seful de district în situatia în care constata lipsa unor arbori din canton or, nu exista nicio proba care sa ateste ca anterior demararii actiunii de control de catre reclamanta, acesta ar fi procedat de aceasta maniera.
Chematul în garantie E__ I_, în calitatea sa de sef de ocol avea ca atributii, printre altele, si luarea de masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier si actionarea, în colaborare cu structurile locale de Politie pentru prevenirea, constatarea si sanctionarea infractiunilor silvice.
Analizând adresa nr. xxx din 03.01.2017, instanta observa ca, prin aceasta, reclamanta a precizat ca, la sedintele de analiza bilant, pentru fiecare district, prin rotatie, se asigura paza de catre un padurar, iar în perioada concediului de odihna, paza a fost asigurata de padurarul vecin.
De asemenea, in adresa nr. xxx din 05.10.2016 (fila 122) rezulta ca, în anul 2012, în baza solicitarii nr. 2118 din 25.10.2012, reclamantul a cerut si a primit aprobare pentru  concediu de odihna dar fara predarea-primirea cantonului. Conform pontajelor însa, acesta a figurat prezent la serviciu. De asemenea, în aceeasi adresa, s-a facut mentiunea ca, în perioada 01.10.2012 – 22.10.2012, pârâtul nu a beneficiat de concediu medical, învoiri sau concedii fara plata.
In aceste conditii, nu se poate retine neîndeplinirea de catre acest chemat în garantie a atributiei de a lua masuri pentru asigurarea cu continuitate a pazei fondului forestier.

Pe de alta parte, atât timp cât pârâtul nu a adus la cunostinta reclamantei ca ar avea cunostinta despre lipsuri în gestiune, despre savârsirea unor contraven?ii sau infractiuni în cantonul al carui padurar era, nu se poate vorbi despre încalcarea de catre chematul în garantie E__ I_, în calitatea acestuia de sef de ocol, a atributiei de a actiona în colaborare cu structurile locale de Politie pentru prevenirea, constatarea si solutionarea infractiunilor silvice.
Analizând actul de control de fond nr. 2196 din 22.10.2012 si actul de control de fond nr. 2263 din 30.10.2012, în baza carora a fost constatat prejudiciul produs reclamantei, instanta observa ca pârâtul si-a însusit aceste acte, semnându-le fara obiectiuni, semnând chiar si angajamente de plata pentru acoperirea prejudiciului constatat. Or, în conditiile în care acesta ar fi apreciat ca responsabili de producerea respectivului prejudiciu sunt si seful de district si seful de ocol, avea dreptul de a semna cu obiectiuni actele de control.

Fata de considerentele anterior expuse, instanta urmeaza a respinge cererea de chemare în garantie, ca nefondata.
Analizând actiunea pe fond, raportat la materialul probator administrat în cauza, instanta urmeaza a retine urmatoarele:
asa dupa cum rezulta din contractul individual de munca nr. 2 din 15.01.2009, între parti au existat raporturi de munca, în baza carora pârâtul a desfasurat activitate de padurar la societatea reclamanta, respectiv la Ocolul Silvic C__.
Prin Actul de control nr. 2196 din 22.10.2012 efectuat în Cantonul 3 Toptas a fost identificat un numar de 16 cioate, cu un volum de 27,561 m.c. si o valoare de 9537,363 lei.

Pârâtul si-a însusit fara obiectiuni constatarile din sus-precizatul act de control, prin semnarea acestuia, a declaratiei de final de control si a angajamentului de plata nr. 2197 din 22.10.2012.
Prin Actul de control nr. 2263 din 30.10.2012, efectuat în acelasi canton, s-a constatat o paguba în suma de 21.594,22 lei, fiind identificat un numar de 99 cioate, cu un volum de 72,523 m.c., reclamantul însusindu-si constatarile prin semnarea acestuia fara obiectiuni, cât si a angajamentului de plata nr. 2264/30.10.2012.
Se observa asadar ca, prejudiciul total produs de pârât reclamantei este în cuantum de 31.131,58 lei.
asa dupa cum  rezulta din chitantele nr. 653 din 17.12.2012, nr. 637 din 05.12.2012, nr. 105 din 11.03.2013, cât si din adresa nr. xxx din 26.09.2016, din nota contabila nr. 5 (fila 133) si din copia extrasului bancar aflata la fila 134, pârâtul a achitat din totalul de 31.131,58 lei, suma de 5970,54 lei, ramânând de achitat un prejudiciu în cuantum de 25.161,04 lei.

Instanta are în vedere ca, pentru materialul lemnos constatat lipsa, pârâtul avea la dispozitie posibilitatea de a formula o cerere de acordare a riscului normal de serviciu si de limitare a raspunderii patrimoniale însa, asa dupa cum rezulta din actele dosarului, acesta nu a înteles sa uzeze de aceasta posibilitate.
Se retine ca, potrivit prevederilor art. 20 din H.G. nr. 1076/2009, „padurarul titular de canton raspunde patrimonial, potrivit prevederilor legale, pentru arborii, puietii si lastarii taiati ilegal, scosi din pamânt, distrusi sau degradati, sustrasi ori aflati pe teren, nejustificati prin procese-verbale de constatare a contraventiilor si infractiunilor încheiate anterior declansarii controlului sau justificati prin acte care ulterior controlului s-au dovedit, prin decizii definitive ale instantelor judecatoresti, a fi neîntemeiate, precum si pentru orice alte pagube produse patrimoniului aflat în gestiune, stabilite potrivit prevederilor legale.”
Potrivit dispozitiilor art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegeta?iei forestiere din paduri si din afara acestora, personalul cu atributii de paza a padurilor raspunde patrimonial în conformitate cu prevederile Cap. III al titlului XI din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii cu modificarile si completarile ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafetele de padure pe care le are în paza, constatate si evaluate în conditiile acestei Ordonante de urgenta.

Potrivit prevederilor art. 254 alin. (1) din Codul muncii, salariatii raspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legatura cu munca lor.
fata de considerentele anterior expuse, instanta constata ca, în speta, sunt îndeplinite conditiile raspunderii patrimoniale, respectiv calitatea de salariat a pârâtului la reclamanta, fapta ilicita si personala a acestuia savârsita în legatura cu munca sa, constând în îndeplinirea necorespunzatoare a sarcinilor sale de serviciu, existenta prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre fapta sa si prejudiciul produs reclamantei si vinovatia pârâtului.
asa fiind, retinând prevederile legale invocate si considerentele de mai sus, instanta urmeaza a obliga pârâtul la plata catre reclamanta a sumei de 25.161,04 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de acesta prin neîndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu.

In consecinta, instanta urmeaza a respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca nefondata, si va admite în parte actiunea.
Va fi obligat pârâtul sa îi plateasca reclamantei suma de 25.161,04 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de acesta, prin neîndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu.
Instanta va respinge cererea de chemare în garantie ca nefondata.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTARASTE:
 
Respinge exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca nefondata.

Admite în parte actiunea formulata de reclamanta R__ NATIONALA A P_ - R__ P_ Directia SILVICA TULCEA, cu sediul în Tulcea, __, jud. Tulcea,  în contradictoriu cu pârâtul B__ V_, domiciliat în _, jud. Tulcea.

Obliga pârâtul sa îi plateasca reclamantei suma de 25.161,04 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat de acesta prin neîndeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu.

Respinge cererea de chemare în garantie formulata de pârâtul B__ V_ a chematilor în garantie: C_ S_, domiciliat în _, jud. Tulcea si E__ I_, domiciliat în oras Macin, __, jud. Tulcea, ca nefondata.

Executorie.

Cu apel în 10 zile de la comunicarea hotarârii, ce se va depune la Tribunalul Tulcea.

Pronuntata în sedinta publica din data de 12.01.2017.

 

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati

Mai multe despre:   raspundere civila contractuala    prejudiciu    proces-verbal    fisa de calcul    desfacerea disciplinara a contractului de munca    decizie de imputare    angajament de plata   


Sus ↑