Cabinet avocat Dreptul muncii

P. contestatia inregistrata la data de 21. 02. 2014, contestatorul A. M. in contradictoriu cu intimata solicitat constatarea nulitatii absolute a deciziei nr. RU2472/5.08.2014, obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat incepand cu data de 27. 06. 2014, cand nu a mai fost primit la serviciu, obligarea intimatei la plata orelor suplimentare efectuate in perioada actului aditional nr. 3657, plata daunelor morale in cuantum de 30. 000 lei si plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea contestatiei s-a aratat ca petentul a fost salariatul intimatei in baza Contractului individual de munca nr. xxxxxx/07.09.2012, pe functia de agent interventie, iar la data de 5.08.2014, in baza deciziei RU 2472, raporturile de munca au incetat disciplinar conform art. 61 lit. a art. 279 . Apreciaza contestatorul ca decizia contestata este nula absolut, intrucat a fost emisa cu incalcarea art. 175 alin. 1 art. 279 , potrivit caruia angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca si art. 178 alin. 1 art. 279 potrivit caruia angajatorul raspunde de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca. De asemenea, au fost incalcate disp. art. 39 lit. a din art. 279 - dreptul la o salarizare pentru munca depusa, lit. c - dreptul la concediul de odihna anual si lit. f. - dreptul la securitate si sanatate in munca.

Contestatorul a mai aratat ca Inspectoratul Teritorial de Munca V., in baza sesizarilor nr. 166 din 24. 06. 2014 si xxxxx din 27. 06. 2014, prin raspunsul nr. xxxxx/4.07.2014 a constatat o deficiente in domeniul securitatii in munca, pentru care au fost dispuse masuri pentru remedierea acestora si au fost aplicate sanctiuni contraventionale.

S-a sustinut ca decizia de concediere este neintemeiata, intrucat in data de 23. 06. 2014, orele 7,00, contestatorul s-a prezentat la serviciu si a fost informat de seful de tura ca in data de 26. 06. 2014 trebuie sa se prezinte la Postul Batal, insa a refuzat acest lucru pe motiv ca in acest post nu sunt respectate normele de securitate in sanatate. A consemnat acest lucru in nota explicativa data si semnata de seful de tura, iar in data de 27. 06. 2014 a semnat condica de prezenta si a cerut sa-i fie dat alt post, insa a fost trimis acasa si i-a fost interzisa mentionat faptul ca vestiarul sau se afla la Postul Clor, unde avea portofelul cu toate actele si banii, insa cand a incercat sa intre cu cardul de acces, acesta era blocat. Din data de 27. 06. 2014 pana pe data de 30. 06. 2014, contestatorul nu a putut conduce autoturismul, nu a putut folosi banii si nici cardurile, fiind nevoit sa imprumute bani.

Daunele morale au fost solicitate raportat la disp. art. 39 alin. 1 lit. e art. 279 si la faptul ca prin solicitarile repetate de a i se acorda drepturile cuvenite, a fost pus intr-o situatie stanjenitoare fata de colegi. De asemenea, contestatorul a aratat ca nu si-a putut procura medicamentele pe care le ia lunar pentru boala de inima de care sufera.

Intimata R. SA a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata. Ulterior, in cauza a fost introdus administratorul judiciar C. de Insolventa R. SPRL, intrucat intimata intrat in procedura insolventei.

In cauza s-a administrat proba cu inscrisuri, martori si expertiza contabila.

P. sentinta civila nr. 197 din 3 februarie 2016, Tribunalul V. a respins contestatia, retinand in considerente urmatoarele:

Contestatorul A. M. a fost angajatul societatii intimate in baza Contractului individual de munca nr. xxxxxx/7.09.2012 in postul de agent de securitate, urmand ca acesta sa isi desfasoare activitatea incepand cu data de 8.09.2012 la obiectivul Oltchim SA Rm. V. .

In baza deciziei nr. RU2472/5.08.2014 contestatorului i s-a desfacut disciplinar Contractul individual de munca conform art. 61 lit. a din art. 279 .

Din cuprinsul deciziei de concediere, rezulta ca acesta a savarsit o abatere disciplinara grava, potrivit art. 30 alin. 9 si art. 33 alin. 14 din ROI al >

In legatura cu abaterea savarsita, din actele aflate la dosar instanta a retinut ca in data de 23 iunie 2014, i s-a comunicat contestatorului ca a fost repartizat la postul nr. 21 Batalul de reziduuri organice pentru a-l inlocui pe agentul de securitate B. D., pe perioada cat acesta se afla in efectuarea concediului legal de odihna pentru data de 27. 06. 2014. Contestatorul a declarat ca refuza sa se prezinte la acest post, dand o nota explicativa in acest sens, prin care a invocat faptul ca nu doreste sa lucreze la acel post deoarece nu sunt respectate normele de sanatate si securitate in munca, fara a arata insa care sunt normele incalcate si fara a motiva felul in care aceste asa-zise incalcari ar prejudicia starea de sanatate.

In data de 27 iunie 2014, contestatorul s-a prezentat la poarta principala a Oltchim SA, unde se afla registrul de planificare a serviciului si verificand buletinul posturilor a constatat ca fusese repartizat la Postul Batal de reziduuri, dupa cum i se comunicase deja in data de 23 iunie 2014.

Contestatorul a comunicat sefului de tura faptul ca refuza sa se prezinte la postul la care a fost repartizat, a luat buletinul posturilor si l-a modificat, trecandu-se la alt post, respectiv la Poarta principala. In acel moment s-a creat o altercatie intre seful de tura si contestator, motiv pentru care a fost solicitata prezenta sefului de obiectiv care i-a cerut la randul sau explicatii.

Singura explicatie a contestatorului a fost aceea ca se repartizeaza singur unde doreste, sustinand ca se considera discriminat, dupa care a parasit locul de munca.

Datorita atitudinii sale recalcitrante, avand in vedere si starea de surescitare in care se afla angajatul, seful de dispozitiv i-a ridicat contestatorului dreptul de a intra in incinta Oltchim SA, in vederea evitarii oricaror situatii periculoase ce se puteau ivi. In jurul orei 9,00 contestatorul a revenit si a incercat sa intre in incinta societatii, insa nu i s-a permis.

Referitor la contestatia formulata, s-a constatat ca nici unul dintre motivele invocate nu constituie cauza de nulitate absoluta a deciziei de concediere atacate.

In conformitate cu disp. art. 175 si art. 178 din art. 279 , angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca si raspunde de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca.

Contestatorul nu a facut dovada ca nu au fost respectate dispozitiile textelor de lege mai sus mentionate si nici nu avea competenta sa faca acest lucru, competenta de verificare si constatare a deficientelor, precum si dispunerea masurilor de sanctionare si respectiv de corectare a deficientelor apartinand Inspectoratelor Judetene de Protectia Muncii si Inspectoratelor Teritoriale de Munca.

In descrierea sumara a faptelor, nu rezulta care din dispozitiile privind securitatea si sanatatea in munca nu au fost respectate, ori care sunt faptele concrete de natura a constitui incalcari ale acestor reglementari. Mai mult, la sesizarea contestatorului, aspectele invocate au fost verificate de Inspectoratul Teritorial de Munca.

Referitor la incalcarea dispozitiilor art. 39 lit. a, c si f din art. 279 , s-a constatat ca, contestatorului i-au fost achitate toate drepturile pana la momentul aplicarii sanctiunii disciplinare, astfel ca nici din acest punct de vedere nu exista vreun motiv care sa atraga nulitatea deciziei de concediere contestata.

In raport de cele aratate, instanta a constatat ca decizia nr. RU2472/5.08.2014 a fost emisa cu respectarea tuturor dispozitiilor legale, astfel ca nu exista motive care sa atraga constatarea nulitatii acesteia.

In consecinta, a fost respinsa contestatia privind constatarea nulitatii deciziei sus mentionate.

Capatul de cerere referitor la despagubirile solicitate a fost respins intrucat, dupa cum s-a aratat, drepturile cuvenite au fost achitate pana la momentul aplicarii sanctiunii, iar in ceea ce priveste daunele morale, nu s-a facut dovada incalcarii demnitatii in munca a salariatului pentru ca angajatorul sa fie obligat la repararea prejudiciului moral.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termen legal, contestatorul A. M., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie astfel:

In baza sesizarilor nr. 166 din 24. 06. 2014 si nr. xxxxx din 27. 06. 2014, prin raspunsul nr. xxxxx/4.07.2014, Inspectoratul Teritorial de Munca V. a constatat o deficiente in domeniul securitatii in munca la postul de lucru \"Batal”, post la care a fost repartizat apelantul, pentru care au fost dispuse masuri pentru remedierea acestora si au fost aplicate sanctiuni contraventionale.

Arata apelantul ca, in baza contractului individual de munca nr. xxxxxx/07.09.2012 si a actului aditional nr. RU3657/30.09.2013 s-a incalcat: punctul M alin. 1 lit. a) – dreptul la salarizare pentru munca depus (confirmata de expertul contabil); lit. e) – dreptul la securitate si sanatate in munca (confirmat de ITM V. ); alin. 4 lit. a) – sa acorde toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca din contractul colectiv de munca aplicabil si din lege; lit. b) – sa asigure conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca.

Intrucat in raportul de expertiza contabila intocmit la Tribunalul V. de expert A. M., la obiectivul nr. 4 se constata diferente salariale nete de 415 lei, la obiectivul nr. 6, o diferenta de 15 ore suplimentare mai putin, apelantul sustine ca a fost prejudiciat de intimata, fiindu-i pusa in pericol sanatatea, si asa afectata de boala de inima, medicamentatia fiind indispensabila.

Se apreciaza de asemenea, ca din declaratii se poate vedea ca apelantului i-au fost oprite actele si banii in vestiarul din incinta societatii si nu s-a dovedit ca ar fi fost recalcitrant, acesta parcurgand 7 km. pe jos pana la domiciliul sau, fiind in imposibilitate de a-si folosi identitatea si banii pentru procurarea de medicamente.

Mentioneaza apelantul ca fisa medicala nr. xxxxx/07.11.2013 este un fals, deoarece nu a fost prezent la acea vizita medicala, acesta fiind de serviciu in acea zi.

Pentru aceste motive, apelantul solicita admiterea apelului, anularea sentintei si pe fond admiterea contestatiei asa cum a fost formulata.

Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

P. raspunsul la intampinare, contestatorul a reluat in esenta sustinerile din apel.

Analizand sentinta prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca apelul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

Apelantul-contestatorul a fost salariatul intimatei pe postul de paznic, iar prin decizia nr. RU2472/5.08.2014 intimata a dispus sanctionarea disciplinara a acestuia cu desfacerea contractului de munca, conform art. 61 lit. a din art. 279 , pentru incalcarea dispozitiilor art. 30 alin 3 si 14 din Regulamentul de Ordine Interioara, referitoare la intarzierile repetate la program si absentarea nemotivata de la serviciu pe o perioada de 2 zile consecutive.

Situatia de fapt retinuta de prima instanta, care a stat la baza sanctionarii apelantului, in sensul ca in data de 23. 06. 2014 apelantul a fost repartizat la postul de paza Batal si a refuzat prezentarea la acel post, nu a fost contestata prin motivele de apel, ci apelantul a aratat faptul ca la acel post nu sunt respectate normele privind securitatea in munca, invocand incalcarea si de catre decizia de sanctionare a dispozitiilor art. 175 si 178 art. 279 .

 . 175 alin 1 Codul muncii , angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca, iar conform art. 178 alin. 1 Codul muncii , angajatorul raspunde de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca.

Insa, nici la momentul refuzului de a se prezenta la locul de munca, nici in fata instantei, apelantul reclamant nu a indicat in concret in ce modalitate angajatorul incalca normele de securitate in munca la postul de lucru Batal (a se vedea in acest sens si nota explicativa-fila 46), pentru a se putea verifica daca acest refuz este justificat sau nu.

Pe de alta parte, in urma sesizarii efectuate chiar de catre contestator, conform adresei nr. xxxxx/04.07.2014 emisa de ITM V., aceasta institutie a dispus masuri pentru remedierea deficientelor constatate in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu termene de realizare, fara a se face insa dovada ca este vorba de acelasi punct de lucru.

P. urmare, in mod corect nu a fost retinuta netemeinicia deciziei de sanctionare, iar motive de nelegalitate nu au fost invocate de catre apelantul contestator.

Nici critica referitoare la diferentele de drepturi salariale nu poate fi retinuta. Astfel, potrivit raportului de expertiza efectuat in cauza si asupra caruia nu au fost formulate obiectiuni, contestatorul avea dreptul la diferente salariale nete de 415 lei, suma pe care intimata a achitat-o prin mandat postal, in cursul judecatii, aspect necontestat de catre apelant-fila 289 verso.

In ceea ce priveste afirmatiile legate de o fisa medicala cu nr. xxxxx/07.11.2013, acestea nu prezinta relevanta in prezenta cauza.

Avand in vedere considerentele expuse, constatand ca sunt neintemeiate criticile aduse sentintei, in baza art. 480 Cod procedura civila, apelul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat apelul declarat de contestatorul A. M., CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul in comuna Mihaesti,,  judetul V., impotriva sentintei civile nr. 197 din 03 februarie 2016, pronuntata de Tribunalul V., in dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimata fiind ., CUI RO xxxxxxxx, J40/xxxxx/2000, prin administrator judiciar C. de Insolventa R. SPRL, cu sediul procesual ales la SCA G. si Asociatii din Bucuresti, -69, . 5, .