• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Rasturnarea prezumtiei temeiniciei actului constatator intocmit de inspectorii de munca

Hotararea nr. 6804
Pronuntata de Judecatoria BISTRITA

Petenta a fost în masura sa rastoarne prezumtia temeiniciei actului constatator, în sprijinul acesteia stand si probatoriul testimonial administrat în cauza, probatoriu aflat la dosar din care reiese ca numitul M.D. a facut demersuri pentru a ocupa un post în cadrul magazinului petentei, însa la data efectuarii controlului era acolo doar în vizita si discuta cu o angajata de la acel punct de lucru.

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

Simpla semnare a înscrisului depus de catre intimata în sustinerea cererii sale nu este suficienta atata timp cat starea de fapt retinuta în actul sanctionator este contrazisa de persoane care se gaseau la momentul efectuarii controlului la fata locului. De altfel, aceste declaratii testimoniale se coroboreaza si cu înscrisurile depuse la dosar de catre petenta cu privire la documentatia de angajare a numitului M.D..

Prin plangerea contraventionala înregistrata la data de 11. 01. 2012 pe rolul acestei instante sub numarul de mai sus, petenta SC „ P.A.” SRL a solicitat înlocuirea sanctiunii amenzii aplicata prin procesul-verbal seria BN nr. 0002843 încheiat la data de 15. 12. 2011 de intimatul ITM Bistrita – Nasaud, cu sanctiunea „avertisment”.
In motivare, petenta a aratat ca, în fapt la pct. 1 din Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor Seria BN nr. 0002843, încheiat la data de 15. 12. 2011, la sediul ITM Bistrita-Nasaud, s-a retinut ca „La controlul efectuat la data de 13. 12. 2011 ora 1440, la punctul de lucru al societatii - FF - situat în Bistrita, str. U, nr. 42, s-a constatat ca angajatorul a primit la munca pe numitul M.D. începand cu data de 13. 12. 2011 fara a întocmi contract individual de munca în forma scrisa anterior începerii activitatii conform art. 16 alin.(1) din Legea nr. 53/2003\".
La pct. 2 s-a mentionat ca „La controlul efectuat la data de 13. 12. 2011 ora 1440, la punctul de lucru al societatii situat în Bistrita, str. U, nr. 42 s-a constatat ca angajatorul nu a completat documentele contractului de munca de la punctul 1 conform art. 2 din HG nr. 500/2011 si nu a transmis – REVISAL - ul la termenele prezentate la art. 4 din acelasi act normativ\". S-a mai retinut ca faptele de mai sus constituie contraventii prevazute de „art. 260 alin. 1 Ut. e din Legea nr. 53/2003 si art. 9 alin. 1 iii c din HG nr. 500/2011, fara ca agentul constatator sa precizeze în continutul procesului-verbal contestat sanctiunile aplicate. Astfel, petenta solicita instantei ca, analizand procesul-verbal în temeiul art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare si tinand cont de prevederile legii contraventionale aplicate si aplicabile în speta, sa constate nelegalitatea si netemeinicia acestuia, astfel:
Petenta, cu privire la motivele de nelegalitate, solicita a se constata nulitatea absoluta a procesului-verbal contestat, avand în vedere ca acesta s-a încheiat cu nerespectarea conditiilor de forma impuse de art. 16 alin. (1) si art. 17 din O.G. nr. 2/2001 actualizata. Mentiunea generic prezentata „a primit la munca\", face dovada transcrierii faptei din ipoteza prevazuta de legiuitor la art. 260 alin. (l) lit. „e\".
Asadar Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor contestat, nu descrie în concret munca pe care ar fi prestat-o persoana M.D.. Pentru a nu fi în sfera ipoteticului, doar o descriere reala a muncii efectuate de M.D., cu aratarea tuturor activitatilor prestate de acesta, era apta sa probeze contraventia retinuta în sarcina subscrisei. In consecinta, solicita a se constata ca în cauza s-a realizat o descriere pur formala a contraventiei, fara a se reda elemente de fapt de natura a o individualiza, astfel ca organul constatator a întocmit un act care nu întruneste cerintele de legalitate prevazute imperativ de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, iar o prezentare generica, lipsita de elemente concrete a faptei, echivaleaza cu lipsa acesteia, ce atrage nulitatea procesului-verbal, conform dispozitiilor art. 17, nulitate pe care solicita sa o constate instanta.
In opinia petentei un alt motiv de nulitate consta în aceea ca, la situatia de fapt retinuta, s petenta a fost sanctionata succesiv, de doua ori, pentru aceleasi fapte constatate în acelasi moment si loc, iar pentru ambele contraventii retinute la locul si momentul retinerii savarsirii lor, adica la data de 13. 12. 2011 ora 1440, s-a aplicat sanctiunea principala a avertismentului verbal .
Neîntocmirea, în temeiul art. 15 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 si art. 16 din H.G. nr. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, precum si pentru stabilirea unor masuri cu caracter organizatoric, a unui proces-verbal la momentul si locul constatarii contraventiei, în care sa se retina amenda contraventionala, probeaza aplicarea sanctiunii contraventionale dispuse de art. 5 alin. (2) lit. „a\", coroborat cu art. 7 din O.G. nr. 2/2001 actualizata, potrivit caruia: „(1) Avertismentul consta în atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, însotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale. (2) Avertismentul se aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusa. (3) Avertismentul se poate aplica si în cazul în care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune\".
Mai arata petenta ca, la aplicarea pentru ambele contraventii retinute, a sanctiunii principale a avertismentului verbal, agentul constatator a avut în vedere dispozitiile art. 260 alin.(3) Legea nr. 53/2003, Republicata, care prevede „Contraventiilor prevazute la alin. (1) ii se aplica dispozitiile legislatiei în vigoare\" si art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 actualizata, potrivit carora: „Sanctiunea ... trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de împrejurarile în care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date înscrise în procesul-verbal.\"
Prin urmare, petenta solicita a se retine ca, atata timp cat la locul controlat s-a aplicat sanctiunea principala a avertismentului verbal rezulta ca însusi organul constatator dovedeste nelegalitatea întocmirii la Sediul ITM BN, în data de 15. 12. 2011, a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor Seria BN nr. 0002843/15. 12. 2011, întrucat s-a încalcat principiul ne bis in idem, astfel încat procesul - verbal a fost întocmit prin înfrangerea dispozitiilor art. 5 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001, deoarece: „Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare\".
In ceea ce priveste netemeinicia procesului-verbal, petenta solicita instantei sa constate ca acesta a fost întocmit cu nerespectarea conditiilor de forma ad validitatem instituite de lege, pentru a proba veridicitatea faptelor retinute în cuprinsul sau. Astfel, neretinerea în Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor contestat, a unor date reale, concrete, a muncii desfasurate de catre persoana aflata de fata, M.D., nu poate proba ca la momentul retinerii faptei, acesta presta o anume munca, iar în consecinta nu se demonstreaza în afara oricarui dubiu ca acesta era primit la munca de subscrisa, rasturnand astfel prezumtia de veridicitate a procesului-verbal, motiv pentru care solicita constatarea nulitatii acestuia.
Precizeaza petenta faptul ca, date fiind nelegalitatile procesului-verbal, care îl fac nul absolut sau anulabil, în ipoteza în care, nu vor fi veti retine motivele de nelegalitate si nulitate invocate, ori instanta, în temeiul art. 16 alin. (1) si art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nu va constata din oficiu nulitatea solicita ca în baza art. 34 alin. (1), raportat la dispozitiile art. 5 alin. (2) lit. „a\" si alin. (5-7), art. 6 alin. 1, art. 7 si art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, avand în vedere circumstantele personale ale petentei, în sensul ca nu a mai fost sanctionata contraventional, solicita a se dispune aplicarea sanctiunii „avertisment\", pentru faptele retinute în procesul-verbal, avand în vedere ca aceasta este prima dintre sanctiunile principale dispuse de art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 260 alin. 1 lit. V din Legea nr. 53/2003, republicata, - Codul Muncii, art. 9 alin. (1) lit. „c\" din H.G. nr. 500/2011, art. 16 din HG nr. 1377/2009, art. 112, art. 129 alin. (5), art. 167 Cod procedura civila, art. 6 prgf. 1 si 2 CEDO, O.G. nr. 2/2001.
In probatiune s-au anexat înscrisuri.
Legal citat, intimatul a formulat întampinare, prin care a solicitat a solicitat respingerea plangerii contraventionale formulata de petenta ca netemeinica, respectiv mentinerea sanctiunii aplicate.
In motivare, intimatul a aratat faptul ca, datorita declaratiilor numitului M.D., de  la data de 13. 12. 2011, prin care acesta a aratat ca presteaza ca bucatar pentru SC P.A. SRL,   din data de 13. 12. 2012, program 6 ore /zi, cu salariu negociat, si neavand semnat contract individual de munca, înregistrat la ITM, pozitia sa nu poate fi decat de respingere a plangerii si de mentinere ca legal si temeinic a procesului - verbal atacat.     
In drept, intimatul a invocat prevederile art. 260 alin. 1 lit. e coroborat cu art. 16 alin.1, 2, 3 si 4, art. 17, art. 31 si art. 34 din Legea nr. 53/2003, modificata si republicata, art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
In probatiune, au fost anexate la dosar înscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma textelor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei nr. 0002843 încheiat la data de 15. 12. 2011 de intimatul ITM Bistrita Nasaud, petenta a fost sanctionata contraventional cu 10.000 lei amenda, pentru încalcarea prevederilor art. 260 alin.1 lit. e din Codul muncii, constand în aceea ca: „Angajatorul SC P.A. SRL nu a întocmit contractul individual de munca pentru M.D. conform art. 16 alin.1 din Codul muncii, persoana care desfasura activitate pentru angajator începand cu data de 13. 12. 2011 asa cum reiese din fisa de identificare completata de M.D.”.
Verificand, potrivit art. 34 al. 1 din OG nr. 2/2001, legalitatea procesului – verbal de constatare si sanctionare a contraventiei contestat, instanta retine ca acesta a fost încheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, neexistand cazuri de nulitate absoluta ce ar putea fi invocate din oficiu.
In conformitate cu prevederile art. 1 din OG nr. 2/2001 constituie contraventie fapta ilicita savarsita cu vinovatie si prevazuta de lege în mod expres ca si contraventie.
Din analiza prevederilor textului mai sus mentionat rezulta faptul ca, pentru a caracteriza o fapta ilicita ca fiind contraventie, aceasta trebuie sa îndeplineasca mai multe conditii cumulative, printre care si aceea de a fi prevazuta de un act normativ în mod expres ca fiind contraventie.
Aceasta cerinta cumulativa este una fundamentala, deoarece, în lipsa acesteia, fapta nu poate constitui contraventie, ci o fapta cu caracter mai putin periculos ce poate da nastere unei raspunderi civile în locul raspunderii contraventionale sau o fapta cu un grad de pericol social mai ridicat, respectiv o fapta penala.
Prin urmare, o prima sarcina a instantei de judecata care este sesizata cu solutionarea unei plangeri contraventionale este aceea de a determina daca fapta retinuta în sarcina petentei este prevazuta sau nu de o lege speciala ca fiind contraventie, demers care presupune realizarea a doua obiective.
Astfel, în primul rand, instanta trebuie sa verifice daca la data comiterii faptei era sau nu în vigoare acel text legal care a fost retinut de organul constatator ca fiind temeiul de drept al sanctionarii faptei si, în al doilea rand, daca aceasta stabileste sau nu anumite fapte ilicite ca fiind contraventii.
In consecinta, instanta, cercetand continutul procesului – verbal atacat, constata ca textul legal retinut de catre agentii constatatori ca fiind temeiul legal pentru sanctionarea faptei constatate ca fiind contraventie, este în vigoare.
Sub aspectul temeiniciei acestuia, desi OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, din economia textului art. 34 din ordonanta, instanta retine ca procesul – verbal contraventional face dovada deplina a situatiei de fapt si a încadrarii în drept pana la proba contrara.
Conform jurisprudentei C.E.D.O., dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza în toate sistemele de drept si nu sunt interzise de C.E.D.O., în masura în care statul respecta limite rezonabile, avand în vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare.
Forta probanta a rapoartelor sau a proceselor – verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, putandu-se reglementa importanta fiecarui mijloc de proba, însa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci cand apreciaza probatoriul.
Persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil, astfel cum rezulta din interpretarea coroborata a prevederilor art. 31 – 36 din OG nr. 2/2001, în cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba  si sa invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurarii ca situatia de fapt din procesul – verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta principiul proportionalitatii între scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de îndeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional.
Avand în vedere aceste principii, instanta constata ca procesul-verbal reprezinta un mijloc de proba si contine constatari personale ale agentului aflat în îndeplinirea atributiilor de serviciu. Dat fiind ca este vorba despre o contraventie constatata de agentul aflat în îndeplinirea atributiilor de serviciu, instanta apreciaza ca faptele constatate de acesta dau nastere unei prezumtii simple, în sensul ca situatia de fapt si împrejurarile retinute corespund adevarului. Prin urmare, simpla negare a petentei în sensul ca faptele nu corespund adevarului nu este suficienta, atata timp cat nu aduce probe ori nu invoca împrejurari credibile pentru a rasturna prezumtia simpla de fapt nascuta împotriva sa.
Asadar, inversarea prezumtiei nu opereaza automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petenta, cu respectarea prevederilor art. 1169 Cod civil, trebuie sa ceara instantei, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedura civila, încuviintarea si administrarea unor probe din care sa rezulte contrariul, mijloacele de proba fiind enumerate în dispozitiile art. 1170 Cod civil.
In speta pendinte, contestatoarea a fost în masura sa rastoarne prezumtia temeiniciei actului constatator, în sprijinul acesteia stand si probatoriul testimonial administrat în cauza, probatoriu aflat la dosar din care reiese ca numitul M.D. a facut demersuri pentru a ocupa un post în cadrul magazinului petentei, însa la data efectuarii controlului era acolo doar în vizita si discuta cu o angajata de la acel punct de lucru. Simpla semnare a înscrisului depus de catre intimata în sustinerea cererii sale nu este suficienta atata timp cat starea de fapt retinuta în actul sanctionator este contrazisa de persoane care se gaseau la momentul efectuarii controlului la fata locului. De altfel, aceste declaratii testimoniale se coroboreaza si cu înscrisurile depuse la dosar de catre petenta cu privire la documentatia de angajare a numitului M.D..
Rezulta, asadar, ca starea de fapt retinuta de catre organul constatator a fost rasturnata în cauza, aspect pentru care, în considerarea dispozitiilor art. 34 din OG nr. 2/2001, instanta a admis ca fiind fondata plangerea contraventionala, sens în care a anulat procesul-verbal de constatare a contraventiei nr. 0002843 încheiat la data de 15. 12. 2011 de intimatul ITM Bistrita Nasaud si sanctiunile aplicate în temeiul sau ca fiind neîntemeiat.
In considerarea dispozitiilor art. 274 Cod procedura civila, precum si în respectul principiului disponibilitatii care guverneaza procesul civil, cheltuieli de judecata nu vor fi acordate, acestea nefiind solicitate.
Impotriva acestei hotarari a formulat recurs, în termen legal, recurentul I.T.M. Bistrita-Nasaud solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei recurata în sensul respingerii plangerii formulate de petenta SC P.A. SRL.
In motivare s-a aratat, în esenta, ca în ce priveste individualizarea sanctiunii pentru \"primirea la munca fara forme legale\", este gresita pozitia primei instante, fiind vorba de prejudicii certe, reale pe care la provoaca aceasta fapta, persoanelor primite la munca, fiindu-le îngradita libertatea de a contracta legal;
Modul acesta de a folosi personal are un accentuat grad de pericol social prin afectarea drepturilor privind raporturile de munca, evaziune fiscala, neachitarea fondurilor de asigurari sociale de stat.
Contraventia/fenomenul social , despre care vorbim, se defineste drept \"munca netaxata\", nefiscalizata, necontabilizata, nedeclarata, conform reglementarilor legale.
Se mai arata ca prima instanta a fost marinimoasa, nu rece si pragmatica, lasandu-se impresionata. In cercetarea amanuntita a împrejurarilor în care s-a savarsit fapta, instanta nu a valorificat faptul ca erau în concurs trei încalcari ale legislatiei muncii: neîntocmirea în forma scrisa a contractului individual de munca. Neînregistrarea acestuia si  nedeclararea pe serverul recurentului a contractului individual de munca cu o zi inamic de începerea muncii, cel tarziu, iar acesta a fost depuse pro causa si post festum.
Recurentul mai face trimitere si la proba cu noile înscrisuri depuse în recurs, si care sustin netemeinicia sentintei pronuntate de instanta fondului, respectiv extras REVISAL SC P.A. SRL, cu evidentierea pozitiei M.D..
In drept, s-au invocat prevederile art. 302, art. 302 indice 1, art. 304 pct. 7 si 9, art. 304 indice 1, art. 312 al.1 din Cpc, teza a l-a, respectiv prevederile OG 2/2001 si Legea 53/2003.
Intimata SC P.A. SRL a depus la dosar întampinare, prin care a invocat nulitatea recursului pentru nemotivarea lui, în termen de 15 zile de la comunicarea sentintei atacate si nesustinut oral în fata instantei la termenul din 12.11.2012, cand prin memoriul depus de acesta s-a solicitat judecarea si în lipsa, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Asupra acestei exceptii tribunalul s-a pronuntat , motivat, în sedinta publica din 14.03.2013, în sensul ca a  respins exceptia nulitatii recursului pentru nemotivare în termen, considerentele fiind consemnate în practicaua prezentei decizii.
Pe fondul recursului, intimata solicita respingerea recursului ca neîntemeiat, sustinand ca hotararea recurata este legala si temeinica, instanta de fond apreciind în mod corect ca intimata a fost în masura sa rastoarne prezumtia temeiniciei actului constatator prin probatoriul testimonial administrat în cauza de unde rezulta în mod clar ca „ (...) numitul M.D. a facut demersuri pentru a ocupa un post în cadrul magazinului petentei, însa la data efectuarii controlului era acolo doar în vizita si discuta cu o angajata de la acel punct de lucru.\"
Declaratiile testimoniale coroborate cu înscrisurile privind documentatia de angajare a numitului M.D., depuse la dosarul cauzei de petenta, au condus instanta de fond la concluzia admiterii ca fiind fondata plangerea contraventionala formulata împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei.
Fara a relua motivele plangerii contraventionale, arata ca agentul constatator nu a constatat cu propriile simturi, ca numitul M.D. sa fi muncit efectiv „La controlul efectuat la data de 13.12.2011 ora 14,40, la punctul de lucru al societatii – F.F. - situat în Bistrita, str. U, nr.42...\", fapta mentionata fiind doar presupusa, nicidecum constatata direct.
Prin înscrisul depus la dosar, organul constatator precizeaza ca depune în probatiune „Fisa de identificare pentru M.D. (...) care face obiectul Pvcsc 0002843/15.12.2011 (...)\". In continuare se mentioneaza ca „Scriptul contine declaratia persoanei în cauza, privitor la raportul ei de munca, declaratie data de buna voie, nefiind silit sau intimidat\'.
Plecand de la acest aspect, raportat la probele administrate, intimata subliniaza ca pretinsa contraventie nu a fost perceputa senzorial de catre agentul constatator, ci pe baza unei „Fise de identificare\", fara valoare juridica, fara semnatura agentului constatator, în scris pe care, sub prestare de juramant în fata instantei de judecata, semnatarul M.D. nu l-a recunoscut ca fiind dat din proprie initiativa.
Avand în vedere cele doua ipoteze invocate mai sus, se apreciaza ca între acestea exista o corelare logica ce poate stabili realitatea situatie de fapt.
In drept s-au invocat disp. art. 103 alin.(1), art.115-118, art. 301, art. 303 alin.(1) si (2), art. 308 alin.(2), art.306 alin.(1) si art. 312 alin.(1) teza II C.pr.civ., O.G. nr. 2/2001 si Legea nr.53/2003.
Tribunalul, examinand în baza  prevederilor  art. 304 si 3041 Cod procedura civila hotararea atacata atat prin prisma motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, constata ca aceasta este temeinica si legala, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotararii, instanta de fond  facand o corecta interpretare a probelor administrate si o aplicare corespunzatoare a dispozitiilor legale în materie.

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati

Mai multe despre:   OG 2/2001    plangere contraventionala    munca la negru    proces verbal de contraventie    anularea procesului verbal de contraventie    munca la negru    avertisment    HG 500/2011    REVISAL   


Sus ↑