Prin plangerea contraventionala inregistrata pe rolul Judecatoriei Tirgu M. la data de 22.07.2013, sub nr. ...XX, petenta S. C. O. ., in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA M., a solicitat instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna, in principal, admiterea plangerii contraventionale in temeiul art. 31 alin. 1 din O G nr. 2/2001, sa anuleze procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor,, nr. .../21.06.2013 si sa oblige parata la plata cheltuielilor de judecata, in temeiul art. 445 alin. (l) din N. C. P. C. ; A aratat ca la data de 13.06.2013, ora 14, la punctul de lucru al petentei din loc. Tirgu-M.,, jud. M., cu ocazia inspectiei efectuata de agentul constatator B. M., au fost identificate: d-na. B. A. si d-na. C. A. M., prestand activitate in functia de casier, in subordinea petentei, iar conform verificarilor efectuate, a reiesit ca angajatele mai sus numite ar fi efectuat prestari de activitate, fara forme legale, in perioada anterioara datei de angajare. Petenta a aratat ca, constatarile agentilor intimatei s-au facut in baza unei agende cuprinzand evidenta banilor incasati, care in fapt nu exista in administratia societatii controlate, deoarece agenda la care face referire agentul constatator nu constituie un mijloc necesar si legal pentru efectuarea contabilitatii societatii. D. urmare, din cuprinsul unui act inexistent, nu se pot deduce concluzii si cu atat mai putin dovezi concludente, si de asemenea nu se pot aplica sanctiuni. A mai aratat petenta ca din contractul individual de munca intocmit in forma scrisa rezulta ca angajatele desfasoara activitate cu forme legale la petenta, incepand cu 01.03.2013 - doamna B. A. si 01.04.2013 - doamna C. A. M. . Petenta a adus critici procedurii de constatare a faptei contraventionale, aratand ca agentul constatator B. M., a efectuat inspectia. munca fara a fi insotita de alti inspectori, fapt consemnat neechivoc in actul de constatare si sanctionare, cea ce contravine prevederilor art. 15 alin. 1 din O. G nr. 2 din 2001, potrivit carora : „Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctiona, contraventia, denumit in mod generic agenti constatatori” O alta critica pe care o formuleaza, este faptul ca agentul constatator B. M., a intocmit procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor,, nr. .../21.06.2013, cu incalcarea grava a prevederilor dispozitiilor art. 19 din O. G. 2/2001, care dispun ca: “ In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului verbal in acest mod.” Potrivit normei juridice mai sus mentionate, rezulta faptul ca, din cuprinsul procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor,, nr. ..., incheiat in data de 21.06.2013, lipseste cu desavarsire precizarea motivelor care au condus la incheierea PVC mai sus mentionat, in lipsa contravenientului si totodata lipseste acestei mentiuni de cel putin un martor. Petenta a mai aratat ca numitele B. A. si C. A. M., nu au lucrat fara forme legale de angajare in perioada 01.02.xxxx13 respectiv 10.02.xxxx13 ci in contradictoriu cu cele relatate in cuprinsul procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, angajatele presteaza activitate pentru petenta incepand din data de 01.03.2013, respectiv din data de 01.04.2013, iar in perioada anterioara, angajatele au avut prestari de servicii in conformitate deplina cu prevederile art. 29 alin (l) din art. 279 actualizat, conform caruia„ Contractul individual de munca se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea” A mai aratat ca petenta a adus la indeplinire toate recomandarile intimatei. . Pentru motivele de fapt si de drept invocate a solicitat sa se admiterea plangerii contraventionale asa cum a fost formulata si anularea procesului-verbal de constatare si a actelor anexe. In drept a invocat disp. art. 31 alin. 1 din O G nr. 2/2001, art. 2 (1), art. 260 alin. (1) lit.”f” din Legea 53/2003, art. 15 din O. G. nr. 2/2001 si art. 445 alin. (l) din N. C. P. C. La data de 06.12.2013 intimatul a depus intampinare, prin care a solicitat, respingerea plangerii inaintata de petenta S. C. O., impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. .../21.06.2013, pentru urmatoarele motive: In fapt, la data de 13.06.2013, inspectorul de munca din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca M. a efectuat un control la punctul de lucru - sala de fitness, al din localitatea Tirgu M.,, jud. M., prin care s-a urmarit modul in care sunt respectate prevederile legale in vigoare, din domeniul relatiilor de munca. Cu aceasta ocazie s-a constatat faptul ca petenta le-a primit la munca pe numitele B. A. si C. A. M., fara a le incheia contracte individuale de munca in forma scrisa, asa cum o cer prevederile articolului 16, alin. 1 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii , republicata. Petenta nu a respectat prevederile articolului 4 alin. 1 lit. a) din H. G. nr. 500/2011, privind registrul general de evidenta a salariatilor, conform caruia la angajarea fiecarui salariat, elementele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a)-g) din acelasi act normativ se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza. Avand in vedere cele constatate, s-a intocmit procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. .../21.06.2013 prin care, pentru prima fapta constatata, s-a aplicat angajatorului sanctiunea amenzii contraventionale in cuantum minim de 10. 000 de lei pentru fiecare persoana pe care a primit-o la munca fara contract individual de munca, in total 20. 000 de lei, conform art. 260 alin. 1 lit. (e) din Legea nr. 53/2003, iar pentru cea de-a doua fapta constatata s-a aplicat sanctiunea avertismentului. Fata de cele aratate si sustinute de petenta intimatul a facut urmatoarele precizari: Procesul verbal de contraventie atacat respecta in totalitate prevederile legale in vigoare, respectiv O. G. 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor, modificata si completata. Astfel, procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. .../21.06.2013 contine in totalitate elementele de validitate si anume: numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea. A relevat totodata ca in cazul de fata nu este intalnita niciuna dintre situatiile in care procesele verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor se sanctioneaza cu nulitatea, conform art. 17 din O. G. nr. 2/2001. In aceste conditii, orice asertiune a petentei, prin care s-ar solicita constatarea nulitatii absolute a procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, este lipsita de temei. De asemenea, se invedereaza ca, contrar sustinerilor petentei, in cazul de fata au fost indeplinite si cerintele art. 19 din O.G. nr. 2/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. In conformitate cu prevederile acestui articol, „ procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient; in cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor.”Agentul constatator a respectat in totalitate aceste cerinte imperative, aratand in cuprinsul procesului verbal contestat, faptul ca contravenientul refuza semnarea procesului verbal. A aratat totodata ca, potrivit art. 19, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, „ in lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod.” Inspectorul de munca a specificat in cuprinsul procesului verbal, imprejurarea ca, nu se gaseste martor dispus sa semneze procesul verbal. In concluzie, atata timp cat cerintele legale au fost respectate in intregime, orice incercare a petentei de a cere anularea procesului verbal, pentru „asa-zise” vicii de forma, nu poate fi luata in considerare, fiind lipsita de temei legal. In ceea ce privesc criticile aduse de catre petenta in cuprinsul plangerii contraventionale, referitoare la procedura de constatare si sanctionare a contraventiilor, in sensul ca agentul constatator „ a efectuat inspectia de munca fara a fi insotit de alti inspectori” a mentionat ca acestea sunt total neintemeiate si au menirea de a induce in eroare instanta de judecata. Faptul ca in cuprinsul art. 15 alin. 1 din O. G. nr. 2/2001, legiuitorul a folosit in mod generic la plural substantivele „persoanele” si „agenti constatatori”, nu poate duce la concluzia ca, constatarea si sanctionarea unei contraventii nu poate fi facuta de catre un singur agent constatator. A mai precizat ca nu exista nicio prevedere legala care sa impuna ca un agent constatator sa fie insotit de un alt agent in timpul controalelor pe care le efectueaza Mai mult, a aratat ca in cuprinsul art. 16, 17, 18, 19 si 21 din O. G. nr. 2/2001, legiuitorul foloseste doar forma de singular a notiunii de agent constatator. Fapta contraventionala sanctionata cu amenda, si anume primirea la munca a numitelor B. A. si C. A. M., fara a le incheia contracte individuale de munca in forma scrisa, a fost constatata din verificarea fisei de identificare completata la data controlului de lucratoarea B. A., a contractului individual de munca intocmit pentru B. A., a bazei de date online organizata la nivelul Inspectiei Muncii si a agendei privind evidenta banilor incasati de catre casieri, care a fost ridicata de inspectorul de munca pe baza de dovada de la punctul de lucru controlat. La data efectuarii controlului la punctul de lucru al petentei, lucratoarea B. A. (CNP ...) a declarat in cuprinsul fisei de identificare pe care a completat-o faptul ca presteaza activitate pentru petenta incepand cu data de 01.02.2013 in functia de casier, cate 2 ore/zi, in intervalul orar 13,00 - 15,00, fiind remunerata cu un salariu de 190 de lei. Societatea petenta a incheiat un contract individual de munca pentru numita B. A., pe care l-a transmis in baza de date online organizata la nivelul Inspectiei Muncii, contract ce are ca data de incepere a activitatii data de 01.03.2013. Inspectorul de munca a verificat agenda cu evidenta banilor incasati de casieri, care se afla la punctul de lucru controlat si a constatat ca cele consemnate in cuprinsul fisei de identificare de catre aceasta corespund realitatii, avand in vedere ca B. A. este evidentiata in agenda ca a prestat activitate pentru petenta (a incasat sume de bani) si anterior datei de 01.03.2013, in schimbul unui salariu, care este evidentiat tot in agenda respectiva. Astfel, din cuprinsul agendei cu evidenta banilor incasati de casieri se poate observa ca in datele de 16.02.2013 si 01.03.2013, aceasta a primit cate 300 de lei cu titlu de salariu. In ceea ce priveste fisa de identificare completata de catre lucratoarea B. A. la data efectuarii controlului, a aratat ca fisele de identificare utilizate de catre inspectorii de munca, sunt anexe ale H. G. nr. 1377/2009 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Muncii, iar persoanele care completeaza aceste documente isi asuma in intregime informatiile pe care le furnizeaza inspectorilor de munca. In fisele de identificare statuate de textul legal amintit, este precizat faptul ca: “aceasta imi este declaratia pe care o dau, o sustin si o semnez, cele de mai sus fiind adevarate, nefiind silit(a) sau intimidat(a). Orice eventuala declaratie contrara a persoanei care a muncit la negru, prin care aceasta ar incerca sa retracteze afirmatiile pe care le-a formulat cu ocazia controlului, trebuie cantarita cu maxima reticenta, tinand cont de raporturile pe care aceasta le are cu petenta. Referitor la primirea la munca a numitei C. A. M., a subliniat ca, societatea petenta a incheiat un contract individual de munca cu aceasta, pe care l-a transmis in baza de date online organizata la nivelul Inspectiei Muncii, contract ce are ca data de incepere a activitatii data de 01.04.2013, cu toate ca din inscrisurile din agenda privind evidenta banilor incasati de casieri reiese cat se poate de clar ca aceasta a prestat activitate (a incasat sume de bani) si anterior acestei date - incepand cu 10.02.2013, in schimbul unui salariu, care este evidentiat tot in agenda respectiva. Astfel, din cuprinsul agendei cu evidenta banilor incasati de casieri se poate observa ca in datele de 15.02.2013 si 01.03.2013, aceasta a primit cate 300 de lei cu titlu de salariu. De altfel, petenta recunoaste faptul ca cele doua lucratoare au prestat activitate in perioadele 01.02.xxxx13 si, respectiv 10.02.xxxx13 fara sa le intocmeasca contracte individuale de munca, motivandu-se prin faptul ca „. . . angajatelor in perioada anterior mentionata li s-au verificat de catre noi aptitudinea personala si profesionala. . .”. In ceea ce priveste perioada de proba, a aratat ca potrivit art. 31 alin. 1 din art. 279 , pentru verificarea aptitudinilor salariatului, Ia incheierea contractului individual de munca „ se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere”, aceasta perioada constituind vechime in munca cu toate drepturile ce-i revin angajatului (art. 32 alin. 4 din Legea nr. 53/2003). Mai mult, in conformitate cu prevederile art. 31 alin. 5 din Legea nr. 53/2003, „ pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca”. Se poate constata faptul ca perioada de proba nu este in niciun caz un motiv pentru care un angajator sa aiba dreptul legal de a nu intocmi contractele individuale de munca in forma scrisa, anterior inceperii activitatii lucratorilor. Atata timp cat munca prestata de persoana in cauza indeplineste conditiile cerute pentru existenta unui contract individual de munca, orice alta intelegere sau act incheiat sub o alta denumire (pentru evitarea celui mentionat anterior) reprezinta o incalcare a prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea nr, 53/2003, republicata - Codul muncii . Motivatiile petentei in privinta existentei unei alte stari de fapt decat cea constatata de inspectorul de munca, nu pot fi luate in considerare, fiind total neintemeiate. In legislatie nu exista nici o prevedere legala care sa ofere posibilitatea primirii la munca a unor persoane fara intocmirea contractului individual de munca anterior inceperii activitatii. Scopul urmarit de legiuitor nu este acela de a incuraja acei angajatori care se eschiveaza de la tot ceea ce inseamna legalitate. Din aceste considerente, fenomenul muncii la negru trebuie combatut prin orice mijloc avut la dispozitie de institutiile statului. In privinta consecintelor negative ale muncii nedeclarate, a precizat ca aceasta are efecte negative, atat pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, atat pentru individ, cat si pentru societate, precum si pentru bugetul de stat, existand o relatie interdependenta intre plata contributiilor si impozitelor si accesul la drepturile de asigurari sociale si alte masuri de protectie sociala. Periculozitatea deosebita a muncii fara forme legale de angajare, a determinat legiuitorul ca sa mareasca amenda aplicata pentru primirea la munca a persoanelor, fara incheierea unui contract individual de munca in forma scrisa (anterior inceperii raporturilor de munca) de la un cuantum cuprins intre 1. 500 de lei si 2. 000 de lei, pentru fiecare persoana identificata, la o suma cuprinsa intre 3. 000 de lei si 4. 000 de lei, pentru fiecare persoana identificata (Legea nr. 331 din 11 noiembrie 2009). Mai mult, prin Legea nr. 40/2011, legiuitorul a marit din nou amenda pentru folosirea muncii la negru, prevazand pentru aceasta fapta o „amenda de la 10. 000 lei la 20. 000 lei pentru fiecare persoana identificata”. in aceste conditii, nu poate fi negat faptul ca pericolul social al folosirii muncii fara forme legale de angajare este unul deosebit si orice angajator care utilizeaza asemenea practici ilegale trebuie sanctionat fara clementa. In ceea ce priveste cea de-a doua fapta sanctionata prin procesuL. verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, nr. .../21.06.2013 (avertisment), a aratat ca inspectorul de munca a constatat faptul ca petenta a desconsiderat prevederile art. 4, alin. 1, litera a) din H. G. nr. 500/2011 (privind registrul general de evidenta a salariatilor), actualizata. Potrivit art. 9, alin. 1, litera c) din H. G. nr. 500/2011, actualizat „ necompletarea elementelor contractului individual de munca conform art. 3, respectiv netransmiterea registrului in termenele prevazute la art. 4” constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda „de la 5. 000 lei la 8. 000 lei” (art. 9, alin. 2, litera b. din H. G. nr. 500/2011). Cu toate acestea inspectorul de munca a dat dovada de clementa si a aplicat sanctiunea avertismentului. Vinovatia petentei nu poate fi pusa la indoiala, atata vreme cat aceasta a primit la munca, fara forme legale de angajare, pe numitele B. A. si C. A. M. . Mai mult, suntem in fata unei forme agravate, a acestei contraventii. Pericolul social este cu atat mai mare cu cat reprezentantii petentei sunt convinsi ca modalitatea in care au procedat in cazul de fata este una corecta. De altfel, nici pana la data prezentei petenta nu a indeplinit masurile dispuse de inspectorul de munca in ceea ce priveste incheierea de contracte individuale de munca pentru cele doua lucratoare, pentru perioadele in care acestea au lucrat in lipsa unor forme legale de angajare. In aceste conditii, este evident ca in situatia in care sanctiunea aplicata de catre inspectorii de munca nu va fi mentinuta, petenta va avea si in viitor aceeasi atitudine de desconsiderare a prevederilor imperative ale legislatiei muncii. Pentru aceste ratiuni, a aratat ca anularea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. .../21.06.2013 si exonerarea petentei de la plata amenzii nu se justifica. La fel, eventuala aplicare a avertismentului, nu este indreptatita avand in vedere implicatiile economice si sociale ale fenomenului muncii la negru. Dimpotriva, o asemenea ingaduinta ar conduce in mod cert la incurajarea contravenientului, prin oferirea atat a unui precedent cat si a unui exemplu. In ceea ce priveste solicitarea petentei de a obliga Inspectoratul Teritorial de Munca M. la plata cheltuielilor de judecata, considera ca aceasta este neintemeiata. Avand in vedere probele temeinice prezentate de agentul constatator, pretentiile petentului privind obligarea Inspectoratului Teritorial de Munca M. la plata unor cheltuieli de judecata, este lipsita de orice fundament si ca atare nu poate fi acceptata. In drept, si-a intemeiat intampinaree pe prevederile art. 205 si urmatoarele din C. Proc. Civ., H. G. nr. 500/2011, Legea nr. 53/2003 republicata, O. G. nr. 2/2001, precum si pe celelalte dispozitii legale invocate in aceasta intampinare. In probatiune au fost depuse la dosar urmatoarele inscrisuri doveditoare : imputernicire avocatiala (f. 3), proces verbal de contraventie (f. 4-6), dovada achitare taxa timbru (f. 11), set inscrisuri (f. 26-120). Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele: Prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. .../21.06.2013, petenta a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 20. 000 lei potrivit dispozitiilor art. 260 alin (1) lit.”e” din Legea 53/2003, pentru nerespectarea art. 16 alin (1) din Legea nr. 53/2003 si cu sanctiunea avertismentului pentru nerespectarea art 4 alin (1) lit “a” din HG nr. 500/2011. S-a retinut de catre intimat in cuprinsul procesului verbal ca la controlul efectuat in data de 13.06.2013, ora 1423, la punctul de lucru al petentei situat in Tg. M.,, au fost gasite prestand activitate numitele B. A. si C. A., iar din cercetarile efectuate a reiesit faptul ca acestea au prestat activitate pentru petenta anterior incheierii contractelor individuale de munca. In ceea ce o priveste pe numita B. A., fapta a rezultat si din fisa de identificare completata de persoana depistata la lucru, in care a aratat ca presteaza activitate incepand cu data de 01.02.2013, in functia de casier, 2 ore pe zi, in subordinea petentei. Procesul verbal a fost incheiat la sediul intimatei, in lipsa reprezentantului legal al petentei, cu mentiunea agentilor constatatori ca nu au fost identificati martori asistenti care sa semneze procesul verbal. Examinand legalitatea procesului verbal de contraventie atacat, conform art. 34 alin 1 din OG 2/2001, instanta constata ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor prevazute de art. 17 din O. G. nr. 2/2001 cuprinzand toate mentiunile prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute si care pot fi invocate din oficiu. In ceea ce priveste criticile aduse de catre petenta procesului verbal de contraventie atacat, instanta retine ca acestea ar atrage nulitatea actului atacat, in conditiile dovedirii vatamarii suferite. Simpla formulare a unei plangeri contraventionale nu este de natura sa conduca automat la admiterea ei si la anularea procesului-verbal. In lipsa indicarii in concret, de catre petenta a vatamarilor suferite, in conditiile art. 175 Codul de procedura civila, instanta nu poate retine producerea unei vatamari in detrimentul acesteia, care sa fie de natura sa duca la anularea procesului verbal. Mai mult, instanta constata ca nefiind intemeiata critica cu privire la intocmirea procesului verbal de contraventie de catre un singur agent constatator, atata timp nu exista nicio dispozitie legala care sa prevada, sub sanctiunea nulitatii, obligativitatea constatarii faptei contraventionale si a intocmirii procesului verbal de contraventie in prezenta unui anumit numar de agenti constatatori. Interpretarea data de petenta textului de lege invocat in sustinerea criticii formulate, este total eronata, folosirea formei la plural pentru notiunea “agenti constatatori” fiind impusa de necesitatea stabilirii acordului dintre aceasta si substantivul „ persoanele “. In ceea ce priveste criticile privind incalcarea de catre agentul constatator a dispozitiilor art. 19 alin 1 din O.G. nr. 2/2001, instanta constata faptul ca si acestea sunt neintemeiate, atata timp cat in aplicarea dispozitiilor alineatului 2 al aceluiasi articol, agentul constatator a indicat in cuprinsul procesului verbal motivul care a dus la incheierea acestuia in lipsa unui martor asistent. Cu privire la temeinicia procesului verbal atacat, instanta retine ca criticile petentei sunt formulate in mod exclusiv cu privire la savarsirea contraventiei sanctionate de dispozitiile art. 260 alin 1 lit. e din Legea 53/2003, motiv pentru care instanta se va limita doar la analiza aspectelor contestate de catre petenta. Cu privire la acest aspect, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. 260 alin 1 lit. e din Legea 53/2003, forma in vigoare la momentul constatarii faptei, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10. 000 lei la 20. 000 lei pentru fiecare persoana identificata, primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), din Legea nr. 53/2003. In conformitate cu art. 16 din Legea 53/2003, contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Angajatorul persoana juridica, persoana fizica autorizata sa desfasoare o activitate independenta, precum si asociatia familiala au obligatia de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii raporturilor de munca. In data de 13.06.2013, la punctul de lucru al societatii a descins un inspector, care a procedat la luarea unei declaratii persoanei gasite la fata locului (f. 42). Formularul pentru declaratii continea intrebari cu privire la date de identitate, perioada inceperii lucrului, functia, angajatorul, forma de angajare, timpul de munca, date despre alti colegi de munca, semnatura si data intocmirii. Declaratia data de una din persoanele identificate, a fost depusa de intimat, in sustinerea temeiniciei actului sanctionator. Din cuprinsul acesteia rezulta fara echivoc, ca persoana identificata a inceput activitatea la data de 01.02.2013, in functia de casier, cu un program de 2 ore, in subordinea petentei. Admisibilitatea administrarii probei cu inscrisurile depuse in probatiune de catre intimata, respectiv agenda cu insemnarile angajatilor petentei, este sustinuta in cauza de fata de dispozitiile art. 15 lit. „d” din HG nr. 1377/2009, care permit inspectorilor de munca sa ridice orice document pe care il apreciaza ca avand legatura cu cercetarea evenimentului, forta probanta a acestora fiind cea a unui inceput de dovada scrisa. De altfel, sustinerile petentei nu contrazic faptul ca persoanele in cauza au prestat activitati inainte de data de 01.03.2013, respectiv inainte de data de 01.04.2013 (date la care s-au incheiat contractele de munca) ci faptul ca pe durata verificarii aptitudinilor profesionale si personale, potrivit art. 29 alin 1 din Legea nr. 53/2003 rep, petenta nu avea obligatia de a incheia cu acestea contracte individuale de munca. Cu privire la acest aspect instanta retine faptul ca potrivit dispozitiilor legale invocate “ Contractul individual de munca se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea”. iar potrivit dispozitiilor art. 31 alin 1 din Legea nr. 53/2003 „pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere”. Faptul ca perioada de proba este cuprinsa in contractul individual de munca, rezulta in mod neechivoc din dispozitiile art. 31 alin 4 din art. 279 , potrivit carora “ pe durata acestei perioade salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca”. Rezulta asadar ca perioada necesara verificarii aptitudinilor personale si profesionale ale persoanei care solicita angajarea, se face intr-un cadru reglementat, in interiorul careia intre angajator si persoana in cauza se stabilesc relatii specifice de drept al muncii, prin incheierea contractului de munca. Cu alte cuvinte perioada de proba incepe cel mai devreme odata cu incheierea contractului de munca si este prevazuta in cuprinsul acestuia, fiind unica si limitata in timp pentru acelasi post si constituie vechime in munca. Prin urmare, avand in vedere considerentele expuse si retinand faptul ca petenta nu a fost in masura sa prezinte contracte individuale de munca intocmite in forma scrisa anterior inceperii activitatii de catre cele 2 de persoane desi raporturile juridice erau specifice celor intre angajator si salariat, instanta retine ca fapta savarsita de catre societatea petenta intruneste elementele constitutive ale contraventiei prevazute de art. 260 lit.”e” Legea 53/2003, iar conduita acesteia se situeaza in sfera ilicitului contraventional, astfel incat forta probanta a procesului verbal atacat nu a fost inlaturata, el bucurandu-se in continuare de prezumtia de legalitate si temeinicie instituita de lege in favoarea sa. In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii, instanta are in vedere dispozitiile art. 5 alin. 5 din O. G. nr. 2/2001 potrivit carora sanctiunea contraventionala trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite precum si ale art. 21 alin. 3 din O. G. nr. 2/2001, care stabilesc criteriile de individualizare a sanctiunilor, si anume: limitele prevazute in actul normativ, imprejurarile in care a fost savarsita fapta, modul si mijloacele de savarsire a acesteia, scopul urmarit, urmarea produsa, circumstantele personale ale contravenientului si celelalte date inscrise in procesul-verbal. In prezenta cauza, instanta apreciaza ca a fost respectata regula proportionalitatii intre faptele comise si sanctiunea aplicata, aceasta proportionalitate fiind una dintre cerintele impuse prin jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia aplicarii oricaror masuri restrictive de drepturi (cauza Handyside impotriva Marii Britanii si Muller impotriva Elvetiei). Astfel, sanctiunea amenzii in cuantum de 20. 000 lei aplicata petentei pentru aceasta contraventie se incadreaza in limitele prevazute de lege (de la 10. 000 lei la 20. 000 lei pentru fiecare persoana identificata) si este proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinand cont ca gradul de pericol social al faptei savarsite este unul foarte ridicat, deoarece nerespectarea obligatiilor angajatorului in domeniul relatiilor de munca creeaza o multitudine de disfunctionalitati in ce priveste dinamica relatiilor sociale, productive, concurentiale si fiscale. Astfel, munca fara intocmirea contractului individual de munca, are consecinte negative directe asupra persoanelor recrutate la munca, in sensul ca acestea nu beneficiaza de protectia sanatatii si securitatii in munca, au salarii mai mici decat cele de pe piata fortei de munca, locul de munca este unul nesigur, angajatorul putand decide in orice moment, in mod unilateral incetarea raporturilor juridice etc. De asemenea, neplata obligatiilor legale de catre angajator conduce la lipsa de venituri catre bugetul de stat consolidat si se reflecta si in economie, prin distorsionarea mediului concurential, intrucat angajatorii care utilizeaza munca la negru au mai putine obligatii financiare si se afla in concurenta neloiala cu aceia care depun eforturi reale pentru respectarea obligatiilor ce le revin. Gravitatea faptei este subliniata si de modificarile aduse legislatiei muncii respectiv consacrarea raspunderii penale a angajatorului in cazul primirii la munca a unui numar de persoane mai mare de 5, in conformitate cu prevederile art. 264 alin. 4 Legea 53/2003 in forma actuala. Raportat la modul comiterii faptei, instanta apreciaza ca scopul sanctiunii contraventionale pentru fapta retinuta in sarcina petentei nu poate fi atins prin inlocuirea amenzii cu avertismentul, tocmai datorita comportamentului contravenientei care nu constientizeaza obligatiile pe care le are la momentul primirii unor persoane la munca si considera in continuare ca in perioada de proba este permisa primirea la munca a unor persoane fara a avea incheiate contracte individuale de munca. Pentru aceste motive, instanta urmeaza a respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata de catre societatea petenta si a mentine procesul-verbal atacat ca fiind temeinic si legal. In baza art. 453 alin 1 Cod procedura civila si avand in vedere ca procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, instanta urmeaza a lua act de faptul ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata de catre intimat. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTARASTE: Respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata de petenta, cu sediul in Tg. M., . 5,, avand CUI xx si nr. de inregistrare la ORC J/XXX impotriva procesului-verbal de contraventie nr. ... din data de 21.06.2013 in contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Munca M. cu sediul in Tg. M., . 2, jud. M.
Pronuntata de Judecatoria Targu Mures
Mai multe despre: proces-verbal de contraventie punct de lucru contract individual de munca registrul general de evidenta a salariatilor Inspectia Muncii fise de identificare munca la negru perioada de proba