Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin cererea adresata acestei instante la data de 22. 01. 2016 si inregistrata sub nr. XXXXXXXXXXX, contestatorul J. I., a formulat contestatie impotriva deciziei nr. 4302/16.12.2015 emisa de intimata C. Nationala Posta R. S. A., solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea deciziei contestate si, in consecinta, repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul reintegrarii in functia detinuta anterior, de oficiant rural, precum si la plata unei despagubiri in conformitate cu dispozitiile art. 80 din codul muncii; de asemenea, solicita obligarea angajatorului la daune morale, in cuantum de 10. 000 lei, cu cheltuieli de judecata.

In motivare, reclamantul a aratat ca, prin decizia nr. 4302/16.12.2015, C. Nationala Posta R. SA a decis sanctionarea “domnului J. I. - avand functia de oficiant rural, locul de munca la O. P. S. — O. J. P. cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca”\' retinand ca s-ar fi constatat mai multe nereguli (care au fost expuse in cuprinsul deciziei), fiind incalcate astfel atributiile de serviciu conform fisei postului si art. 20. 2, pct. 1-4 si 18 din CCM coroborat cu prevederile art. 39 pct 2 lit a-d din Codul muncii .

A mai precizat ca, prezenta deciziei a fost emisa si comunicata cu incalcarea dispozitiilor legale prevazute de art. 252 din Codul muncii , ceea ce atrage nulitatea absoluta a acesteia.

Astfel, raportat la dispozitiile art. 252 al. 2 lit c) din Codul muncii : sub sanctiunea nulitatii absolute, decizia cuprinde in mod obligatoriu, “motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile ”, insa din cuprinsul deciziei nu se poate deduce de ce au fost inlaturate apararile formulate de contestator cu ocazia cercetarii disciplinare, aspect ce atrage nulitatea absoluta a deciziei.

In cuprinsul deciziei de sanctionare, se indica neregulile constatate si care ar constitui abateri disciplinare (indicate in filele 1,2 si 3 — primul paragraf din decizie), precum si apararile formulate de catre salariatul J. I. din nota explicativa din data de 24.11.2015 (filele 3 si 4 din decizie), fiind indicat apoi care prevederi legale ar fi fost incalcate si ceea ce s-a decis, respectiv sanctiunea aplicata, cui se va comunica si unde poate fi contestata, fara a se face nici o referire de ce au fost inlaturate apararile formulate de catre salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile.

A mai precizat ca, in speta au fost incalcate si dispozitiile art. 252 al. 1 din Codul muncii : “Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare. . . ” iar incalcarea acestui termen imperativ, de 30 de zile, atrage nulitatea deciziei.

Din cuprinsul deciziei de sanctionare rezulta ca neregulile au fost constatate cu ocazia controlului, fara insa a cunoaste care a fost data controlului. Insa, avand in vedere ca comisia de cercetare disciplinara a fost constituita in baza Deciziei nr. 3882/05.11.2015, se deduce ca deja se cunostea savarsirea abaterii disciplinare, pentru ca, in caz contrar nu se constituia comisia de cercetare.

Conform art. 252 al. 1 din Codul muncii si apreciind ca la 05.11.2015 s-a luat la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, decizia de sanctionare trebuia emisa in forma scrisa pana la data de 05.12.2015, insa ea a fost emisa la data de 16.12.2015, deci cu incalcarea termenului imperativ de 30 de zile, fapt ce atrage nulitatea deciziei de sanctionare.

De asemenea, decizia de sanctionare nu a fost comunicata in termenul imperativ de “cel mult 5 zile calendaristice de la data. emiterii”, fiind incalcate dispozitiile art. 252 al. 3 din Codul muncii . Incalcarea acestui termen atrage nulitatea actului.

Astfel, decizia nr. 4302 a fost emisa la data de 16.12.2015 si a fost comunicata salariatului la data de 28.12.2015, fiind depasit termenul imperativ de cel mult 5 zile calendaristice. Incalcarea acestui termen atrage nulitatea actului, astfel ca decizia nr. 4302/16.12.2015 este lovita de nulitate.

In speta nu au fost respectate nici dispozitiilor art. 250 din Codul muncii :

Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:

Imprejurarile in care fapta a fost savarsita; gradul de vinovatie a salariatului; consecintele abaterii disciplinare; comportarea generala in serviciu a salariatului; eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.

La emiterea deciziei de sanctionare nr. 4302/16.12.2015 nu au fost respectate aceste dispozitii legale.

A mai precizat ca, angajatorul, in loc sa-si asume propriile greseli si nereguli, aplica sanctiuni salariatilor, fara a tine cont de conditiile in care acestia isi desfasoara activitatea.

Aratam faptul ca la nivelul Oficiului postal S. isi desfasura activitatea la momentul cercetarii disciplinare si emiterii deciziei un numar de 4 salariati: 1 diriginte (J. Saveta), 1 oficiant (contestatorul) si 2 factori postali (P. V. si B. I. ).

Pana in anul 2013 isi desfasurau activitatea in cadrul acestui oficiu postal un numar de 6 salariati: 1 diriginte, 1 oficiant si 4 factori postali, insa un factor postal s-a pensionat, iar unul si-a dat demisia, desi volumul de munca a ramas acelasi. Practic, activitatea a 6 persoane a fost preluata de 4 persoane, desi aria de arondare este de aproximativ 1600 numere de casa si 5500 de locuitori, iar de la din comuna, raportandu-ne doar la de 9 km.

Apoi, in vara anului 2015, dirigintele posta a suferit o interventie chirurgicala si a fost in concediu medical timp de trei luni, fapt cunoscut, bineinteles, de catre angajator, care nu a facut altceva decat sa delege toate atributiile de serviciu ale dirigintelui catre oficiant.

Astfel, oficiantului — contestatorul din prezenta cauza - i-au fost impuse doua norme de munca, practic acesta desfasurand si activitatile specifice functiei sale de oficiant si cele ale functiei de diriginte, fara ca angajatorul sa ia vreo masura in acest sens si fara a beneficia de un beneficiu salarial.

Muncind in aceste conditii, este practic imposibil sa poti realiza singur si in acelasi timp norma de munca atribuita la doi salariati si sa o prestezi in conditiile impuse de angajator, fara incalcarea vreunei atributii stabilite prin fisa postului, prin contractul individual de munca sau prin alt normativ.

Cu ocazia predarii gestiunii catre diriginte la intoarcerea acestuia din concediu medical nu au fost lipsuri in gestiune, iar deconturile si sumele primite au fost justificate, ceea ce arata faptul ca nu ne aflam in situatia unei neglijente din partea salariatului sanctionat.

Apreciaza ca mare parte din neregulile imputate salariatului si care au stat la baza sanctionarii acestuia cu desfacerea contractului de munca se datoreaza angajatorului si conditiilor de munca pe care le ofera.

Astfel, la aplicarea sanctiunii privind desfacerea contractului de munca angajatorul nu a tinut cont de prevederile imperative ale art. 250 din Codul muncii si a aplicat o sanctiune disproportionala fata de fapta savarsita.

Mai mult decat atat, disproportionalitatea sanctiunii aplicate rezulta si din analiza sanctiunilor aplicate celorlalti salariati din cadrul oficiului postal S. . Precizeaza faptul ca, la aceeasi data de 16.12.2015 au fost aplicate sanctiuni si celorlalti 3 salariati: prin decizia nr. 4284/16.12.2015 a fost aplicata factorului postal B. I. sanctiunea cu reducerea salariului de baza cu 10% pe 2 luni, respectiv decembrie 2015 si ianuarie 2016; prin decizia nr. 4285/16.12.2015 a fost aplicata factorului postal P. V., sanctiunea cu reducerea salariului de baza cu 10% pe 3 luni, respectiv decembrie 2015, ianuarie si februarie 2016; prin decizia nr. 4303/16.12.2015 a fost aplicata dirigintelui J. Saveta, sanctiunea cu reducerea salariului de baza cu 10% pe 3 luni, respectiv decembrie 2015, ianuarie si februarie 2016.

Practic, desi se apreciaza ca toti cei 4 salariati au savarsit abateri disciplinare, reducerea salariului de baza cu 10% pe 2 sau 3 luni, iar numai contestatorului J. I. i se aplica sanctiunea disciplinara prevazuta de art. 248 al. 1 lit e din Codul muncii - desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, fara insa a se putea deduce in ce consta periculozitatea sau un alt criteriu grav al faptelor retinute ca fiind savarsite de catre contestator, care impun luarea acestei sanctiuni disciplinare extreme.

Ca o consecinta a admiterii actiunii, se impune repunerea partilor in situatia anterioara, in sensul reintegrarii in functia detinuta anterior, de oficiant rural, precum si la plata unei despagubiri in conformitate cu dispozitiile art. 80 din codul muncii.

Privitor la daunele morale, argumentele prezentate sunt de natura a demonstra modalitatea total neprocedurala de incetare a contractului individual de munca, ceea ce realizeaza continutul obiectiv al unei fapte ilicite, care, in ceea ce priveste pe contestator, a generat consecinte negative la nivelul personalitatii sale, a caror reparare o pretinde de la parata, fiind evaluata la suma de 10. 000 lei.

Daunele morale se stabilesc in raport cu consecintele negative suferite de salariat, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost concepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala, dar nu in ultimul rand starea de sanatate.

In situatia daunelor morale, datorita naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exacta a acestora in bani nu este posibila, insa intinderea acestor despagubiri se poate realiza prin aprecierea raportata la elementele de fapt.

In lipsa unor criterii legale de cuantificare a daunelor morale, avand in vedere toate aspectele invocate in sustinerea actiunii, avand in vedere si modalitatea ilicita de concediere care este de natura a discredita profesional si faptul ca decizia de incetare a contractului individual de munca a intrat in circuitul civil, fiind afectata astfel imaginea profesionala si respectul de sine, contestatorul fiind pus intr-o pozitie inferioara in raport cu alte persoane, care beneficiaza de stabilitate in exercitarea functiei contractuale detinute, ceea ce echivaleaza cu o atingere a statutului profesional, solicitam instantei sa retina ca prejudiciul moral suferit poate sa fie acoperit prin acordarea daunelor morale solicitate in cuantum de 10. 000 lei, suma rezonabila date fiind circumstantele evocate.

In drept, a invocat dispozitiile art. 252 al. 5 din Codul muncii .

Intimata, legal citata, a formulat intampinare, solicitand respingerea contestatiei, cu motivarea ca sanctiunea a fost aplicata corect, cu respectarea art. 250 din art. 279 , iar prereogativa disciplinara apartine angajatorului, depunand docunentatia solicitata de instanta.

Examinand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Contestatorul J. I. a fost salariatul intimatei, detinand functia de oficiant rural la O. Postal S., pana la data de 16.12.2015 cand s-a emis decizia de concediere nr. 4302/2015.

La baza emiterii deciziei de concediere a stat procesul verbal nr. 42/08.12.2015 intocmit de comisia de cercetare constituita in baza deciziei nr. 3883/05.11.2015.

Prin Decizia nr. 4302/16.12.2015, C. Nationala Posta R. SA a decis sanctionarea contestatorului cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca retinandu-se in sarcina sa mai multe nereguli – expuse pe larg in cuprinsul deciziei, fiind astfel incalcate atributiile de serviciu conform Fisei postului si a art. 20. 2, pct. 1-4 si 18 din Contractul Colectiv de Munca coroborat cu prevederile art. 39 pct. 2 lit. a-d din art. 279 .

In ceea ce priveste sustinerea referitoare la tardivitatea aplicarii sanctiunii, tribunalul o va inlatura ca neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 252 alin1 \"Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei”.

In interpretarea si aplicarea art. 252 alin. 1 din art. 279 ,”momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii”( Decizia nr. 16/2012 a ICCJ ).

Procesul – verbal prin care Directorul C. N. P. R. S. A. a aprobat cercetarea disciplinara are nr. de inregistrare 42 din 02.12.2015, iar decizia de sanctionare a fost intocmita la data de 16.12.2015; prin urmare termenul de 30 de zile a fost respectat.

In ceea ce priveste termenul de 5 zile pentru comunicarea deciziei de sanctionare, doctrina si practica in materie au statuat in mod constant ca acest termen este unul de recomandare.

\" Termenul la care trebuie sa intervina conunicarea este de cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii deciziei de sanctionare.

Acest termen insa nu este unul de decadere, adica necomunicarea in cadrul sau, nu atrage nulitatea sanctionarii.

Referitor la nerespectarea disp. art. 252 alin. 2 lit. C din art. 279 , instanta va inlatura aceste sustineri, motivat de faptul ca reclamantul, in cercetarea disciplinara prealabila a recunoscut faptele retinute in sarcina sa,  si si-a asumat raspunderea pentru acestea.

Potrivit art. 247 art. 279 \" (1) angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara. (2) abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici”.

Asadar, conditiile cumulative impuse de lege pentru antrenarea raspunderii civile disciplinare sunt: calitatea de salariat; savarsirea de catre salariat a unei fapte in legatura cu munca sa( fapta constand dintr-o actiune sau inactiune )cu vinovatie, avand ca rezultat incalcarea normelor legale, regulamentul intern.

Prin decizia de sanctionare, se reproseaza contestatorului, insusirea sumei de 600 lei reprezentand contravaloarea unor trimiteri postale expediate de Primaria Comunei S., unitatea fiind prejudiciata de contravaloarea francarii trimiterilor postale ce au fost introduse in circuitul postal si distribuite fara a fi inregistrate in evidente; apoi neemitere de bonuri fiscale si nedecontarea sumei de 1274,87 lei aferenta vanzarilor de marfuri in perioada 01 – 20.10.2015; neinregistrarea in evidente a trimiterilor distribuite; neinregistrarea sumelor de bani predate de factorii postali pentru achitarea mandatelor; neincasarea taxelor de magazinaj pentru 14 colete postale distribuite in perioada 02. 06. 2015 – 21.10.2015; necalcularea T. V. A. pentru corespondenta interna si internationala.

Retine instanta de fond, ca intr-adevar, din analiza documentatiei depuse la dosar, respectiv regulamentele si instructiunile invocate, comportamentul contestatorului se subsumeaza notiunii de abatere disciplinara.

Astfel, prin insusirea sumei de 600 lei, s-au incalcat dispozitiile art. 4 pct. 22, 26 din Normele privind operatiunile de casa efectuate de unitatile si subunitatile postale ale C. N. P. R., nr. 101/2701/30. 06. 2014 si a pct. 9. 40 din Fisa postului. ; de asemenea prin introducerea in circuitul postal, in scopul distribuirii unui numar de 600 trimiteri de corespondenta standard, netimbrate la O. Postal S., constituie incalcarea art. 84 din Instructiunile pentru executarea serviciului de corespondenta postala interna si art. 9. 42 si 9. 43 din Fisa postului; neincasarea taxelor de magazinaj pentru 14 colete in perioada 02. 06. 2015 – 21.10.2015, in valoare de 31 lei reprezinta o abatere de la dizpozitiile art. 255 din Instructiunile pentru executarea serviciului de mesagerie interna precun si art. 9. 4 din Fisa postului; nu in ultimul rand, s-a retinut ca vanzarea de marfuri in valoare de 1274,87 lei, fara emiterea bonurilor fiscale sau a facturilor conform regulamentelor, incalcarea Normelor de lucru privind utilizarea aparatelor de marcat nr. 101/1308/13.03.2003 raportat la art. 9. 23 din Fisa postului; completarea neconforma a facturilor emise la incasarea taxelor pentru corespondenta interna si internationala cu confirmare de primire, fara calcularea T. V. A., respectiv incalcarea Instructiunilor nr. 101/4528/4.08.2008 pentru utilizarea facturilor eliberate de subunitatile postale in relatiile cu clientii.

S-a mai constatat faptul ca, nu a inscris trimiterile sosite in vederea distribuirii in condica F23 si nu le-a predat pe baza de semnatura factorilor postali, contrar prevederilor art. 133, din Instructiuni pentru executarea serviciului de corespondenta postala interna coroborat cu prevederile pct. 9. 14 si 9. 19 din Fisa postului; nu a prelucrat si inscris trimiterile in listele de distribuire F8, contrar prevederilor art. 132, din Instructiuni pentru executarea serviciului de corespondenta postala interna coroborat cu prevederile pct. 9. 19 din Fisa postului; nu a indeplinit obligatiile cu privire la lichidarea curselor de distribuire a factorilor postali, contrar prevederilor art. 240 din Instructiuni pentru executarea serviciului de corespondenta postala interna coroborat cu prevederile pct. 9. 19 din Fisa postului; nu a urmarit inapoierea in termen a AR-urilor trimiterilor predate si a dovezilor de indeplinire a procedurilor de citare, acestea fiind inapoiate cu intarziere, contrar prevederilor art. 240 din Instructiunile pentru executarea serviciului de corespondenta postala interna coroborat cu prevederile pct. 9. 19 din Fisa postului; nu a inregistrat AR-urile/dovezile trimiterilor predate/trimitrerile inapoiate in condica F 20, contrar art. 240 din Instructiunile pentru executarea serviciului de corespondenta postala interna coroborat cu prevederile pct. 9. 19 din Fisa postului; a inapoiat trimiterea CNANDR nr. xxxxxxxxx/12.10.2015/M. D., cu motivarea \"Destinatar mutat din localitate\", fara a respecta modul de inapoiere a trimiterilor CNADNR si contrar prevederilor art 5. 5, din Normele de lucru numarul 107. 2/857/07.08.2014 coroborat cu prevederile pct. 9. 19 din Fisa postului; nu a respectat prevederile instructionale in ceea ce priveste trimiterile avizate, distribuirea acestora neefectuandu-se pentru perioada iulie-octombrie 2015, la sediul subunitatii, trimiterile fiind luate in cursa a doua zi pentru o noua incercare de livrare contrar prevederilor art. 222, 223 din Instructiunile pentru executarea serviciului de corespondenta postala interna coroborat cu prevederile pct. 9. 17 din Fisa postului; a intocmit aleatoriu/nu in fiecare zi condica F55, in perioada 28.07.2015 - 4.08.2015, in care a inlocuit dirigintele subunitatii, contrar prevederilor art. 117 - 120 din Instructiunile pentru executarea serviciului de mandate coroborat cu prevederile art. 5/(6)\' din Normele privind operatiunile de casa efectuate de catre unitatile si subunitatile postale ale CNPR, numarul 101/2701/30. 06. 2014 si prevederile pct. 9. 59 din Fisa postului.

Prin incheierea de sedinta din 31.03.2016 (f. 199 – vol. I ds. ), instanta a admis proba testimoniala cu declaratiile martorilor B. I. si P. V. – Filele 251-254-vol. II dosar.

Martorul B. I. arata ca a fost si el sanctionat disciplinar pentru insusirea sumei de 500 lei, insa intentia lor a fost aceea de a reconditiona sediul Oficiului Postal, prin zugravire si prin schimbarea podelelor, intrucat angajatorul nu asigura fondurile necesare pentru astfel de lucrari; ca atat el cat si P. V. au primit cate 100 lei; ca initial au fost 5 salariati, apoi 4; ca nu cunoaste nimic despre introducerea in circuitul postal, a unor trimiteri de corespondenta standard netimbrate; ca de obicei destinatarul este cel ce suporta taxele de magazinaj, insa sectorul de distribuire a coletelor este foarte mare, fiind deservit doar de el si inca un coleg de serviciu; ca astfel exista situatii cand nu pot fi distribuite toate coletele si corespondenta imediat dupa primirea lor, putandu-se inregistra o marja de aproximativ 3 zile intarziere; ca la posta se comercializeaza pixuri, cartele telefonice, insa chitantierele raman la sediul postei, actele intocmindu-se dupa revenirea din teren; ca T. V. A. se aplica si se mentioneaza mereu pe facturile eliberate.

Mai arata acest martor, ca fiind putini salariati si volumul de munca mare,,acasa ajunge foarte tarziu. Ca acesta este si motivul pentru care are la domiciliu casa de valori, decontarea efectuandu-se a doua zi; ca reclamantul a preluat atributiile dirigintelui de posta, insa nu i s-a redus volumul de munca, beneficiind de un spor aferent noilor atributii. Despre casa de marcat, martorul arata ca aceasta nu functioneaza, asa incat salariatii emit chitante si facturi fiscale, dar apreciaza martorul, ca activitatea oficiului postal nu a fost perturbata.

La randul sau, martorul P. V. (f. 253-254) sustine ca din cei 600lei, au achizitionat o masina de calcul cu banda, din Germania, achitand 30 de euro, insa nu poseda chitante; ca au cumparat scandura pentru inlocuirea podelelor, insa nici pentru aceasta nu detine acte. Martorul confirma depozitia colegului sau referitoare la reducerea salariatilor, la cresterea volumului de munca, la intarzierile de 2-3 zile in distribuirea coletelor postale, insa mai ales in perioada de distribuire a pensiilor.

Arata martorul, ca masina de marcat fiscala nu functioneaza de multa vreme; ca din cauza volumului mare de munca, nu au fost intocmite la timp,toate registrele de evidenta a corespondentei, de decontare, intrucat contestatorul avea sarcini suplimentare.

Instanta retine si pozitia contestatorului, exprimata in Nota explicativa –f. 106-vol. I dosar, din care rezulta ca acesta cunoaste atributiile ce-i revinsi ca depune toate diligentele pentru a le indeplini corect.

De asemenea, contestatorul recunoaste insusirea sumei de 600 lei, insa in scopul efectuarii reparatiilor la sediul oficiului postal, dar precizeaza ca a acoperit acest prejudiciu.

In continuare, reclamantul detaliaza modalitatea in care si-a indeplinit atributiile ce-i reveneau, (f. 107 si urmatoarele), pentru ca in final, acesta sa recunoasca faptul ca nu a respectat mereu actele normative interne, asumandu-si raspunderea si precizand ca nu are obiectiuni la cele consemnate.

Din probele administrate in cauza instanta retine modalitatea de desfasurare a activitatii profesionale a contestatorului si conditiile oferite de angajator. Astfel, la nivelul Oficiului Postal S. isi desfasurau activitatea un numar de 4 salariati:1 diriginte (J. Saveta), 1 oficiant (contestatorul) si 2 factori postali (P. V. si B. I. ), acestia deservind 5500 de locuitori, aproximativ 1600 numere de casa iar distanta de la din comuna, doar pe 9 km. Pana in anul 2013 in cadrul acestui oficiu isi desfasurau activitatea 6 salariati. In vara anului 2015, dirigintele postal a suferit o interventie chirurgicala si a fost in concediu medical timp de 3 luni, atributiile de serviciu ale acestuia fiind delegate catre oficiant (contestator). Astfel oficiantul a prestat doua norme de munca, desfasurand atat activitatile specifice functiei sale de oficiant cat si pe cele specifice functiei de diriginte.

La data de 22.09.2015, contestatorul, in calitate de oficiant, a incasat si si-a insusit suma de 600 lei in scopul distribuirii trimiterilor Primariei S., fara a fi francate, contrar dispozitiilor din Normele privind operatiunile de casa efectuate de catre unitatile si sununitatile postale ale CNPR precum si din Fisa postului. Pentru suma incasata de la reprezentantul Primariei S. acesta a solicitat dirigintelui oficiului eliberarea chitantei, reprezentand contravaloare achizitii timbre postale, in valoare de 600 lei, suma nefiind inregistrata in decontul banesc al subunitatii din data de 22.09.2015. Suma a fost impartita de catre contestator si insusita de salariatii postali, astfel:contestatorul J. I., oficiant rural – 200 lei, P. V., factor postal – 100 lei, B. I., factor postal – 100 lei, Cotos I., salariatul Primariei S. -200 lei.

Instanta nu poate retine afirmatiile contestatorului si ale celor 2 martori, in conformitate cu care au insusit cei 600 lei in scopul renovarii sediului oficiului postal, intrucat nu s-au prezentat dovezi din care sa rezulte achizitionarea masinii de marcat si a materialului lemnos pentru inlocuirea podelelor.

Pe de alta parte, contestatorul, ca si ceilalti salariati ar fi trebuit ca, in scopul efectuarii lucrarilor de intretinere, sa intocmeasca un referat prin care sa sesizeze necesitatea efectuarii acestor lucrari.

La data de 24.09.2015, contestatorul a introdus in circuitul postal in vederea distribuirii, un numar de 600 trimiteri de corespondenta standard, netimbrate, prezentate la oficiul postal de Primaria S., certificand cu stampila oficiului postal si semnatura sa Borderoul instiintari de plata septembrie 2015, document intern al primariei.

Ansamblul probator administrat in cauza releva existenta faptelor in sarcina contestatorului; ca acestea au fost savarsite in legatura cu munca si atributiile sale.

Contestatorul nu a negat savarsirea faptei, dar a sustinut ca sanctiunea aplicata este mult prea severa in raport cu gravitatea faptei si cu circumstantele in care s-a petrecut fapta.

Astfel, la data de 23.10.2015, contestatorul J. I. impreuna cu factorii postali B. I. si P. V. au achitat prejudiciul produs angajatorului prin insusirea sumei de 600 lei, conform chitantelor nr. xxxxxxx/23.10.2015; xxxxxxx/23.10.2015 si xxxxxxx/23.10.2015, depuse la dosarul cauzei, consemnate si in decizia de sanctionare.

In mod evident, fapta savarsita constituie abatere disciplinara si justifica exercitarea de catre angajator a prerogativei disciplinare, in conditiile art. 247 din art. 279 .

In ceea ce priveste temeinicia sanctiunii parata a invocat prerogativa disciplinara prevazuta de art. 247 Conul muncii.

O asemenea dispozitie nu poate fi interpretata insa in sensul ca, odata constatata existenta abaterii disciplinare calificata ca atare de text, sanctiunea care intervine in mod automat si invariabil este cea a desfacerii disciplinare a contractului individual de munca. O astfel de concluzie ar lasa in mod clar loc arbitrariului in aplicarea sanctiunii disciplinare de catre angajator, din moment ce s-ar permite ignorarea criteriilor de individualizare expres si cumulativ prevazute de art. 250 din art. 279 , criterii ce vizeaza imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie al salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala in serviciu a salariatului si eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de acesta.

Or, in cazul de fata, in mod evident parata nu a tinut cont de aceste criterii, considerand ca simpla calificare a faptei savarsite de reclamanta ca fiind o abatere disciplinara grava justifica eludarea dispozitiilor art. 250 din art. 279 .

Cum instanta este competenta sa verifice legalitatea masurii dispuse de angajator, ea are si posibilitatea de a reindividualiza sanctiunea aplicata salariatului, aplicand o sanctiune mai usoara, prin reaprecierea criteriilor impuse de lege. Atat in doctrina, cat si in practica judiciara, s-a admis ca prin recunoasterea cenzurii instantei asupra imprejurarilor in care s-a aplicat sanctiunea, se da expresie liberului acces la justitie al salariatului, care in caz contrar ar fi un drept doar iluzoriu.

De altfel, ICCJ a statuat in acest sens prin Decizia nr. 11/2013 unde se arata ca: \"In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 252 alin. (5) raportat la art. 250 din art. 279 stabileste ca: Instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara. ”

In cauza de fata, prin raportare la toate criteriile enumerate de art. 250 din art. 279 , instanta apreciaza ca nu este justificata aplicarea celei mai severe sanctiuni. Astfel, nu se pot neglija imprejurarile concrete ale faptei - care a presupus distribuirea trimiterilor Primariei S. de catre factorii postali, in zilele libere de sambata si duminica, fara a fi francate, unitatea nu a formulat plangere penala cu privire la insusirea sumei de 600 lei, tocmai in considerarea faptului ca a fost recuperata conform chitantelor de la dosar; volumului mare de munca, numarului redus de salariati; faptul ca nu s-au inregistrat intarzieri in comunicarea corespondentei si nu au fost inregistrate plangeri din partea clientilor.

Pentru toate aceste motive, instanta retine ca prin raportare la circumstantele concrete ale spetei, corespondentul punitiv al acesteia trebuie sa se regaseasca intr-o sanctiune mai usoara decat cea a desfacerii disciplinare a contractului individual de munca, astfel ca va proceda la reindividualizarea sanctiunii, urmand sa admita in parte cererea reclamantului.

Avand in vedere si prevederile art. 248 din art. 279 care enumera sanctiunile disciplinare aplicabile in ordinea gravitatii lor, urmeaza a se dispune inlocuirea sanctiunii desfacerii disciplinare a contractului individual de munca, in temeiul art. 248 alin. 1 lit. e raportat la art. 61 lit. a art. 279 , cu sanctiunea disciplinara prevazuta de art. 248 alin. 1 lit. c art. 279 , respectiv reducerea salariului de baza cu 10% pe o durata de 3 luni.

Interesul intimatei in realizarea rolului preventiv al sanctiunii disciplinare, in vederea descurajarii unor fapte similare, poate fi realizat si prin aplicarea unei sanctiuni mai putin severe, dar care se inscrie in antecedenta disciplinara a salariatului si produce efecte directe in privinta drepturilor banesti acordate acesteia.

In ceea ce priveste cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata de daune morale in cuantum de 10. 000, instanta urmeaza a o respinge ca nefondata, avand in vedere ca acesta nu a facut dovada unui prejudiciu moral, iar pe de alta parte, din probele administrate in cauza nu a rezultat ca prin emiterea deciziei de concediere i-au fost afectate imaginea profesionala si respectul de sine invocate de contestator.

De asemenea, concedierea contestatorului nu poate conduce in mod automat la retinerea unui prejudiciu moral in lipsa altor elemente in raport de care sa se poate stabili existenta, intinderea sau gravitatea prejudiciului.

Fata de cele ce preced, tribunalul va admite in parte contestatia si va inlocui sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca al contestatorului, aplicata de intimata, in temeiul art. 248 alin. 1 lit. e raportat la art. 61 lit. a art. 279 , cu sanctiunea disciplinara prevazuta de art. 248 alin. 1 lit. c art. 279 , respectiv reducerea salariului de baza cu 10% pe o durata de 3 luni si va obliga intimata, la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul.

Avand in vedere dispozitiile art. 453 alin. 1 N. C. P. C., instanta va obliga parata sa plateasca contestatorului cheltuieli de judecata in suma de 500 lei

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

H O T A R A S T E:

Respinge, ca nefondata, exceptia nulitatii absolute a deciziei nr. 4302/16.12.2015, invocata de catre contestator.

Admite in parte contestatia formulata de J. I., domiciliat in comuna S.,,  jud. Suceava si cu domiciliul procedural ales la Cabinet de avocat C. R., din mun. Radauti,, ,  jud. Suceava, impotriva deciziei nr. 4302/16.12.2015, emisa de intimata C. NATIONALA POSTA R. S. A. BUCURESTI, cu sediul in mun. Bucuresti,,  sector 2.

Anuleaza decizia nr. 4302/16.12.2015, emisa de intimata C. N. \"Posta R. ” S. A.

Dispune repunerea partilor in situatia anterioara emiterii deciziei, respectiv reintegrarea contestatorului pe functia detinuta anterior.

Inlocuieste sanctiunea desfacerii disciplinare a contractului individual de munca al contestatorului, aplicata de intimata, in temeiul art. 248 alin. 1 lit. e raportat la art. 61 lit. a art. 279 , cu sanctiunea disciplinara prevazuta de art. 248 alin. 1 lit. c art. 279 , respectiv reducerea salariului de baza cu 10% pe o durata de 3 luni.

Obliga intimata, la plata catre contestator, a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul.