Cabinet avocat Dreptul muncii

Din continutul art. 65 Codul Muncii reies conditiile esentiale ce se impun a fi întrunite pentru a dispune concedierea pe acest temei legal, respectiv desfiintarea locului de munca este efectiva, are o cauza reala si este serioasa.

Desfiintarea locului de munca este efectiva, atunci cand acesta este suprimat din structura functional-organizatorica a angajatorului, evidentiata în statul de functii si organigrama si implica cu necesitate caracterul definitiv al desfiintarii. Are o cauza reala cand prezinta un caracter obiectiv, adica este impusa de dificultatii economice sau transformari tehnologice etc., si este serioasa, cand se impune din necesitati evidente privind îmbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea.

Prin actiunea civila înregistrata pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr.8552/107/2012 reclamantul A.N. a chemat în judecata parata C.N.P.R. SA, solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna:
- anularea Deciziei nr. 911/04.07.2012 emisa de Directorul General al companiei prin care s-a dispus concedierea sa din functia de Director Operational al O.J.P.A., ca fiind netemeinica si nelegala:
- repunerea partilor în situatia anterioara, respectiv reîncadrarea în munca a reclamantului pe functia detinuta anterior (redenumita);
- acordarea unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate pentru perioada de la încetarea efectiva a contractului individual de munca si pana la data reîncadrarii;
- acordarea unor daune morale în cuantum de 30.000 lei pentru abuzul decizional si de drept la care a fost supus;
- obligarea paratei  la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantul arata, în esenta, ca decizia atacata este lovita de nulitate absoluta deoarece nu respecta prevederile art.76 Codul muncii , respectiv nu cuprinde motivele concedierii, este nelegala si netemeinica, deoarece reorganizarea este doar una formala, nefiind determinata de lipsa de utilitate a postului de director operational judetean în conditiile în care atributiile acestuia sunt  exercitate în continuare de Seful Oficiului Judetean, situatia de fapt existenta dupa concedierea reclamantului fiind identica cu cea existenta cat timp reclamantul a îndeplinit functia de Director judetean si înainte de emiterea Deciziei  140/30.05.2012. Singura modificare consta în denumirea postului, care nu se mai numeste Director operational, ci Seful Oficiului Judetean, cele doua denumiri desemnand acelasi lucru.
Mai arata recurentul ca în cazul sau criteriile care stau la baza concedierii nu sunt valabile si sunt enuntate în decizia atacata numai pentru a da o aparenta de legalitate unor masuri abuzive.
In drept  invoca art. 65.2, art. 78 Codul muncii .
La termenul de judecata din 13.11.2012, reclamantul si-a precizat capatul 3 de cerere din actiunea introductiva, în sensul ca sa se dispuna obligarea intimatei la plata unor despagubiri reprezentand diferenta dintre salariul indexat, majorat si reactualizat aferent functiei de sef de oficiu judetean, si salariul primit de reclamant aferent functiei de inspector exploatare, pe perioada cuprinsa între data schimbarii din functie si pana la data reîncadrarii efective.
Arata reclamantul ca în aplicarea prevederilor art.26.1 din Contractul Colectiv de Munca prin decizia de concediere nr.911/04.07.2012 i s-a adus la cunostinta ca are posibilitatea sa opteze pentru unul din posturile vacante de executie existente (fara a fi însa mentionat si postul vacant de conducere de sef de oficiu judetean, care a fost scos la concurs ulterior).
Avand în vedere dispozitiile cuprinse în decizie, si faptul ca reclamantul se afla în pericol de a ramane fara loc de munca, în conditiile în care are în întretinere doi copii minori, s-a vazut obligat a opta pentru postul de inspector exploatare, sens în care a fost încheiat actul aditional nr.119/994/09.08.2012.
Raportat la aceasta împrejurare, prejudiciu produs reclamantului prin decizia atacata consta în diferenta dintre salariul indexat, majorat si reactualizat aferent functiei de sef de oficiu judetean, si salariul primit de reclamantul aferent functiei de inspector exploatare, pe perioada cuprinsa între data schimbarii din functie si pana la data reîncadrarii efective.
Prin întampinarea  formulata, parata C.N.P.R.SA, a invocat exceptia lipsei de interes a reclamantului în promovarea actiunii pendinte, deoarece decizia nr.911/04.07.2012 nu si-a produs efectele. In fapt, concedierea reclamantului nu a avut loc si contractul individual de munca al acestuia a fost salvgardat, prin semnarea actului aditional nr.119/994/09.08.2012. Astfel ca, în prezent, reclamantul este salariat al C.N.P.R. S.A., avand functia de inspector exploatare în cadrul Oficiului Judetean de Posta A.
 Pe fond, solicita respingerea actiunii ca netemeinica si nelegala, aratand ca a procedat la concedierea reclamantului cu respectarea întocmai a obligatiilor legale care decurg din art. 69, art.70, art.71, art.72 si art.75 din Legea nr.53/2003, desfiintarea postului fiind efectiva, existand în fapt o cauza reala si serioasa. Acest aspect rezulta cu evidenta din analiza comparativa a organigramelor C.N.P.R.SA înainte si dupa data de 30.05.2012, postul contestatorului de director judetean în cadrul Oficiului Judetean de Posta A. nemaiexistand în noua structura organizatorica.
In ceea ce priveste capetele de cerere II, III, IV si V, solicita respingerea acestora în conformitate cu principiul de drept accesorium sequitur principale.
Mai mult decat atat, în ceea ce priveste petitul III, repunerea partilor în situatia anterioara, respectiv reîncadrarea în munca pe functia detinuta anterior, solicita respingerea acestuia si în considerarea aspectului ca functia de Director Judetean în cadrul O.J.P. Alba nu se mai regaseste în statul functiilor ulterior emiterii Hotararii Consiliului de Administratie al C.N.P.R. nr. 31/30.05.2012.
In ceea ce priveste petitul IV, acordarea unor daune morale in cuantum de 30.000 lei pentru abuzul decizional si de drept la care reclamantul pretinde ca a fost supus, solicita respingerea acestuia ca nedovedit.
Nu pot fi primite sustinerile reclamantului cu privire la pretinsul abuz de drept din partea angajatorului si a sindicatului reprezentativ la nivel de unitate, abuz realizat prin modificarea C.C.M. la nivel de unitate prin act aditional, in data de 23.05.2012. Aceasta deoarece obiectul litigiului pendinte este Decizia de concediere nr. 911/04.07.2012 si nicidecum Actul nr. 28/23.05.2012 aditional la C.C.M. 2008-2018. Prevederile Actului aditional nr. 28/23.05.2012 sunt în vigoare si produc efecte fata de toti salariatii C.N.P.R..
In drept invoca disp. art. 115 si urm. Cod procedura civila, Legea nr.53/2003, H.G. nr. 1134/2008, H.G. nr. 761/2012.
Tribunalul, prin sentinta civila nr. 305/05.02.2013 pronuntata în cauza a respins exceptia lipsei de interes invocata de parata, a respins exceptia nulitatii absolute a deciziei nr.911/04.07.2012 emisa de parata C.N.P.R.SA; a respins actiunea formulata si precizata de reclamantul A.N. împotriva paratei C.N.P.R.SA.
A fost obligat reclamantul la plata sumei de 270 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a hotarî, astfel, prima instanta a retinut, în esenta, cu referire la probele dosarului si dispozitiile legale incidente, urmatoarele:
-exceptia lipsei de interes invocata de parata prin întampinare este neîntemeiata; reclamantul are interes sa solicite anularea deciziei nr. 911/04.07.2012 întrucat emiterea deciziei a dus la schimbarea sa din functia de director operational judetean.
-exceptia nulitatii absolute a deciziei nr. 911/04.07.2012 este neîntemeiata, deoarece desi reclamantul sustine ca în decizia prin care s-a dispus concedierea sa nu sunt mentionate motivele care au determinat concedierea, din analiza deciziei rezulta ca aceasta sustinere nu este reala. Astfel, în decizia contestata este mentionat ca, încetarea raportului de munca al reclamantului a avut la baza Hotararea C.A. nr. 31/30.05.2012 prin care s-a aprobat noua structura organizatorica a C.N.P.R.SA care prevede  desfiintarea efectiva a unui numar de 772 posturi si initierea procedurilor de concediere colectiva.
-pe fondul cauzei, s-a retinut ca reclamantul a fost angajat în functia de director operational judetean la C.N.P.R.SA, O.J.P. A. din cadrul Directiei Regionale de Posta Centru, potrivit contratului individual de munca nr. 979/85972/02.05.1990 si a actelor aditionale la  contractul individual de munca.(filele 47-49).
Prin decizia de concediere nr. 911/04.07.2012 emisa de C.N.P.R.SA (fila X) s-a dispus concedierea reclamantului, din motive care nu tin de persoana salariatului, ca urmare a desfiintarii efective a postului ocupat si a modificarii organigramei C.N.P.R.SA prin Hotararea Consiliului de Administratie al C.N.P.R.SA nr. 31/30.05.2012, în temeiul art. 65, art. 66, art. 67 din art. 279 .
Se retine ca decizia de concediere a fost emisa de intimata cu respectarea întocmai a obligatiilor legale care decurg din art. 69, art.70, art.71, art.72 si art.75 din Legea nr.53/2003, desfiintarea postului fiind efectiva, existand în fapt o cauza reala si serioasa.
Acest aspect rezulta din analiza comparativa a organigramelor C.N.P.R.SA înainte si dupa data de 30.05.2012, postul reclamantului de director operational judetean în cadrul O.J.P. A. nemaiexistand în noua structura organizatorica.
In ceea ce priveste caracterul real si serios al cauzei, care a determinat concedierea, se retine ca, pentru a fi îndeplinita conditia impusa de art. 65 alin. 2 din art. 279 , este suficient ca angajatorul sa urmareasca eficientizarea propriei activitati, în scopul utilizarii cu randament maxim a resurselor umane si financiare, fiind atributul exclusiv al angajatorului de a hotarî asupra modalitatii în care îsi organizeaza activitatea.
Asa cum rezulta din Contul de Profit si Pierdere la data de 31.12.2011, aflat în copie la dosar, la închiderea exercitiului financiar 2011, C.N.P.R. a înregistrat o pierdere neta în valoare de (….) lei
Desfiintarea locului de munca al reclamantului este asadar efectiva si are cauza reala si serioasa, C.N.P.R.SA restructurandu-si activitatea în vederea privatizarii, conform HG. nr.1134/2008 privind aprobarea strategiei de restructurare a C.N.P.R.SA., în vederea declansarii procesului de privatizare a acesteia si avand în vedere H.G. nr. 761/2012 privind aprobarea strategiei de privatizare a C.N.P.R.SA.
Unul dintre obiectivele strategiei de restructurare, impus prin hotarare de guvern, este reducerea bazei de costuri, aceasta presupunand inclusiv reducerea cheltuielilor salariale.
Desfiintarea locului de munca al reclamantului a fost determinata de cauze obiective, ca urmare a reorganizarii companiei, aceasta presupunand desfiintarea unor locuri de munca, printre care si cel ocupat de reclamant si restructurarea unui nr. de 772 de posturi, astfel ca decizia contestata este temeinica si legala.
Reclamantul a sustinut ca potrivit reorganizarilor anterioare din cadrul C.N.P.R.SA. în cazul în care noua structura cuprinde un post unic de conducere, în speta directorul judetean devenind sef oficiu judetean este fireasca asigurarea continuitatii si numirea sa în functia de sef oficiu judetean de posta.
Avand în vedere  ca numirea reclamantului într-o functie de conducere s-a facut în baza unei decizii rezulta ca si numirea sa într-o alta functie cu atributii de conducere în noua organigrama nu se putea face automat ci tot în baza unei decizii.
Pentru ocuparea posturilor de sef oficiu judetean de posta a fost demarata o procedura de concurs închis prin Decizia Directorului General nr. 2341/17.08.2012 fiind numita comisia de concurs la care au putut participa doar cei care aveau la acea data calitatea de salariati ai C.N.P.R.SA.
Insa reclamantul a optat sa nu participe la ocuparea posturilor de executie din noua organigrama.
Mai mult la data de 09.08.2012 între C.N.P.R.SA si reclamant s-a încheiat actul aditional nr. 119/994/09.08.2012 la contractul individual de munca al reclamantului nr. 85972/02.05.1990 prin care reclamantul a acceptat unul din posturile vacante oferite respectiv functia de inspector exploatare în cadrul O.J.P. A.
Fata de considerentele mai sus expuse, instanta a apreciat ca, prin emiterea deciziei de concediere nr. 911/04.07.2012, intimata a procedat în mod legal la concedierea reclamantului, astfel ca a respins actiunea ca nefondata.
In baza art. 274 din codul de procedura civila a fost obligat reclamantul la plata sumei de 270 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul A.N., solicitand admiterea recursului, modificarea sentintei în sensul admiterii actiunii as acum a fost formulata.
In expunerea de motive, recurentul critica sentinta atacata ca fiind data cu aplicarea si interpretare gresita a legii sub urmatoarele aspecte:
1) în mod gresit instanta de fond a considerat ca desfiintarea locului
sau de munca a fost una efectiva, în realitate este vorba de o simpla redenumire a postului, în cea de sef de oficiu judetean;
2) în mod gresit instanta de fond a retinut ca desfiintarea locului de
munca a avut o cauza reala si serioasa, deoarece atat persoana ce a ocupat temporar functia de conducere cat si persoana care îl ocupa acum si a venit pe aceasta functie din afara sistemului postal sunt remunerate cu acelasi salariu de conducere. Lipsa unei cauze reale si serioase a desfiintarii locului de munca rezulta si din modalitatea efectiva în care a avut loc îndepartarea fostilor directori operationali/judeteni de catre intimata.
3) în mod gresit instanta de fond a retinut ca reclamantul ar fi optat
 sa nu participe la ocuparea posturilor de executie din noua organigrama, deoarece: pana la data emiterii deciziei de concediere la nivelul judetului Alba nu s-a organizat de catre CNPR SA nici un interviu care sa vizeze posturi de executie în cadrul judetului; procedura de ocupare a functiilor de executie aprobata la data de 31.05.2012 de CA nu i-a fost comunicata.
4) în mod gresit instanta de fond a retinut ca intimata ar fi procedat
 în mod corect emitand mai întai o decizie de concediere a sa din functia de conducere si procedand ulterior la organizarea unui concurs închis. Prin faptul ca a dispus organizarea unui concurs si nu angajarea directa a reclamantului pe noul post redenumit corespunzator functiei detinute anterior, intimata a încalcat prev. art. 10.2 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate, care au un caracter derogator fata de prev. art.9 din CCM 2008-2012 la nivel de unitate, la care face referire instanta. De asemenea sunt invocate prev. art.26.1 al CCM.
Recurentul sustine ca daca ar fi aplicat în mod corect prevederile CCM, intimata ar fi trebuit sa emita o decizie prin care sa dispuna mentinerea/ angajarea sa pe postul de sef oficiu judetean, vacant la acea data, care în mod evident corespunde functiei detinute anterior de el, de director operational judetean (fiind de fapt vorba despre o redenumire a acestei functii) fara a mai organiza concurs pentru ocuparea respectivului post.
In drept invoca: art.299 si urm. Cod procedura civila.
Prin întampinarea depusa în aceasta faza intimata C.N.P.R.SA solicita respingerea recursului, ca nefondat, reinterand apararile din fata primei instantei.
Curtea, analizand sentinta atacata prin prisma criticilor formulate cat si din oficiu conform cerintelor art.304 indice 1 cod procedura civila în limitele statuate de art.306 alin.(2) cod procedura civila a retinut urmatoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 65 Codul muncii :
    „(1) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta încetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
    (2) Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.”.
Din continutul acestei textului de lege reies conditiile esentiale ce se impun a fi întrunite pentru a dispune concedierea pe acest temei legal, respectiv desfiintarea locului de munca este efectiva, are o cauza reala si este serioasa.
Desfiintarea locului de munca este efectiva, atunci cand acesta este suprimat din structura functional-organizatorica a angajatorului, evidentiata în statul de functii si organigrama si implica cu necesitate caracterul definitiv al desfiintarii. Are o cauza reala cand prezinta un caracter obiectiv, adica este impusa de dificultatii economice sau transformari tehnologice etc., si este serioasa, cand se impune din necesitati evidente privind îmbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea.
Nu trebuie neglijat ca instanta de judecata nu este abilitata sa analizeze oportunitatea mentinerii sau nu a postului reclamantului în noua structura organizatorica, sa analizeze temeinicia masurii reorganizarii unitatii si a desfiintarii anumitor posturi, întrucat nu poate cenzura modalitatea prin care se procedeaza la reorganizarea si redistribuirea posturilor.
Instanta de judecata este abilitata însa sa analizeze doar daca adoptarea masurii concedierii reclamantului s-a realizat cu respectarea prevederilor art.65 Codul muncii , sa analizeze legalitatea si temeinicia masurii, analiza la care este îndreptatita conform art.78 codul muncii.
Procedand la aceasta analiza, în speta, Curtea constata, prin compararea organigramelor C.N.P.R.SA înainte si dupa data concedierii recurentului prin decizia nr.911/04.07.2012, ca desfiintarea postului reclamantului a fost una efectiva; postul reclamantului de director operational judetean în cadrul O.J.P. A. a fost suprimat din structura unitatii, nu se mai regaseste în noua structura organizatorica a unitatii aprobata conform Hotararii CA nr. 31/30.05.2012.
Are o cauza reala si serioasa, prezentand un caracter obiectiv, fiind impusa de necesitatea de restructurarea si reorganizare a activitatii companiei, în vederea privatizarii, conform prevederile H.G. nr. 1134/2008 privind aprobarea Strategiei de restructurare a C.N.P.R.SA în vederea declansarii procesului de privatizare a acesteia si prevederile H.G. nr. 761/2012 privind aprobarea strategiei de privatizare a C.N.P.R.SA.
Unul dintre obiectivele strategiei de restructurare impus prin hotarare de guvern este reducerea bazei de costuri, aceasta presupunand inclusiv reducerea cheltuielile salariale.
Mai mult decat atat, desfiintarea celor 722 posturi (printre care si cel al recurentului) a avut la baza si motive de natura economica, asa cum reiese din Nota de fundamentare aprobata de CA a companiei. Astfel, la închiderea exercitiului financiar 2011, C.N.P.R.SA a înregistrat o pierdere financiara neta în valoare de 182.932.117 lei, asa cum rezulta din Contul de profit si pierdere la data de 31.12.2011 (f.71). Anterior adoptarii unor masuri de reducere a personalului, în scopul redresarii situatiei economice a Companiei si evitarii disponibilizarii salariatilor, au fost luate masuri de reducere a programului de lucru, în perioada iunie 2011- decembrie 2011, conform Deciziei Directorului General nr.185/02.06.2011, precum si în perioada decembrie 2011 - iunie 2012, conform Deciziei Directorului General nr.521/17.11.2011.
Deci, postul ocupat de recurent a fost desfiintat efectiv, existand o cauza reala si serioasa, iar functia de director operational judetean, nu se mai regaseste în statul de functii la nivelul companiei intimate. Este de mentionat ca angajatorul dispune de prerogativa de a stabili organigrama în functie de necesarul de personal si de indicatorii economici ai unitatii. (art.40 codul muncii).
Sustinerea recurentului în sensul ca se impunea angajarea sa directa pe postul de sef oficiu judetean de posta este nefondata, deoarece potrivit art.9 din CCM functiile de conducere se ocupa numai prin concurs. Recurentul avea deci, posibilitatea sa se înscrie la concursul organizat în acest sens de angajator, însa a optat sa nu participe la concursul pentru ocuparea functiilor de conducere din noua organigrama; mai mult între parti s-a încheiat actul aditional nr.119/994/09.08.2012 prin care recurentul a fost de acord cu ocuparea functiei de inspector exploatare în cadrul O.J.P. A. 
Contrar sustinerilor recurentului, angajatorul a informat salariatii de procedura de ocupare a posturilor de executie din cadrul noi organigrame conform adresei nr. 101/6416/01.06.2012 si anuntul concursului nr.101/9005/114.08.2012-f.27, 72.
In discutie fiind o functie de conducere, în mod justificat s-a facut aplicarea art.9 din CCM în sensul ocuparii acesteia prin concurs. Art. 10.2 din Contractul colectiv de munca la nivel de unitate, la care face referire recurentul vizeaza ocuparea fara concurs, în anumite conditii, a posturilor vacante corespunzatoare functiei detinute anterior, ceea ce nu este cazul de fata, unde vorbim de un post de conduce nou creat, urmarea restructurarii si reorganizarii întregii activitatii a companiei, cu atributii specifice (în acest sens Nota Directiei Exploatare Postala nr.108/102/28.06.2012-fila X, fisa post-fila X).
Sustinerea recurentului în sensul ca ar fi vorba doar de o redenumire a postului sau nu poate fi retinuta, deoarece la o comparare a fiselor celor doua postului, reies atributii si sarcini diferite; preluarea atributiilor unui post desfiintat de catre un alt post nu face dovada mentinerii acelui post, ci intra în prerogativele conferite de legiuitor angajatorului de a–si modifica structura interna, de a stabili atributiile corespunzatoare fiecarui salariat; societatea avand dreptul sa îsi organizeze activitatea astfel încat sa asigure o functionare eficienta (art.40 lit.a, b codul muncii). Legiuitorul a lasat la latitudinea angajatorului sa faca selectia acelor posturi pe care le desfiinteaza în cazul în care apreciaza ca o atare masura este de natura sa conduca la o mai buna desfasurare a activitatii sale, acesta fiind liber sa gestioneze politica de personal în directiile pe care le considera oportune. Cenzura instantei vizeaza doar legalitatea masurii nu si oportunitatea acesteia.
Fata de cele ce preced, Curtea, constata ca solutia primei instante este legala si temeinica, recursul reclamantului urmand a fi respins ca nefondat, în baza art.312 alin.(1) Cod procedura civila.