• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Salcularea, alocarea si plata premiului anual (al 13-lea salariu)

Hotararea nr. 483/2014 din 21 Martie 2014
Pronuntata de Tribunalul GORJ

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj – Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale la data de , sub numarul , reclamantul MSI in contradictoriu cu paratii Ministerul Afacerilor Interne si Inspectoratul de Politie Gorj a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratilor la calcularea, alocarea si plata premiului anual (al 13-lea salariu), in conformitate cu prevederile art. 25 din Legea 330/2009, O.U.G. nr. 1/2010 si art. 26 din O.G. nr. 38/2003, actualizata cu coeficientul de inflatie, de la data nasterii dreptului pana la data efectiva a platii. 

Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj – Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale la data de , sub numarul , reclamantul MSI in contradictoriu cu paratii Ministerul Afacerilor Interne si Inspectoratul de Politie Gorj a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratilor la calcularea, alocarea si plata premiului anual (al 13-lea salariu), in conformitate cu prevederile art. 25 din Legea 330/2009, O.U.G. nr. 1/2010 si art. 26 din O.G. nr. 38/2003, actualizata cu coeficientul de inflatie, de la data nasterii dreptului pana la data efectiva a platii. 

In fapt, reclamantul a precizat ca este angajat in cadrul I.P.J. Gorj avand functia de agent de politie din anul 2006, cand a absolvit Scoala de Agenti de Politie Septimiu Muresan Cluj Napoca si pana in prezent, avand conform art. 1, alin 1, din Legea nr. 360/2002 M calitatea de functionar public cu statut special.
Reclamantul a mentionat ca avand in vedere ca premiul anual (al 13-lea salariu) prevazut pentru anul 2010 de actele normative in vigoare nu i-a fost acordat pana in prezent, a solicitat plata acestuia in cadrul acestei proceduri judiciare, actualizat cu coeficientul de inflatie de la data nasterii dreptului pana la data efectiva a platii, avand in vedere urmatoarele considerente:
- Art. 15 alin. 2 din Constitutie statueaza ca „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile\", iar Art. 1 din Codul civil ca „Legea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactiva\", respectiv pentru perioada de timp dedusa obiectului judecatii, anul 2010.
Pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 285/28.12.2010, privind salarizarea pe anul 2011, a personalului platit din fonduri publice, premiul anual, cunoscut si sub denumirea de al 13-lea salariu, a fost reglementat de dispozitiile art. 25 din Legea nr. 330/2009, care dispunea ca : ,,pentru activitatea desfasurata, personalul beneficiaza de un premiu anual egal cu media salariilor de baza sau a indemnizatiilor de incadrare, dupa caz, realizate in anul pentru care se face premierea”.
S-a aratat ca in prezent, potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010: sumelor corespunzatoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acorda incepand cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute in vedere la stabilirea majorarilor salariate ce se acorda in anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi\". Din interpretarea textului de lege rezulta aplicarea retroactiva a art. 8 din Legea nr. 285/2010, lucru care contravine art. 15 din Constitutia Romaniei si a prevederilor art. 1 din Codul civil, care prevad in mod imperativ, fira a lasa loc de interpretare, ca legea dispune numai pentru viitor; exista o singura exceptie de la aceasta prevedere imperativa, respectiv aplicarea legii mai favorabile in domeniile contraventional ori penal. Curtea Constitutionala a subliniat, prin Decizia nr. 90/1999, publicata in Monitorul Oficial nr. 489/1999, caracterul universal al principiului la care s-a referit, aratand ca: ,,principiul neretroactivitatii este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia”.
S-a precizat ca dreptul de a primi premiul anual (al 13-lea salariu), aferent anului 2010, s-a nascut incepand cu data de 01 ianuarie 2010 si a continuat pe tot parcursul acestui an, pana la 31 decembrie.
De asemenea, reclamantul a mai mentionat faptul ca premiul anual reprezentat de suma de bani egala cu media salariilor de baza sau a indemnizatiilor de incadrare, dupa caz, realizate in anul pentru care se face premierea, imbraca forma unui drept patrimonial recunoscut, pentru o situatie trecuta, respectiv anul 2010. Prin urmare, Legea nr. 285/2010, ale carei dispozitii sunt in vigoare incepand cu 01 ianuarie 2011, nu poate duce la inlaturarea existentei dreptului pentru trecut, intrucat s-ar incalca prevederile art. 53 din Constitutie, referitoare la cazurile cand se poate restrange exercitiul unui drept, dar si a reglementarilor date prin art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Totodata reclamantul a precizat ca intr-o situatie asemanatoare, instanta suprema a statuat, printr-o decizie de indrumare ca: „...respectarea principiului increderii in statul de drept, care implica asigurarea aplicarii legilor adoptate in spiritul si litera lor, concomitent cu eliminarea oricarei tendinte de reglementare a unor situatii juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute sa nu poata fi obstaculati de a se bucura efectiv de acestea, pentru perioada in care au fost prevazute de lege”. (Decizia nr. XXIII din 12.12.2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie).
Legea nr. 285/2010 nu poate aduce atingere dreptului castigat, referitor la premiul anual (cel de al 13-lea salariu), intrucat s-ar ajunge ca aceasta lege sa se aplice retroactiv, pentru anul 2010, asupra unei situatii consolidate anterior.
S-a mentionat ca in baza prevederilor art. 25 din Legea nr. 330/2009, premiul anual reprezinta pentru anul 2010 un drept castigat, aflat sub autoritatea statului de drept, a carui stabilitate nu poate fi atinsa decat prin incalcarea Constitutiei.
In drept actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 15 si art. 20 din Constitutie raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 51 din Constitutia Romaniei, art. 28 din Legea 62/2011, art. 25 din Legea 330/2009, O.U.G. nr. 1/2010 raportata la art. 26 din O.G. nr. 38/2003.
La data de 04.12.2013 paratul Ministerului Afacerilor Interne a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
S-a mentionat ca prin actiunea formulata, reclamantul a aratat ca isi desfasoara activitatea in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Gorj, raporturile lui de serviciu derulandu-se cu aceasta unitate.
S-a aratat faptul ca potrivit prevederilor art. 12 alin. 2 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, cu modificarile si completarile ulterioare, „...in judete se organizeaza si functioneaza, ca unitati cu personalitate juridica, inspectorate de politie...\".
Mai mult decat atat, in conformitate cu prevederile art. 222 din Codul civil „persoana juridica avand in subordine o alta persoana juridica nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor acesteia din urma si nici persoana juridica subordonata nu raspunde pentru persoana juridica fata de care este subordonata, daca prin lege nu se dispune altfel\". Astfel, cel care poate fi obligat in raportul juridic dedus judecatii este Inspectoratul de Politie al Judetului Gorj, unitate cu personalitate juridica, in cadrul careia isi desfasoara activitatea reclamantul.
Avand in vedere obiectul dosarului, precum si calitatea de persoana juridica distincta a Inspectoratului de Politie al Judetului Gorj, s-a mentionat ca Ministerul Afacerilor Interne nu detine calitatea de subiect pasiv al dreptului dedus judecatii si nu poate dispune cu privire la plata unor drepturi salariale pentru angajatii unei alte institutii cu personalitate juridica.
De asemenea, s-a aratat ca titlul de parte in proces trebuie sa corespunda cu calitatea de titular al dreptului, respectiv al obligatiei, ce formeaza continutul raportului juridic de drept material dedus judecatii, concretizat in speta in drepturi banesti, ca rezultat al raportului de serviciu/de munca incheiat de membrii reclamantului, insa in prezenta cauza, Ministerul Afacerilor Interne nu figureaza ca subiect al raportului de serviciu/de munca incheiat de membrii reclamantului.
Raportat la obiectul prezentei cauze, s-a precizat ca stabilirea si acordarea diferitelor drepturi banesti, aferente unui raport de serviciu/de munca, constituie un atribut exclusiv ce apartine angajatorului, subiect pasiv al raportului obligational dedus judecatii, care are obligatia verificarii conditiilor de acordare si de stabilire a drepturilor banesti solicitate.
Potrivit art. 7 alin. 2 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Misterului Afacerilor Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, „Ministrul Afacerilor Interne are calitatea de ordonator principal de credite\".
Art. 12 alin. 5 din acelasi act normativ prevede ca ministrul afacerilor interne stabileste, prin ordin, conducatorii unitatilor si subunitatilor care au calitatea de ordonatori de credite.
Astfel, potrivit Tabelului cuprinzand unitatile din subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane ai caror sefi au calitatea de ordonatori tertiari de credite din Anexa nr. 7 la Ordinul M.A.I. nr. S/79/2013 privind imputernicirea ordonatorilor de credite din unitatile M.A.I., seful Inspectoratului de Politie al judetului Gorj are calitatea de ordonator tertiar de credite.
De asemenea, s-a precizat faptul ca ministrul afacerilor interne, in calitatea sa de ordonator principal de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, in raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Anexa nr. 12 la acelasi ordin stabileste drepturile si indatoririle ordonatorilor secundari si tertiari de credite din M.A.I. Conform pct. 2 lit. a si b, ordonatorii secundari si tertiari de credite au dreptul de a angaja, lichida si ordonanta cheltuieli in limita alocatiilor bugetare aprobate, cu conditia ca respectiva cheltuiala sa fie prevazuta in mod expres intr-un act normativ si sa fie vizata pentru controlul financiar preventiv propriu de contabilul-sef.
Avand in vedere aceste aspecte, calculul si plata oricaror drepturi banesti catre membrii reclamantului, se face de catre Inspectoratul de Politie al Judetului Gorj, unitate al carui inspector sef are calitatea de ordonator tertiar de credite.
Prin urmare, nu se poate retine ca atat institutia centrala, cat si structurile sale teritoriale au calitate procesuala pasiva, deoarece intr-o atare interpretare s-ar ajunge la concluzia ca pot avea calitate procesuala pasiva toate unitatile dintr-o institutie, intre care se stabilesc raporturi de subordonare ierarhica.
A mentionat de asemenea decizia civila nr. 3522/16.10.2008 a I.C.C.J. potrivit careia „in litigiul avand ca obiect solicitarea unor drepturi de natura salariala, calitatea procesuala pasiva este detinuta exclusiv de catre institutia cu care functionarul public are stabilit raportul de serviciu. Faptul ca ministerul in interiorul caruia institutia publica este organizata si functioneaza, in calitatea acestuia de ordonator principal de credite repartizeaza institutiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu constituie un temei suficient pentru atragerea acestuia in litigiu, motivatia invocata de reclamant privind garantia ca obligatia baneasca a institutiei publice va fi astfel executata, neavand suport in dispozitiile procedurale privitoare la conditiile de exercitiu ale actiunii civile\".
Chiar mai mult, in situatia ipotetica a stabilirii dreptului reclamantului la plata drepturilor banesti in discutie pe cale judecatoreasca, tinand cont de faptul ca intre M.A.I. si reclamant nu a luat nastere un raport juridic din care sa rezulte obligatia de plata in sarcina institutiei * noastre, va rugam sa constatati ca nu este necesara stabilirea unei garantii privind alocarea fondurilor necesare platii in favoarea acestuia printr-o hotarare judecatoreasca, intrucat potrivit art. 1 din O.G. nr. 22/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, „creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor publice se achita din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva\", iar conform art. 4 „ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa dispuna toate masurile ce se impun, inclusiv virari de credite bugetare, in conditiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale institutiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii\".
Totodata, paratul a precizat ca cel care poate fi obligat in raportul juridic dedus judecatii este Inspectoratul de Politie al judetului Gorj, unitate cu personalitate juridica, in cadrul careia isi desfasoara activitatea reclamantul, ordonatorul principal de credite avand doar obligatia legala de a repartiza creditele bugetare alocate cu o astfel de destinatie catre ordonatorul secundar de credite.
Pe fondul cauzei paratul a mentionat urmatoarele :
Conform art. 21 alin. (1) din Anexa IV la Legea - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, act normativ in vigoare de la data de 01.01.2010 pana la 31.12.2010, pentru activitatea desfasurata, cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari in activitate, politistii si personalul civil beneficiaza de un premiu anual stabilit in raport cu solda lunara/salariul de baza de incadrare, respectiv salariul de baza din ultima luna a anului pentru care se face premierea.
Drept urmare, tinand cont ca ultima luna a anului este luna decembrie, iar drepturile salariale cuvenite personalului din M.A.I. pentru luna respectiva sunt stabilite si platite in luna ianuarie a anului urmator, premiul anual nu poate fi determinat si platit decat incepand cu aceeasi luna ianuarie.
Aceasta procedura este confirmata si de prevederile art. 25 alin. (4) din Legea - cadru nr. 330/2009, conform carora plata premiului anual se va face pentru intregul personal salarizat potrivit legii respectiv, incepand cu luna ianuarie a anului urmator perioadei pentru care se acorda premiul.
Astfel, pentru activitatea desfasurata in anul 2010, personalul platit din fonduri publice, inclusiv politistii, cadrele militare in activitate si personalul civil, puteau sa beneficieze de un premiu anual incepand cu luna ianuarie 2011.
In conformitate cu dispozitiile art. 8 din Legea nr. 285/28.12.2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, „sumele corespunzatoare premiului anual pentru 4 anul 2010 nu se mai acorda incepand cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute in vedere la stabilirea majorarilor salariale ce se acorda in anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi\".
S-a precizat faptul ca exercitarea unor drepturi in justitie se refera la modul de aplicare a unor dispozitii legale care instituie aceste drepturi si nu la examinarea solutiilor legislative alese de legiuitor.
Reglementarea legala a drepturilor salariale reprezinta una din dimensiunile esentiale ale statutului functionarului public. In cazul functionarilor publici, drepturile salariale sunt stabilite de catre legiuitor. Solutia legislativa cuprinsa in art. 8 din Legea nr. 285/2010 a fost determinata de apararea securitatii nationale.
Faptul ca prin Legea nr. 285/28.12.2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice a fost sistata plata premiului anual pentru anul 2010, nu reprezinta decat o exercitare a prerogativei legiuitorului de a adopta acte normative in materia drepturilor salariale, politicile salariale fiind de resortul absolut al Guvernului si al Parlamentului si nu al instantelor judecatoresti, al caror atribut este doar de a aplica legea nu de a face lege. Aceste dispozitii nu au caracter retroactiv ci dau expresie principiului aplicarii legii noi referitoare la schimbarea unei situatii juridice pentru viitor. Textul de lege criticat se aplica de la data intrarii in vigoare.
Atata timp cat vocatia reclamantului la primirea celui de-al 13-lea salariu nu a fost materializata intr-un nou act normativ si nici nu s-a obtinut desfiintarea sau modificarea actelor normative prin care a fost stabilita salarizarea cuvenita acestora, nu exista temeiuri de drept pentru a se dispune obligarea institutiei la plata vreunei sume cu titlu de premiu anual.
Mai mult decat atat, cererea reclamantului apare ca neintemeiata si prin prisma faptului ca legiuitorul a inclus sumele reprezentand premiul anual cuvenit pentru activitatea desfasurata in anul 2010 in majorarea salariala cuvenita personalului din sectorul bugetar incepand cu 01.01.2011, procedeu prin care personalul in discutie nu a fost lipsit de dreptul de a beneficia de dreptul banesc in discutie.
S-a sustinut ca in bugetul pentru anul 2011 al Ministerului Afacerilor Interne nu au fost prevazute sau repartizate fonduri bugetare, potrivit legii, pentru cheltuieli cu premiul anual cuvenit personalului acestui minister pentru activitatea desfasurata in anul 2010, iar potrivit art. 14 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, nicio cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele institutiilor publice si nici angajata si efectuata, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala si nicio cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare.
Prin deciziile sale, Curtea Constitutionala a concluzionat asupra faptului ca art. 8 din Legea nr. 285/2010 nu incalca prevederile constitutionale referitoare la principiul neretroactivitatii legii.
Astfel, prin Decizia nr. 257 din 20.03.2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Parte I, nr. 331 din 16 mai 2012, Curtea a statuat ca dispozitiile de lege criticate se aplica in egala masura intregului personal din sectorul bugetar si ca nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci cand se reclama incetarea acordarii unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, asa incat nu este incident art. 41 din Constitutie, care garanteaza salariatilor dreptul la salariu.
Totodata, prin aceeasi decizie, s-a aratat ca legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, a prevazut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 sa fie avute in vedere la stabilirea majorarilor salariale ce se acorda in anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora in salariul/solda/indemnizatia de baza a angajatului, potrivit reglementarilor din aceeasi lege.
Premiul anual pe anul 2010, avand in vedere faptul ca Legea - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platiti din fonduri publice a prevazut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu 1-a eliminat in cursul anului 2010, reprezinta o creanta certa, lichida si exigibila pe care angajatul o are asupra angajatorului public si constituie un „bun\" in sensul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, dar dispozitiile de lege criticate prevad in acelasi timp doar modalitatea prin care statul urmeaza sa isi execute intru totul aceasta obligatie financiara, in forma aratata mai sus, fara a fi afectate in niciun fel cuantumul sau intinderea acestei creante.
Curtea a mai retinut ca dispozitiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, prin continutul lor normativ, nu vizeaza efectele juridice stinse ale unui raport juridic nascut sub imperiul legii vechi, pentru a fi posibila constatarea incalcarii principiului nerectroactivitatii legii.
Curtea a mai constatat ca majorarea salariala din anul 2011, rezultata ca urmare a includerii premiului anual din 2010 in salariul/solda/indemnizatia de baza, este acordata si in continuare, dovada ca de la 01.01.2012 a ramas in plata acelasi nivel al retributiei, in conditiile in care legiuitorul a ales sa nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.
De asemenea, s-a aratat ca prin Decizia nr. 21 din data de 18.11.2013 pronuntata in recurs in interesul legii (obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. 4 Cod procedura civila adoptat prin Legea nr. 134/2010), Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite a stabilit ca „in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.8 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevazut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, a fost inclus in majorarile salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozitiilor art.l din Legea nr.285/2010, nemaiputand fi acordat in forma supusa vechii reglementari”.
La data de 24.12.2013 paratul Inspectoratul de Politie Judetean Gorj a depus la dosarul cauzei intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei functionale a Sectiei Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
S-a precizat ca reclamantul are calitatea de politist - functionar public cu statut special in cadrul Biroului Judetean de Politie Transporturi Gorj, structura asigurata financiar de Inspectoratul de Politie Judetean Gorj.
Articolul 25. alin. 1 din Legea nr. 330/2009 prevedea, astfel cum sustine si reclamantul, ca personalul angajat in sectorul bugetar beneficiaza de un premiu anual egal cu media salariilor de baza realizate in anul pentru care se face premierea. De asemenea, potrivit art. 25. alin. 1 din acelasi act normativ, plata premiului anual trebuia sa se faca incepand cu luna ianuarie a anului urmator perioadei pentru care se acorda premiul.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010, insa, „sumele corespunzatoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acorda incepand cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute in vedere la stabilirea majorarilor salariale ce se acorda in anul 2011 personalului din sectorul bugetar\".
De asemenea, prin Decizia nr. 21/2013, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis un recurs in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu acordarea premiului anual, stabilind ca „ In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevazut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, a fost inclus in majorarile salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010, nemaiputand fi acordat in forma supusa vechii reglementari”.
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 205 din Codul de procedura civila.
Prin incheierea de sedinta din data de 06.02.2014 pronuntata de Tribunalul Gorj, Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr.8560/95/2013, s-a admis exceptia necompetentei functionale a Sectiei Conflicte de Munca si Asigurari Sociale si s-a declinat competenta de solutionare a cauzei, in favoarea Sectiei Contencios Administrativ si Fiscal, cu motivarea ca potrivit art. 3 din Legea nr. 168/1999, „conflictele dintre salariati si unitatile la care sunt incadrati, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca, sunt conflicte de munca\" si ca potrivit art. 248 din Codul muncii, „conflictul de munca reprezinta orice dezacord intervenit intre partenerii sociali, in raporturile de munca\" (alin. 1). Conflictele de interese sunt neintelegerile legate de negocierea contractelor colective de munca (alin. 2), iar conflictele de drepturi au ca obiect exercitarea unor drepturi sau indeplinirea unor obligatii ale salariatilor (alin. 3). Prin urmare, conflictele de munca sunt reglementate de legiuitor ca derivand din contractele de munca (individuale si colective), ele privindu-i pe salariati, nu si pe functionarii publici cu privire la care competenta de solutionare a unor astfel de cauze revine instantelor de contencios administrativ, conform legii nr.188/1999.
S-a retinut ca in speta, reclamantul este functionar public cu statut special, conform art.1 din Legea nr.360/2002 privind statutul politistului, lege ale carei dispozitii se completeaza cu prevederile Legii nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici(art.78 din legea nr.360/2002), situatie in care competenta de solutionare a cauzei revine instantei de contencios administrativ.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Gorj, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal sub nr. cu termen de judecata la data de .
Analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul constata si retine urmatoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 NCPC ,, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei ,,.
Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Ministerul Afacerilor Interne, instanta o gaseste intemeiata.
Calitatea procesuala pasiva este detinuta in mod exclusiv de catre institutia cu care functionarul public are stabilit raportul de serviciu. Ori, in cauza de fata, intre paratul Ministerul Afacerilor Interne si reclamant nu exista un raport juridic de drept substantial, respectiv un raport de serviciu, astfel incat se va admite exceptia invocata de paratul Ministerul Afacerilor Interne si pe cale de consecinta se va respinge actiunea fata de acesta.
In ceea ce priveste fondul cauzei, din analiza actelor si lucrarilor dosarului, Tribunalul constata si retine ca actiunea promovata de reclamant nu este intemeiata.
Dispozitiile art. 8 din Legea 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice prevad ca ,,sumele corespunzatoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acorda incepand cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute in vedere la stabilirea majorarilor salariale ce se acorda in anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi ,,.
In speta, reclamantul, MSI se prevaleaza de dispozitiile art. 25 din legea 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice care prevad ca ,, pentru activitatea desfasurata, personalul beneficiaza de un premiu anual egal cu media salariilor de baza sau a indemnizatiilor de incadrare dupa caz realizate in anul pentru care se face premierea ,,.
Dispozitiile art. 25 alin. 2 din acelasi act normativ prevad ca ,, pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acorda proportional cu perioada in care a lucrat, luandu-se in calcul media salariilor de baza brute lunare realizate in perioada in care a desfasurat activitate ,,.
De asemenea, conform art. 25 alin 4 din Legea 330/2009 ,, plata premiului anual se va face pentru intregul personal salarizat potrivit prezentei legi, incepand cu luna ianuarie a anului urmator perioadei pentru care se acorda premiul ,,.
Dispozitiile legale enuntate, prevazute in legea cadru privind salarizarea personalului platit din fondurile publice nr. 330/2009 au fost abrogate prin art. 39 alin. 1 lit. w din legea 284/2010.
Asadar, incepand cu data de 01 ianuarie 2011 au devenit aplicabile prevederile legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fondurile publice prin care s-a instituit un nou sistem de salarizare a acestei categorii profesionale.
Pe de alta parte, cererea formulata de reclamant, apare ca neintemeiata si prin prisma faptului ca sumele reprezentand premiul anual cuvenit pentru activitatea desfasurata in 2010 a fost inclusa de legiuitor in majorarea salariala cuvenita personalului din sectorul bugetar incepand cu 01 ianuarie 2011, nu a fost lipsit de drepturile banesti in discutie.
De asemenea, contrar sustinerilor reclamantului, in cauza nu au fost incalcate prevederile constitutionale referitoare la principiul neretroactivitatii, consacrate de art. 15 alin. 2 din Constitutie, in conditiile in care prin Decizia nr. 257/20.03.2012 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei cu nr. 331 din 16.05.2012, Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile de lege criticate se aplica in egala masura intregului personal din sectorul bugetar si ca nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci cand se reclama incetarea acordarii unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual asa incat nu este incident art. 41 din Constitutie, care garanteaza salariatilor dreptul la salariu.
In acelasi timp, Curtea Constitutionala a mai constatat ca majorarea salariala din 2011, urmare a includerii premiului anual din anul 2010, este acordata si in continuare, dovada fiind faptul ca de la 01.01.2012 a ramas in plata acelasi nivel al retributiei, desi pentru anul 2011 nu s-a acordat niciun premiu.
Fata de considerentele expuse si in raport de dispozitiile legale aplicabile urmeaza a fi respinsa actiunea formulata de reclamantul MSI conform dispozitivului de mai jos.

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de Ministerul Afacerilor Interne .
Respinge actiunea formulata de reclamantul MSI, impotriva paratului Ministerul Afacerilor Interne ca urmare a lipsei calitatii procesuale pasive.
Respinge actiunea formulata de reclamantul MSI impotriva paratului Inspectoratul Judetean de Politie Gorj, ca nefondata.
Cu drept de apel. 

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati (puncte de lucru in Bucuresti si Pitesti).

Mai multe despre:   Al 13-lea salariu    Inflatie    Legea 330/2009    OUG 1/2010    Functionar public cu statut special   


Sus ↑