Cabinet avocat Dreptul muncii

Instanta deliberand asupra cauzei civile de faTa, constata urmatoarele :
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instanTe la data de 27. 03. 2019, contestatorul B_ B S_ a formulat, in contradictoriu cu intimata S. C. K 2009 S. R. L. , contestaTie impotriva deciziei nr. 02/27. 02. 2019, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunTa sa se dispuna anularea acesteia, obligarea intimatei la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate Si reactualizate Si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat pentru lunile ianuarie Si februarie 2019, dar Si a concediului de odihna aferent anilor 2017 Si 2018, precum Si sa restituie bunurile sale personale, respectiv laptopul marca Lenovo, aparatura GPS, casca bluetooth Platonics, filtrul de cafea, buretele saltea, telefonul Nokia 6310 I, trei bucaTi bara fixare marfa, masa bord, bocancii protecTie, cablul pentru cuptorul cu microunde Si patura, urmand ca intimata sa suporte cheltuielile de judecata. 
in motivarea cererii, contestatorul a aratat in esenTa ca a fost angajatul societaTii intimate, avand funcTia de Sofer de autocamion, fiind concediat disciplinar prin decizia contestata. Arata contestatorul ca nu a mai putut contacta societatea incepand cu data de 03. 01. 2019, pentru ca ulterior sa fie convocat la cercetarea disciplinara pentru data de 18. 02. 2019. Prezentandu-se la convocare, i s-a comunicat ca la sediul societaTii nu se afla niciun reprezentant. Pentru a face dovada ca s-a prezentat la convocare, reclamantul a mers la PoliTia Cateasca unde a depus o plangere penala impotriva societaTii pentru infractiunea de furt. Cu toate acestea, la data de 02. 03. 2019 a primit prin poSta decizia de concediere disciplinara. Aceasta decizie este lovita de nulitate absoluta atat pentru faptul neefectuarii cercetarii prealabile, dar Si pentru ca nu sunt menTionate motivele pentru care au fost inlaturate apararile salariatului. Prin urmare, intimata trebuie sa-i achite drepturile salariale cuvenite pentru lunile ianuarie Si februarie 2019, precum Si contravaloarea concediului de odihna aferent anilor 2017 Si 2018. Cu privire la bunurile sale personale, reclamantul a aratat ca acestea sunt bunuri de stricta necesitate ce au ramas in autocamionul societaTii. 
in drept, s-au invocat dispoziTiile art. 251, 252, 168, 272 din art. 279 . 
in dovedirea cererii, contestatorul a solicitat incuviinTarea probei cu inscrisuri Si cu interogatoriu. 
actiunea este scutita de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 270 din art. 279 . 

Prin intampinarea formulata in cauza, intimata a solicitat respingerea acTiunii ca neintemeiate Si obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata, aratand in esenTa ca reclamantul nu s-a mai prezentat la locul de munca incepand cu data de 03. 01. 2019, motiv pentru care a fost concediat disciplinar. Contestatorul s-a prezentat la convocarea sa disciplinara, insa a refuzat sa _ Si sa dea o declaraTie, preferand sa stea la poarta Si sa profereze injurii. Decizia de concediere a fost emisa cu respectarea dispoziTiilor legale, astfel cum a reTinut Si Inspectoratul Teritorial de Munca, sesizat chiar de reclamant. De asemenea, reclamantul nu are dreptul la salarii pentru lunile ianuarie Si februarie 2019, nefiind la serviciu, iar in anii 2017 Si 2018 a beneficiat de concediu de odihna, nemaiavand drepturi salariale neprimite. in acest sens, reclamantul a semnat o declaraTie la data de 27. 12. 2018. Iar bunurile personale enumerate in cerere au fost luate de reclamant inca din luna decembrie, in contextul in care acesta a solicitat o majorare salariala, iar intimata a refuzat. De altfel, neexistand niciun proces-verbal de predare-primire, societatea nu a avut StiinTa de existenTa acestor bunuri. 
in drept, s-au invocat dispoziTiile art. 205 C. pr. civ. 
in susTinerea intampinarii, intimata a solicitat incuviinTarea probei cu inscrisuri Si cu interogatoriu. 
instanta a incuviinTat Si administrat urmatoarele mijloace de proba: inscrisuri, declaraTia martorului B_ C C_, precum Si interogatoriul parTilor. 
Analizand actele Si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
Contestatorul a fost angajatul societaTii intimate in baza unui contract individual de munca incheiat la data de 27. 03. 2017 pe durata nedeterminata, iar prin decizia nr. 02/27. 02. 2019, contestata in cauza, acesta a fost concediat disciplinar, in temeiul art. 61 lit. a din art. 279 . 
Prin decizia contestata s-a dispus sancTionarea contestatorului cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca, reTinandu-se ca abatere disciplinara neprezentarea la locul de munca, sustragerea de bunuri din patrimoniul soceitaTii Si nerespectarea sarcinilor de serviciu stabilite prin fiSa postului, fiind astfel incalcate prevederile din Regulamentul intern Si fiSa postului. 
Anterior emiterii deciziei de sancTionare, contestatorul a fost convocat pentru efectuarea cercetarii disciplinare prealabile, menTionandu-se, ca fapta ce urmeaza a fi cercetata, absenTa nemotivata la lucru, distrugere Si lipsa unor componenete ale autocamionului (fila 13 din dosar). 
instanta reTine ca cercetarea disciplinara prealabila nu a avut loc, parTile susTinand, pe de o parte, ca reclamantul a avut o atitudine recalcitranta, refuzand intrarea in sediul societaTii, iar pe de alta parte, ca reprezentanTii intimatei nu au permis accesul contestatorului in sediu. 
Comisia de cercetare disciplinara a intocmit un proces-verbal la data de 18. 02. 2019, data convocarii (fila 30 din dosar), prin care a reTinut ca salariatul s-a prezentat la chemarea societaTii, refuzand insa sa dea o declaraTie sau sa semneze vreun inscris. Prin urmare, nu se poate aprecia ca ar fi indeplinite condiTiile prevazute de art. 251 alin. 3 din art. 279 , astfel incat intimata sa fi avut dreptul de a sancTiona contestatorul deSi nu a fost efectuata cercetarea disciplinara prealabila. Textul legal are in vedere neprezentarea salariatului la convocare, fara un motiv obiectiv. Or, in speTa, salariatul invoca un motiv obiectiv, respectiv refuzul de a i se permite accesul in sediul societaTii. 
De asemenea, instanta reTine ca decizia de sancTionare disciplinara nu a fost emisa cu respectarea cerinTelor de forma Si conTinut, prevazute de dispoziTiile imperative ale art. 252 alin. 2 din art. 279 . 
Astfel, textul legal prevede, sub sancTiunea nulitaTii absolute, ca in decizia disciplinara se menTioneaza, printre altele, descrierea faptei ce constituie abatere disciplinara, prevederile din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat. 
Prin urmare, in decizie trebuie sa fie descrisa in mod concret abaterea pentru care a fost aplicata sancTiunea disciplinara, atat sub aspectul realitaTii faptice, dar Si sub aspectul prevederilor contractuale nesocotite. 
Altfel spus, decizia de concediere trebuie motivata in fapt Si in drept, cu aratarea clara, explicita, detaliata a conduitei salariatului neconforme cu regulile privind disciplina muncii, astfel incat sa fie posibil controlul judecatoresc sub toate aspectele. 
Or, actul contestat nu indeplineSte aceste cerinTe, decizia fiind redactata in termeni vagi Si generali, care nu permit stabilirea fara echivoc a normei incalcate Si nici a modalitaTii concrete in care a fost nesocotita. 
Enumerarea generica a unor fapte, fara a fi individualizate Si concretizate prin data savarSirii Si prin prevederile incalcate nu permite o analiza a temeiniciei acestora, astfel incat sa fie respectate Si dispoziTiile art. 79 din art. 279 , potrivit carora in caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca in faTa instanTei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere. 
Descrierea faptei presupune menTionarea datei la care a fost savarSita, pentru a se putea verifica daca sancTiunea a fost aplicata in termenul legal, dar Si modalitatea in care a fost comisa abaterea, in raport de care se poate stabili nu numai temeinicia celor reTinute in sarcina angajatului, dar Si proporTionalitatea sancTiunii cu gravitatea faptei. 
in speTa, in decizie se enumera o  abateri disciplinare, fara ca acestea sa fie individualizate in timp, dar nici sub aspectul faptelor savarSite de reclamant Si care au fost apreciate de intimata ca nerespectari ale disciplinei muncii. 
De asemenea, normele de disciplina muncii pretins incalcate sunt menTionate generic. 
Trimiterea generala la prevederile din fiSa postului Si din regulamentul de ordine interioara nu are nicio relevanTa faTa de dispoziTiile legale care prevad, strict Si imperativ, care sunt elementele obligatorii ale deciziei. 
Viciul de forma al deciziei de sancTionare nu poate fi acoperit prin acte exterioare actului de aplicare al sancTiunii, nici macar prin constatarea Si afirmarea savarSirii abaterii reTinute in sarcina angajatului. 
Din simpla lecturare a deciziei contestate, instanta observa ca aceasta nu cuprinde niciun element de identificare a faptelor presupus savarSite de contestator. 
intrucat neindeplinirea, fie Si numai a uneia dintre cerinTele prevazute de art. 252 alin. 2 din art. 279 , in mod imperativ Si cu caracter de ordine publica, are drept consecinTa intervenirea sancTiunii nulitaTii absolute a deciziei de sancTionare, instanta urmeaza a admite contestaTia reclamantului. 
Pentru aceste motive, instanta, in temeiul art. 80 alin. 1 din art. 279 , va anula decizia contestata Si va obliga intimata la plata catre contestator a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate Si reactualizate Si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat aceasta de la momentul concedierii pana la data ramanerii definitive a prezentei sentinTe, avand in vedere ca nu s-a cerut in cauza reintegrarea pe postul deTinut anterior concedierii, iar conform alineatul 3 al articolului menTionat, in aceasta situaTie contractul individual de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive a hotararii judecatoreSti. 
De asemenea, deSi conform art. 272 C. muncii sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, intimata nu a facut in cauza dovada acordarii in anul 2017 a concediului de odihna legal cuvenit contestatorului, darea unei declaraTii in sens contrar de catre salariat neproducand niciun efect juridic, astfel cum prevede expres art. 170 din art. 279 . 
Astfel, intimata a depus la dosar foile de prezenTa Si statele de plata aferente anilor 2018-2019 (filele 40-51 din dosar), din care reiese ca reclamantul a beneficiat in anul 2018 de 29 zile de concediu de odihna, precum Si faptul ca incepand cu data de 03. 01. 2019 nu a mai prestat activitate in beneficiul intimatei. 
Or, salariul se cuvine, potrivit art. 159 alin. 1 din art. 279 , pentru munca prestata in baza contractului de munca, nu doar pentru ca acest contract nu a fost inca desfacut. Prin urmare, cererea reclamantului de acordare a drepturilor salariale pentru perioada ianuarie-februarie 2019 este neintemeiata. 
instanta reTine ca intimata nu Si-a respectat obligatia de a acorda angajatului sau dreptul prevazut de art. 144 din art. 279 pentru anul 2017, urmand ca, in temeiul art. 146 alin. 3 din art. 279 , sa oblige partea sa compenseze in bani concediul de odihna aferent anului 2017 neefectuat de catre contestator. 
in schimb, solicitarea reclamantului de a i se restitui bunurile personale ce ar fi ramas in posesia angajatorului urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata, intrucat partea nu a dovedit in primul rand ca este proprietarul bunurilor enumerate in cererea sa. Or, sub acest aspect sarcina probei, conform art. 249 C. pr. civ. , aparTinea contestatorului, cu atat mai mult cu cat, astfel cum a declarat martorul audiat in cauza (fila 75 din dosar), Si societatea asigura pe autovehiculul sau bunuri de genul celor revendicate de salariat. 
Pentru aceste considerente, tribunalul va admite in parte contestaTia Si, in temeiul art. 453 C. pr. civ. , va obliga intimata la plata catre contestator a cheltuielilor de judecata efectuate de acesta in cauza, constand in onorariul avocatului ales, potrivit chitanTei de la dosar (fila 57). 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII
HOTaRaSTE

Admite in parte contestaTia, formulata de contestatorul B_ B S_, C. N. P. _ domiciliat in Curtea de ArgeS, _. 22bis, judeTul ArgeS, in contradictoriu cu intimata S. C. KRISA ROTRANS 2009 S. R. L. , inregistrata in Registrul ComerTului sub nr. J, C. U. I. , cu sediul in com. Cateasca,, judeTul ArgeS. 
Anuleaza decizia nr. 02/27. 02. 2019 emisa de intimata. 
Obliga intimata la plata catre contestator a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate Si reactualizate Si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta de la data de 27. 02. 2019 Si pana la data ramanerii definitive a prezentei sentinTe, precum Si sa compenseze in bani concediul de odihna aferent anului 2017 neefectuat. 
Repinge in rest actiunea ca neintemeiata. 
Obliga intimata la plata catre contestator a sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata. 
Executorie provizoriu de drept. 
Cu apel in 10 zile de la comunicare, cererea de apel depunandu-se la Tribunalul ArgeS. 
PronunTata, astazi 02. 11. 2020, la Tribunalul ArgeS, SecTia pentru Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, prin punerea soluTiei la dispoziTia parTilor de catre grefa instanTei.