Cabinet avocat Dreptul muncii

Dispozitiile art. 263 statueaza ca angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare  salariatilor  sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara in legatura cu munca lor  si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca, ordinele sau dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Prin actiunea inregistrata pe rolul tribunalului, petentul D. M. a formulat contestatie impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii disciplinare nr. 707/404/27.07.2009 emisa de Sucursala R.  C.F. G…., solicitand instantei pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna anularea deciziei, deoarece a fost emisa abuziv si nelegal.
In  motivarea actiunii, contestatorul a aratat ca, prin decizia nr. 707/404 /27.07.2009 i-a fost  aplicata sanctiunea   disciplinara „retragerea disciplinara pe o perioada de o luna din functia care concura la siguranta circulatiei  si trecerea in functia de  tehnician statia M…..”, in temeiul art. 191 pct. 2 din Regulamentul 005,  masura ce este abuziva si nelegala, proba ce va fi facuta cu inscrisuri si martori.
In drept, contestatia a fost intemeiata pe  dispozitiile art.  268 pct. din Codul muncii .
In dovedirea contestatiei au fost depuse la dosar: Decizia nr. 707/404/27.07.2009 si mai multe acte, tabele cu membrii din conducerea sindicatului evidenta circulatiei trenurilor extrase din Regulament.
Intimata a formulat in termen legal, intampinare, prin care a solicitat respingerea contestatiei si mentinerea deciziei de sanctionare, motivand ca retragerea disciplinara pe o perioada de o luna din functii care concura la siguranta circulatiei si trecerea in functia de tehnician statia Marasesti se datoreaza unui control efectuat la statia C.F. B……de catre Revizoratul R.S.C. G….., cu scopul de a verifica modul in care personalul de serviciu din subunitatile de baza respecta instructiunile, instructiile si reglementarile in vigoare, precum si modul de conducere a circulatiei trenurilor pe raza regulatorului de circulatie B…….
Asa cum rezulta din punctul VIII din nota de constatare nr. 703/1337/2009, in activitatea contestatorului au fost constatate de catre organul de control deficiente.
In temeiul notei de constatare nr. 707/1337/2009, societatea parata a procedat la cercetarea disciplinara, luandu-se contestatorului nota explicativa la data de 06.07.2009.
La data de 27.07.2009 s-a intocmit raportul de cercetare  nr. 4129 in care s-a retinut ca petentul se face vinovat de faptul ca a efectuat cu intarziere schimbul de telefonograme in data de 11.04.2009 si 19.05.2009 precum si faptul ca foloseste in cadrul activitatii desfasurate  mai multe tipuri de semnaturi, ceea ce ingreuneaza activitatea de control ierarhic, iar potrivit art. 191 pct. 2 din Reg. 005 si  art. 30 pct. r. din Statutul disciplinar al personalului din unitatile de transport aprobat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 360/1976, faptele de mai sus se constituie ca abatere disciplinara.
Potrivit  art. 30 pct. m din Statutul disciplinar al personalului din unitatile de transporturi aprobat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 360/1976, fapta de mai sus se constituie ca abatere disciplinara.
Unitatea intimata  a anexat la intampinare:  nota de constatare, nota de relatii, Raport de cercetare, Decizia nr. 707/404/27.07.2009, adresa nr. 707/1033/2009 dovada convocarii.
Prin notele de sedinta depuse de contestator la data de 02.11.2009 s-a invocat exceptia nulitatii absolute a deciziei motivata de faptul ca potrivit art. 268 alin. 2 din art. 279 decizia trebuie sa cuprinda, in mod obligatoriu, intre altele, motivele pentru care au fost inlaturate apararile  formulate de salariat, in timpul cercetarii disciplinare prealabile, iar in cauza, la rubrica respectiva se mentioneaza  in decizie  „ ….. din  nota de relatii nu justifica  nevinovatia „  astfel ca decizia este incompleta .
Pe baza probatoriilor administrate in cauza, prin sentinta civila nr.  1034 pronuntata la  4 noiembrie 2009, Tribunalul a respins exceptia nulitatii deciziei, invocata de reclamant.
Prin aceeasi sentinta a fost admisa contestatia si in consecinta s-a dispus  inlocuirea sanctiunii disciplinare  „ retragerea  disciplinara pe o perioada de o luna din functia care concura la siguranta circulatiei si trecerea  in functia de tehnician statia Marasesti „ aplicata contestatorului prin Decizia nr. 707/404 din 27.07.2009, cu sanctiunea „ avertisment „.
Totodata, a fost obligata intimata C. N. C. F…. - Sucursala G..  la 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, catre contestator.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut, urmatoarele:
Conform art. 268 alin. 2 lit. c, din Codul muncii , sub sanctiunea  nulitatii absolute, in  decizie  se cuprind,  in mod obligatoriu, motivele pentru care au fost inlaturate apararile  formulate de salariat  in timpul cercetarii disciplinare prealabile.
In cauza, in decizia contestata cu nr. 707/404 din  27.07.2009, se mentioneaza la rubrica respectiva  ca  formularile din nota de relatii nu justifica  nevinovatia, acestea fiind motivele pentru care apararile  salariatului au fost inlaturate.
Or,  in aceasta situatie  nu se poate retine  ca decizia este nula  absolut, nulitate care, in sensul  dispozitiilor  legale mentionate, ar fi intervenit chiar daca nu  cuprinde  aceste motive, deci in conditiile  inexistentei lor.
Pe fondul cauzei, instanta va retine urmatoarea situatie de fapt: prin decizia  nr. 707/404/27.07. 2009 s-a aplicat reclamantului D. M. sanctiunea disciplinara a retragerii disciplinare pe o perioada de o luna  din functii care concura la siguranta circulatiei si  trecerea in functia de tehnician statia M……, prevazuta de art.  42 pct. 1 lit. a,  din Statutul  disciplinar.
S-a retinut in cuprinsul deciziei de sanctionare faptul ca in datele de 11.04.2009 si 19.05.2009 a efectuat cu intarziere schimbul de telefonograme la prezentarea cu statia vecina B……la ora 07.01, serviciul de miscare fiind luat in primire la ora 06,41. De asemenea, s-a mai retinut ca a folosit in cadrul activitatii desfasurate a mai multor tipuri de semnaturi, ceea ce ingreuneaza activitatea de control ierarhic a sefului de statie si verificarea inscrierilor facute in timpul turelor de serviciu, de catre organele de control abilitate.…”.
S-a retinut incalcarea dispozitiilor de serviciu prevazute in fisa postului, art. 191 pct.2 din Reg. 005 .
In cauza  a fost efectuata cercetarea prealabila  disciplinara, fiind respectate dispozitiile  art. 267  Codul muncii .
In conformitate cu prevederile art. 266 C. muncii, angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, in functie de imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie al salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala in serviciu a salariatului si eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.
Dispozitiile  art. 52 din Decretul nr.  360/1976, mentioneaza la  lit. a/d) alin. 1, criteriile  in raport de  care se stabileste sanctiunea disciplinara. 
In cauza,  desi din deciziile depuse in copie la  dosar, rezulta ca reclamantului i-au  mai fost aplicate sanctiuni disciplinare,  acesta nu este singurul criteriu ce trebuie avut in vedere la stabilirea  sanctiunii pentru faptele in cauza.
Nu au fost avute in vedere imprejurarile  in care au fost  savarsite faptele  cu privire la  inscrierile  in registre,  martorul S.V., mentionand activitatile  multiple  efectuate de un impiegat  de miscare la  intrarea in serviciu, cu precizarea ca cele mai importante atributii  de serviciu sunt cele legate de siguranta circulatiei, gradul  de vinovatie a salariatului, consecintele  abaterii disciplinare,  consecinte mentionate  chiar in decizie  referitor la  executarea mai multor  semnaturi, in sensul ingreunarii  activitatii de control  ierarhic.
Ori, nu se poate retine ca prin  faptele savarsite de salariat s-ar fi produs consecinte  cu privire  la siguranta circulatiei feroviare.
Potrivit art. 43 din Decretul nr. 360/1976, retragerea disciplinara, pe o perioada de 1 - 6 luni,  din functii care concura la siguranta circulatiei  trenurilor  si trecerea intr-o functie inferioara, corespunzatoare  pregatirii profesionale in aceeasi unitate  sau  in alta localitate, se aplica numai pentru abateri de la regulile si dispozitiile din activitatea sigurantei circulatiei trenurilor.
Un alt aspect de mentionat este si acela ca prin masura luata, parata a schimbat si locul muncii desfasurate de contestator, fara consimtamantul acestuia, incalcand in acest fel prevederile exprese din codul muncii.
Astfel, instanta  retine ca  nu a fost  individualizata corect sanctiunea  disciplinara, urmand a o inlocui sanctiunea  „ avertisment „ .
In consecinta, tribunalul, in temeiul art. 268 din Codul muncii , a respins exceptia nulitatii deciziei  si a admis contestatia in sensul celor mai sus-aratate.
Impotriva sentintei primei instante parata a declarat recurs criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, invocand dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 si art. 3041 Cod pr. civila.
Sustine recurenta ca  instanta de fond a apreciat, avand in vedere criteriile de stabilire a sanctiunii disciplinare prevazute de art. 266 din codul muncii, ca abaterile savarsite nu sunt grave, nu au fost avute in vedere imprejurarile cu privire la activitatile multiple ce trebuiesc desfasurate de catre contestator la intrarea in serviciu, nu s-au produs consecinte cu privire la siguranta circulatiei, astfel incat sanctiunea disciplinara aplicata nu a fost individualizata corect si ca se impune inlocuirea acesteia cu avertisment.
Se critica  aceasta ultima apreciere a instantei de fond, deoarece apreciaza ca instanta nu a analizat in mod corect si concret criteriile legale pe care societatea le-a avut in vedere la stabilirea si individualizarea sanctiunii disciplinare.
 Se invedereaza ca  societatea  in calitate de angajator dispune de puterea de a individualiza sanctiunea disciplinara, aplicand-o pe cea pe care o considera drept cea mai eficienta, avand in vedere criteriile prevazute de art. 266 din art. 279 , astfel incat sa se asigure o cat mai buna realizare a rolului preventiv si educativ al raspunderii disciplinare.
 Astfel, instanta de fond in mod eronat a apreciat ca abaterile savarsite de catre reclamant nu sunt grave, in conditiile in care societatea a aratat faptul ca, reclamantul isi desfasoara activitatea intr-un post cu atributii clare si importante in siguranta circulatiei, raspunzand practic conform fisei postului de modul in care se conduce intreaga activitate de circulatie si manevra a trenurilor si a altor vehicule feroviare in statia C.F. Buzau (mare nod feroviar).
 Este adevarat ca abaterile disciplinare savarsite de catre salariatt nu au produs consecinte cu privire la siguranta circulatiei, insa invedereaza ca acestea puteau duce la punerea in pericol a sigurantei circulatiei, in conditiile in care intreaga activitate a impiegatului este corelata cu inscrierile din registrele de miscare care au un regim special fiind prevazute de regulamentele interne si avand importanta deosebita pentru siguranta circulatiei feroviare.
De asemenea, apreciaza ca instanta de fond nu a analizat si retinut gradul de vinovatie al reclamantului, care reprezinta cel mai important criteriu de individualizare a sanctiunii disciplinare.
Recurenta  la stabilirea sanctiunii a avut in vedere faptul ca reclamantul a savarsit abaterea disciplinara cu intentie indirecta vinovatia reclamantului sub forma intentiei indirecte reiese chiar din raspunsul la intrebarea nr. 1 din interogatoriul administrat in timpul judecarii cauzei, reclamantul fiind constient de faptele savarsite in conditiile in care a facut dovada cunoasterii prevederile legale in vigoare, insa punand savarsirea acestor fapte exclusiv pe seama volumului mare de lucra.
Se mai arata ca societatea a tinut seama si de pregatirea, capacitatea, experienta si aptitudinile personale ale reclamantului prin prisma carora trebuia sa cunoasca la perfectie consecintele daunatoare ale faptei sale.
Precizeaza recurenta ca instanta de fond a retinut faptul ca reclamantul a mai fost sanctionat disciplinar de mai multe ori, insa acest criteriu nu a prezentat mare importanta pentru instanta, cu toate ca doctrina juridica in materie statueaza ca sanctiunile disciplinare trebuie aplicate in mod gradual pornind de la cele mai putin severe si continuand cu cele mai severe.
 Or, pentru abateri disciplinare repetate, inclusiv pentru abateri disciplinare cu impact asupra sigurantei circulatiei feroviare i-au fost aplicate salariatului sanctiunii disciplinare mai usoare.
 Solicita sa se  retina faptul ca, in conformitate cu prevederile art. 43 din Statutul disciplinar al personalului din unitatile de transporturi aprobat prin Decretul nr. 360/1976, sanctiunea de retragerea disciplinara pe o perioada de 1-6 luni din functii care concura la siguranta circulatiei trenurilor si trecerea intr-o functie inferioara, corespunzatoare pregatirii profesionale, in aceiasi sau in alta localitate, se aplica numai pentru abateri de la regulile si dispozitiile din activitatea de siguranta circulatiei trenurilor si consta in inlaturarea temporara pe aceiasi perioada a celui vinovat din anumite functii care concura la siguranta circulatiei.
 Avand in vedere faptul ca, functia si activitatea reclamantului este strans legata de siguranta circulatiei feroviare asa cum rezulta din fisa postului si Regulamentul 005, apreciem ca aceasta sanctiune este intemeiat aplicata indiferent de faptul ca s-au produs consecinte cu privire la siguranta circulatiei sau numai puteau sa se produca. Afirma acest lucru, motivat de faptul ca, asa cum au aratat anterior sanctiunea disciplinara trebuie sa aiba inclusiv o functie preventiva, ceea ce exclude ca o astfel de sanctiune poate fi aplicata numai in cazul in care s-au produs consecinte cu privire la siguranta circulatiei in aceasta situatie functia de preventie nu si-ar mai indeplini efectul scontat.
 Critica de asemenea, retinerea instantei de fond conform   careia   prin   masura   disciplinara   luata   de   catre   societatea s-a  schimbat locul  desfasurarii  muncii fara  consimtamantul acestuia, incalcand-se astfel prevederile exprese ale codului muncii.
 Or, instanta de fond nu  a avut in vedere cand facut aceste aprecieri faptul ca, in conformitate cu dispozitiile art. 48 din codul muncii angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii fara consimtamantul salariatului cu titlu de sanctiune disciplinara.
  Caracteristicile sanctiunii disciplinare aplicate contestatorului sunt reprezentate tocmai de trecerea salariatului intr-o functie inferioara insa care sa fie corespunzatoare pregatirii profesionale si de schimbarea locului de munca in aceiasi localitate sau in alta localitate, si se incadreaza din punct de vedere legal in regimul juridic prevazut de art.48 din codul muncii.
             S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului modificarea sentintei civile recurate in sensul respingerii contestatiei ca nefondata si mentinerea deciziei de sanctionare nr. 707/404/2009.
In drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 8 si pct. 9 C.pr. civila, precum si ale art. 3041 Cod pr. civila.
Examinand sentinta recurata prin prisma motivelor de recurs, a actelor si lucrarilor dosarului, in raport de textele de lege incidente in cauza, sub toate aspectele de fapt si de drept, conform dispozitiilor art. 304 1 Cod pr. civila, Curtea a constatat ca recursut este fondat pentru considerentele care urmeaza:
Prin decizia  nr. 707/404/27.07. 2009 s-a aplicat contestatorului   D. M. sanctiunea disciplinara a „retragerii disciplinare pe o perioada de o luna  din functii care concura la siguranta circulatiei si  trecerea in functia de tehnician statia M……, prevazuta de art.  42 pct. 1 lit. a,  din Statutul  disciplinar, pentru faptul ca in datele de 11.04.2009 si 19.05.2009 a efectuat cu intarziere  schimbul de telefonograme la prezentarea cu statia vecina B….. la ora 07.01, serviciul de miscare fiind luat in primire la ora 06,41 si  ca foloseste in cadrul activitatii desfasurate a mai multor tipuri de semnaturi, ceea ce ingreuneaza activitatea de control ierarhic a sefului de statie si verificarea inscrierilor facute in timpul turelor de serviciu, de catre organele de control abilitate.…”.
       Recurenta intimata mai arata in cuprinsul deciziei contestate ca prin aceste fapte au fost incalcate sarcinile si atributiile din fisa postului  si art. 191 pct. 2 din Reg. 005.
Contestatorul nu a negat existenta acestor fapte, dar a invocat in apararea sa lipsa timpului obiectiv necesar pentru realizarea schimbului de telefonograme, precum si situatia ca, in opinia sa, folosirea mai multor tipuri de semnaturi este lipsita de semnificatie, intrucat nu exista obligatia sa de a folosi un singur tip .
Curtea a retinut  ca, potrivit dispozitiilor art. 263 din Codul muncii angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai, ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.
De asemenea, potrivit disp. art. 266 art. 279 angajatorul are obligatia de a stabili sanctiunea disciplinara in raport de gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat si avand in vedere imprejurarile in care fapta a fost savarsita, gradul de vinovatie al salariatului, consecintele abaterii disciplinare, comportarea generala in serviciu a salariatului precum si eventualele sanctiuni disciplinare suferite de acesta anterior .
In cauza dedusa judecatii, fata de gravitatea  omisiunilor si intarzierilor in indeplinirea sarcinilor de serviciu care concura la siguranta circulatiei feroviare  retinute in sarcina intimatului-contestator, fata  situatia ca salariatul mai fusese sanctionat disciplinar anterior in cursul anului 2008 cu 3 avertismente scrise si reducerea salariului cu 5% pentru o luna, masura retragerii disciplinare din functii care concura la siguranta circulatiei trenurilor pentru o perioada de o luna si trecerea in functia de tehnician I la Statia C.F. M…apare corect individualizata in raport de dispozitiile art. 266 din art. 279 .
Este adevarat ca, potrivit registrelor prezentate la instanta de fond si declaratilor martorilor audiati in cauza, nu este reala sustinerea din nota de constatare prin care se afirma ca la datele de 19 mai 2009 si 11.04.2009, intervalele 18, 41-19 si respectiv 6,41-7,01 contestatorul nu ar fi desfasurat nicio alta activitate, dar faptul ca acesta a desfasurat si alte activitati de serviciu nu este de natura unui caz  de forta majora care sa inlature caracterul de abatere disciplinara al intarzierilor constatate ci trebuie doar avut in vedere la individualizarea sanctiunii disciplinare ce urmeaza  a fi  aplicata acestuia.
In mod asemanator, chiar daca nu este consemnata obligatia intimatului-contestator de a folosi un singur tip de semnatura, dat fiind importanta in sine a semnaturii in indeplinirea atributiilor de serviciu ale acestuia, motiv pentru care se realizeaza consemnarea detaliata a acestora, sub semnatura,  in registrele de specialitate necesare exercitarii functiei, este oportun  si  util a se folosi un singur specimen de semnatura.
Pe de alta parte, Curtea a retinut ca unitatea nu a incalcat dispozitiile art. 41 din art. 279 privind schimbarea locului si naturii muncii salariatului fara consimtamantul acestuia intrucat aceasta se poate realiza cu titlu de sanctiune disciplinara, pentru o perioada limitata de timp, sanctiunea aplicata fiind reglementata de dispozitiile prevederile art. 43 din Statutul disciplinar al personalului din unitatile de transporturi aprobat prin Decretul nr. 360/1976 .
Pentru toate aceste considerente, Curtea a apreciat ca sentinta pronuntata de instanta de fond este afectata de motivele de modificare prevazute de dispozitiile art. 304 ct. 8 si 9, instanta de fond facand o aplicare gresita a dispozitiilor legale raportat la probatoriul administrat in cauza,  astfel ca a admis recursul declarat de parata Sucursala  C.N.C.F. - C.F.R. SA G………. si   a modificat in parte sentinta in sensul ca a respins contestatia ca neintemeiata, mentinand restul dispozitiilor sentintei.