• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Neplata drepturilor salariale. Acordarea sumelor compensatorii reprezentand echivalentul sporului de doctorat

Hotararea nr. 154 din 21 februarie 2017
Pronuntata de Curtea de Apel Timisoara

 

În deliberare, constata ca prin sentinta civila nr. 2152/14.07.2016, pronuntata de catre Tribunalul T__ în dosar nr. xX, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâtul M_ educatiei nationale si C_ stiintifice, sens în care s-a respins actiunea formulata în contradictoriu cu acest pârât.
S-a respins exceptia lipsei calitatii de reprezentant si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocate de pârâta U__ Politehnica Timisoara.
S-a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de pârâta U__ Politehnica Timisoara si, în consecinta, s-au respins pretentiile reclamantilor pentru perioada anterioara datei de 21 ianuarie 2013.
S-a admis în parte actiunea formulata de S_ L__ din U__ Politehnica Timisoara, pentru reclamantii N__ R_ M_, C__ A_ V_, L__ E_, B_ I_ A_ si T__ A_ împotriva pârâtilor U__ Politehnica Timisoara si C_ national pentru C_ D__, având ca obiect acordarea de despagubiri banesti, sens în care a fost obligata  pârâta U__ Politehnica Timisoara sa plateasca reclamantilor despagubiri banesti echivalente cu 15% din indemnizatia lunara bruta avuta în perioada 21.01.2013 – 14.07.2016 (data pronuntarii hotarârii judecatoresti).
S-a dispus ca sumele sa fie actualizate cu indicele de inflatie si cu dobânda legala de la data scadentei fiecarui drept salarial în perioada 21.01.2013 – 14.07.2016 si pâna la data Platii acestor despagubiri.
S-a respins cererea reclamantilor de acordare a despagubirilor pe viitor.< Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut

 

Tribunalul a constatat lipsa calitatii procesuale a pârâtului M_ educatiei nationale, retinând dispozitiile art. 40 alin. 2 lit. c din Legea nr. 53/2003 si faptul ca obiectul cererii introductive îl reprezinta acordarea unor diferente salariale iar M_ educatiei nationale nu are calitatea de angajator al reclamantilor
P_ aceleasi considerente tribunalul a retinut ca universitatea pârâta are calitate procesuala pasiva, având calitatea de angajator al reclamantilor.
Cu privire la exceptia prescrierii dreptului la actiune, tribunalul a constatat prescrierea dreptului la actiune pentru pretentiile anterioare datei de 21 ianuarie 2013 (data formularii actiunii), potrivit art. 268 al. 1 lit. c din Legea 53/2003.
Pe fond, tribunalul a retinut ca reclamantii au calitatea de cadre didactice, fiind angajati ai universita?ii pârâte si, de asemenea, detin titlul stiintific de doctor.
Potrivit art. 50 al. 10 din Legea 128/1997:
„(10) Personalul didactic din învatamântul preuniversitar, care are titlul stiintific de doctor, este remunerat cu 15% în plus la salariul de baza.”
De asemenea, art. 90 al. 5 din acelasi act normativ prevedea ca:
„(5) Personalul didactic si de cercetare din învatamântul superior, care are titlul stiintific de doctor, beneficiaza de prevederile art. 50 alin. (10).”
Aceste dispozitii legale au fost abrogate prin art. 14 lit. m din OUG nr. 1/2010.
Începând cu data de 1 ianuarie 2010 sporul stiintific de doctor nu se mai acorda.
Pe de alta parte, conform art. 30 al. 1, al. 5 lit. b si al. 6 din Legea 330/2009:
„(1) Începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotarâri ale Guvernului, si, dupa caz, indemnizatiile de conducere, care potrivit legii faceau parte din salariul de baza, din soldele functiilor de baza, respectiv din indemnizatiile lunare de încadrare, prevazute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de baza, în soldele functiilor de baza, respectiv în indemnizatiile lunare de încadrare corespunzatoare functiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execu?ie, cât si pentru functiile de conducere.
    (5) În anul 2010, personalul aflat în functie la 31 decembrie 2009 îsi va pastra salariul avut, fara a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
        b) sporurile prevazute în anexele la prezenta lege ramase în afara salariului de baza, soldei functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care sa conduca la o valoare egala cu suma calculata pentru luna decembrie 2009.
    (6) P_ persoanele ale caror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regasesc în anexele la prezenta lege si nu au fost incluse în salariile de baza, în soldele functiilor de baza sau, dupa caz, în indemnizatiile lunare de încadrare, sumele corespunzatoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, pâna la acoperirea integrala a acestora.”
De asemenea, potrivit art. 8 si art. 11 din anexa 5 la Legea 63/2011:   
„Persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul stiintific de doctor beneficiaza de o compensa?ie tranzitorie calculata prin aplicarea procentului de 15% la salariul de baza stabilit potrivit prezentului capitol, calculat ca suma între lit. A, B, C, D, E ale art. 3.”
    „(1) compensatiile tranzitorii si sporul de vechime fac parte din salariul de baza si nu constituie baza de calcul pentru stabilirea altor sporuri, indemnizatii sau altor compensatii.
    (2) compensatiile tranzitorii se pot acorda doar persoanelor care la data de 31 decembrie 2010 beneficiau de sporurile pentru care se acorda aceste compensatii. Prin contractele de munca încheiate dupa _ prezentei legi nu pot fi stabilite compensatii tranzitorii.”
Prin urmare, în prezent, desi titlul stiintific de doctor nu mai da dreptul unui salariat de a beneficia de un spor la salariul de baza, totusi salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010 beneficiaza de un salariu de baza mai mare decât cei care l-au obtinut ulterior aceleiasi date.
desi aceasta diferenta poate fi explicata prin succesiunea actelor normative evocate anterior, totusi ea nu poate fi justificata.
Astfel, prin Decizia Curtii constitutionale nr. 329/2013 a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 din anexa 5 la Legea 63/2011.
Însa, în considerentele acestei decizii instanta de contencios constitutional retine urmatoarele:
„(…) Curtea retine ca, potrivit jurispruden?ei sale, sporurile, premiile si alte stimulente reprezinta drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate si garantate de Constitutie. Legiuitorul este în drept sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia în functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. În acest sens sunt considerentele deciziilor nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 si nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011 si nr. 99 din 8 februarie 2012.”
    Prin urmare, Curtea constata ca este de competenta legiuitorului eliminarea sau, din contra, acordarea drepturilor salariale suplimentare, fara ca aceasta sa aiba relevanta constitutionala.” 
Cu alte cuvinte, daca legiuitorul ar fi abrogat dispozitiile legale privind plata sporului de doctor si ar fi eliminat acordarea lui si fata de persoanele care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010, masura ar fi fost constitutionala si nu ar fi generat litigii precum cel de fata.
În schimb, legiuitorul a ales varianta includerii acestui spor în salariul de baza, astfel ca, în prezent, salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010 beneficiaza de un salariu de baza (drept fundamental, garantat de Constitutie) mai mic decât cei care l-au obtinut anterior aceleiasi date.
Ori, data obtinerii titlului stiintific de doctor – element aleatoriu, de fapt, nu poate justifica si nu poate anula aplicarea principiului de drept: la munca egala, salariu egal.
Mai mult, desi Legea 330/2009 nu a mai reglementat sporul de doctor, solutia legislativa contravine principiilor prevazute chiar de acest act normativ.
Astfel, potrivit art. 3 lit. d din Legea 330/2009:
„Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baza urmatoarele principii:
    d) echitate si coeren?a, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar”.
De asemenea, art. 6 lit. c, prima liniu?a din acelasi act normativ prevede ca:
„Reglementarile din cuprinsul prezentei legi au ca scop si finalitate urmatoarele:
c) realizarea ierarhiei salariilor functiilor de baza, a soldelor si a indemnizatiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât si în cadrul aceluiasi domeniu, în functie de complexitatea si importanta activitatii desfasurate, având la baza urmatoarele criterii:
    - nivelul studiilor si al competentelor”.
Aceste principii au fost reiterate de Legea 284/2010 (art. 3 lit. c, art. 5 lit. c), care a abrogat Legea 330/2009.
Chiar legiuitorul a recunoscut existenta unor inechita?i în sistemul de salarizare.
Astfel, potrivit art. 5 al. 1 din OUG 83/2014, în forma initiala:
„(1) În anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe functii, pentru personalul numit/încadrat în aceeasi institutie/autoritate publica pe functii de acelasi fel, precum si pentru personalul promovat în functii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plata pentru functiile similare din institutia/autoritatea publica în care acesta este încadrat sau din institutiile subordonate acestora, în cazul în care nu exista o functie similara în plata.”
Prin Legea 71/2015, dupa al. 1 a fost introdus un nou alineat, cu nr. 1 ind. 1 si urmatorul cuprins:
„(1^1) Prin nivel de salarizare în plata pentru functiile similare se întelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor având aceeasi functie, în care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineste aceleasi conditii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime si îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii.”
De asemenea, OUG 57/2015 a fost modificat prin OUG 20/2016, care a introdus noi articole, între care si art. 3 ind. 1 al. 8 cu urmatorul cuprins:
„(8) Începând cu luna august 2016, personalul care detine titlul stiintific de doctor, îsi desfasoara activitatea în domeniul în care a obtinut acest titlu si nu beneficiaza de suma compensatorie inclusa în anul 2010 în salariul de baza, solda/salariul de functie, indemnizatia lunara de încadrare, beneficiaza de suma compensatorie aferenta titlului stiintific de doctor stabilita la nivelul similar în plata pentru aceeasi functie, grad didactic, transa de vechime în învatamânt si gradatie corespunzatoare vechimii în munca pentru personalul didactic din învatamânt, respectiv grad/treapta profesionala si gradatie corespunzatoare vechimii în munca sau, dupa caz, vechime în functie în cazul celorlalte categorii de personal, din institutia sau autoritatea publica respectiva sau, dupa caz, într-o institutie sau autoritate publica similara.”
desi aceste din urma prevederi legale se aplica doar începând cu luna august 2016, tribunalul le-a interpretat ca o recunoastere de catre legiuitor a inechita?ii existente între salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor ulterior datei de 1 ianuarie 2010 fata de cei care l-au obtinut anterior aceleiasi date.
Aceasta inechitate îmbraca forma unei discriminari si contravine unor norme de drept intern, dar si international.
Astfel, Tribunalul T__ a retinut dispozitiile art. 5, art. 39 al.1 lit. d si art. 159 din Legea 53/2003, art. 20 si art. 21 al. 1 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene:
Eliminarea acestei discriminari se poate realiza prin acordarea catre reclamanti a unei despagubiri banesti echivalente cu 15% din încadrarea lunara bruta.
reclamantii nu au, însa, dreptul la acordarea pe viitor a acestor despagubiri, întrucât potrivit art. 159 al. 1 din Legea 53/2003: „(1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de munca.”
Prin urmare, s-a apreciat ca drepturile salariale viitoare nefiind nascute, nu pot fi acordate.
În schimb, tribunalul a retinut ca reclamantii au dreptul la actualizarea despagubirilor cu indicele de inflatie si dobânda legala raportat la dispozitiile art. 164 al. 4 din Legea 53/2003, art. 1531 al. 1 si al. 2 teza I-a c. civ., art. 1535 al. 1 c. civ.
Prin cererea de apel, S_ L__ din U__ Politehnica Timisoara, în numele membrilor sai, a solicitat admiterea caii de atac si schimbarea în parte a sentintei atacate, în sensul obligarii pârâtei de a acorda cuantumul despagubirilor si în continuare, pentru viitor, pâna la încetarea raporturilor de munca cu pârâtul 1 prin includerea acestuia în salariul de baza lunar, conform art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010; actualizarea cu rata inflatiei de la fiecare scadenta si pâna la plata efectiva, precum si daune interese moratorii sub forma dobânzii legale, de la fiecare scadenta si pâna la data Platii efectiv.
Sintetizând motivele de apel ale reclamantilor, Curtea retine ca acestea au vizat, în esenta, faptul ca în mod neîntemeiat prima instanta a acordat apelantilor-reclamanti despagubiri materiale aferente sumelor echivalente sporului de 15% din indemnizatia de încadrare bruta lunara, ca urmare a obtinerii titlului stiintific de doctor, doar începând cu data de 09.04.2015, data la care a intrat în vigoare Legea nr. 71/2015, în conditiile în care aceasta solutie este rezultatul unui tratament discriminatoriu care trebuie cenzurat de instanta de control judiciar.
Totodata, se sustine ca prima instanta a respins în mod nelegal petitul cu privire la acordarea cuantumului despagubirilor si pentru viitor, desi dreptul reclamantilor este un drept nascut, personal si direct, fiind consecinta dispozitiilor exprese ale Legii nr. 71/2014 coroborate cu dispozitiile art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010.
În opinia reclamantilor-apelanti, actiunea este întemeiata pentru întreaga perioada a celor 3 ani anteriori formularii acesteia, chiar si în situatia în care, pentru o perioada de aproximativ 5 ani, salariatii-apelanti nu au avut la îndemâna o dispozitie legala expresa care sa le permita sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si personalul încadrat care a obtinut titlul de doctor înainte de anul 2010, întrucât discriminarea apelantilor-reclamanti fata de angajatii având titlul de doctor la data de 01.01.2010, ce beneficiau si beneficiaza de compensa?ia tranzitorie în cuantum de 15% din salariul de baza, este reala si trebuie sanctionata prin obligarea intimatilor-pârâti la plata daunelor generate de acest tratament discriminatoriu aplicat.
În prezent, prin _ prevederilor Legii nr. 71/2015, vointa legiuitorului este neechivoca în sensul de a permite tuturor persoanelor care au obtinut titlul stiintific de doctor dupa anul  2009 sa beneficieze de acelasi nivel al salariului de baza de care a beneficiat personalul încadrat pe aceeasi functie/grad/treapta si gradatie si care a detinut titlul stiintific de doctor anterior anului 2010.
Astfel, prevederile art. I pct. 6 ale Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în anul 2015, introduc, în continutul Ordonantei, prevederi noi, si anume: „Prin nivel de salarizare în plata pentru functiile similare se întelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor având aceeasi functie, în care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineste aceleasi conditii de studii: medii, superioare, postuniversitare, doctorale, de vechime si îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii”.
Totodata, prin Nota comuna a M.M.F.P.S.P.V. - M.F.P. nr. 874/02.06.2015, se arata ca, prin Legea nr. 71/2015, s-a creat posibilitatea ca personalul încadrat în institutiile si autoritatile publice, care avea un nivel al salariului de baza si al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim în cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, sa fie salarizat la nivelul maxim daca îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii. Aceasta prevedere se aplica si în cazul stabilirii grada?iilor de care a beneficiat personalul care a avansat în gradatie dupa anul 2010.
De asemenea, prin aceasta lege, s-a creat posibilitatea ca personalul încadrat înainte de 2009, precum si personalul încadrat dupa anul 2009, care a obtinut titlul stiintific de doctor, sa beneficieze de acelasi nivel al salariului de baza de care a beneficiat personalul încadrat pe aceeasi functie/grad/treapta si gradatie si care a detinut titlul stiintific de doctor anterior anului 2010.
În finalul Notei, se evidentiaza necesitatea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 71/2015, pentru a nu se ajunge la situatii discriminatorii si la declansarea unor actiuni in Justitie, având drept consecinta costuri suplimentare.
Prin neacordarea sporului de doctorat cadrelor didactice din învatamântul universitar, care l-au obtinut ulterior datei de 01.01.2010, s-au încalcat valori protejate de întregul sistem de drept si impuse cu putere de principiu în dezvoltarea istorica a dreptului national si universal, prin norme ce se regasesc în dreptul pozitiv, si anume: principiul egalitatii în fata legii si nediscriminarii, consfin?it de art. 16 din Constitutie, art. 5 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 si art. 14 din conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Liberta?ilor Fundamentale.
reclamantii-apelanti au mai aratat ca prevederile art. 8 din Anexa nr. 5, Capitolul I din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea si salarizarea în anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din învatamânt, referitoare la acordarea unor compensatii tranzitorii doar personalului care a obtinut titlul stiintific de doctor înainte 31 decembrie 2010, sunt vadit discriminatorii, pentru ca se înlatura posibilitatea de a obtine sporul de doctorat pentru persoanele care ob?in acest titlu dupa 31 decembrie 2009, fara a exista un criteriu obiectiv pentru care a fost aleasa aceasta solutie legislativa.
Totodata, încalcarea principiul egalitatii este sustinuta si de C_ national pentru C_ D__, care, prin Punctul de vedere nr. 790/O6.02.2014, a concluzionat astfel: „Prevederile art. 8 Capitolul I din Anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011 (...) nu se justifica rational, nu respecta principiul egalitatii si constituie o discriminare directa, prin încalcarea art. 16 alin. (1) coroborat cu art. 41 din Constitutia României, art. 1 pct. 1 din Protocolul nr. 12 la conventia pentru apararea drepturilor omului si liberta?ilor fundamentale ratificata de România prin Legea nr. 103 din/5 aprilie 2006, art. 5 alin. (1), art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 6 lit. b) si c) din OG nr. 137/2000”.
Discriminarea suferita de apelanti rezulta din tratamentul diferit, fara o justificare obiectiva si rezonabila, a unor salariati aflati în situatii similare. O asemenea situatie intervine în cazul în care distinctia în cauza nu urmareste un scop legitim sau nu exista un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele utilizate si scopul urmarit a fi realizat.
apelantii pretind ca, în cauza, sunt îndeplinite toate premisele discriminarii, prima conditie fiind legata de existenta unui tratament diferentiat, manifestat prin deosebiri, excludere, restrictii sau preferin?e în cazul unor persoane aflate în situatii comparabile. Astfel, apelantii nu au beneficiat de acest spor de 15% la salariu, desi au sustinut si promovat examenul de doctorat si detin o diploma în acest sens, în timp ce colegi de-ai lor beneficiaza de acest spor, fara sa existe o diferen?iere obiectiva între cele doua grupuri de persoane .
O alta conditie, de asemenea îndeplinita în speta, este legata de existenta unui criteriu de discriminare, conform dispozitiilor art. 2 din OG nr. 137/2000.
În fine, tratamentul diferentiat are ca scop restrângerea ori înlaturarea recunoasterii folosintei sau exercitarii unui drept nenascut de lege, fara a fi justificat de vreo cauza legitima ori de vreun motiv obiectiv.
Acest tratament are ca finalitate înlaturarea dreptului apelantilor de a se bucura de un drept fundamental recunoscut de lege, si anume dreptul la un salariu si dreptul de a fi trata?i la fel, pentru munca egala sa se ob?ina o recompensare egala.
Autorii apelului au mai adaugat ca, în jurisprudenta recenta, instantele recunosc dreptul angajatilor, care au dobândit titlul de doctor ulterior anului 2009, de a beneficia de sumele echivalente sporului de 15% din indemnizatia de încadrare bruta lunara, ca urmare a obtinerii titlului stiintific de doctor, acordate si pentru viitor, prin includerea acestora în salariu de baza, sume actualizate cu indicele de inflatie, sens în care este sentinta civila nr. xxx/07.12.2015 a Tribunalului Bucuresti.
În drept, apelul reclamantilor a fost întemeiat pe dispozitiile art. 451 si urmatoarele si ale art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila.  
Pârâta U__ Politehnica Timisoara a declarat apel împotriva aceleiasi sentinte, solicitând schimbarea ei în parte, în sensul respingerii în totalitate a actiunii.
În motivarea apelului, pârâta sustine ca instanta de fond a depasit cadrul procesual stabilit de reclamant, luând în considerare, ca temei juridic al actiunii, prevederile Legii nr. 71/2015, desi acesta nu a fost precizat prin actiunea introductiva. Fundamentul juridic al cererii de chemare in judecata este indicat abia în continutul raspunsului la întâmpinare, care nu poate constitui un act de investire al instantei, întrucât nu îndeplineste conditiile unei precizari de actiune în întelesul dat de art. 201 si art. 204 din Codul de procedura civila. 
Pârâta a criticat solutia primei instante cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului educatiei nationale si C_ stiintifice, deoarece, conform Legii nr. 1/2011, M_ educatiei nationale este ordonatorul principal de credite si autoritatea ce aloca universita?ii fondurile necesare Platii drepturilor salariale. Astfel, în raportul juridic de drept material dedus judecatii, în sarcina ministerului exista o obligatie de a face fata de pârâta angajatoare, care ar putea cadea în pretentii. Chiar daca nu ministerul este angajatorul, acesta trebuie sa aloce universita?ii, prin contractul institutional, fondurile necesare Platii drepturilor ce fac obiectul prezentei cauze.
În ceea ce priveste fondul litigiului dintre parti, pârâta-apelanta sustine ca solutia tribunalului se întemeiaza pe interpretarea si aplicarea eronata a prevederilor Legii nr. 71/2015, pe baza carora prima instanta a constatat ca reclamantii ar beneficia, totusi, de drepturile salariale stabilite de art. 1 alin. 5^1, respectiv art. 5 ind. 1 si 2 din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost modificata de Legea nr. 71/2015.
Pârâta-apelanta apreciaza ca interpretarea instantei de fond nu respecta vointa legiuitorului, deoarece art. 1 alin. 9 din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost modificata de Legea nr. 71/2015, prevede expres ca în privinta salarizarii personalului din învatamânt sunt aplicabile prevederile Legii nr. 63/2011, act normativ care stipuleaza ca, dupa _, personalul din învatamânt care beneficia, la data de 31.12.2009, de sporul pentru titlul stiintific de doctor, va beneficia de o compensa?ie tranzitorie. În plus, conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 63/2011, în contractele individuale de munca încheiate dupa _ acestei legi nu mai pot fi stabilite compensatii tranzitorii. Legea nr. 63/2011 a fost abrogata de art. VI din OUG nr. 20/2016.
De aceea, M_ educatiei nationale si C_ stiintifice, având în vedere opinia Comisiei pentru Munca si protectie Sociala din Camera Deputa?ilor, în calitate de autor al amendamentelor aduse prin Legea nr. 71/2015, exprimata prin adresa nr. 158,163/DRUS/26.02.2016, a comunicat Universita?ii Politehnice Timisoara ca personalul angajat în institutiile de învatamânt universitar nu poate beneficia de prevederile art. 1 alin. 5^1 din OUG nr. 83/2014, aprobata cu modificari de Legea nr. 71/2015.
A mai aratat ca reclamantilor-intimati nu le sunt aplicabile dispozitiile art. 5 alin. 1 si 1^1 din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost aprobata de Legea nr. 71/2015, deoarece acestea se refera la personalul nou încadrat. Nici unul dintre reclamanti nu s-a angajat la U__ Politehnica Timisoara dupa data de 09.04.2015, ci anterior acestei date.
D__ luna august 2016, reclamantilor li se acorda acest drept salarial, în baza OUG nr. 57/2015, astfel cum a fost modificata de OUG nr. 20/2016.
Conform Legii nr. 53/2003, contractul individual de munca este un contract cu executare succesiva, iar dreptul de a încasa salariul se na?te lunar, conditionat de prestarea muncii salariale. Or, pârâta nu poate fi obligata si pe viitor la plata acestor drepturi, atâta vreme cât nu se stie daca reclamantii vor presta munca în aceleasi conditii si pentru viitor pâna la încetarea contractelor individuale de munca.
În mod nelegal Tribunalul T__ a obligat pârâta la plata debitului actualizat cu rata inflatiei si cu dobânda legala, calculate de la scadenta si pâna la data Platii efective, în conditiile în care U__ Politehnica Timisoara nu a fost pusa în întârziere de reclamantii-intimati printr-o notificare scrisa, anterioara datei introducerii actiunii. D__ urmare, obligarea sa la plata debitului actualizat ar trebui facuta cel mai devreme de la data introducerii cererii de chemare în judecata.
Referitor la cuantumul cheltuielilor de judecata, se sustine ca în mod netemeinic Tribunalul T__ a obligat pârâta la plata în întregime a acestor cheltuieli, atâta vreme cât actiunea a fost admisa în parte.
În drept, au fost prevederile art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila. 
Analizând cele doua apeluri, prin prisma motivelor invocate si a probelor administrate în cauza, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea constata ca este întemeiat apelul reclamantilor si neîntemeiat apelul pârâtei pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
reclamantii sunt cadre didactice titulare, care îsi desfasoara activitatea în cadrul pârâtei U__ Politehnica Timisoara, ob?inând titlul stiintific de doctor în perioada 2009 - 2011.
Litigiul pendinte are ca obiect plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin discriminarea reclamantilor în comparatie cu cei care au obtinut titlul de doctor anterior datei de 1.01.2010 si care au primit sume compensatorii echivalente cu contravaloarea sporului de doctorat de 15% din salariul de baza.
Cu privire la motivul de apel ce tine de pretinsa depasire a limitelor investirii, Curtea retine ca instantele judecatoresti nu sunt tinute de temeiul juridic indicat de parti, deoarece, potrivit art. 22 alin. 4 din Codul de procedura civila, „judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire”.
Pornind de la principiul enuntat mai sus si observând ca reclamantii au solicitat drepturi banesti rezultate din executarea contractelor de munca si pentru perioada ulterioara datei de 09.04.2015, când au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 71/2015, Curtea constata ca mentionarea ca temei de drept a acestui act normativ, de catre autorii cererii introductive, nu are semnificatia procedurala a unei completari de actiune si nu trebuie sa respecte exigen?ele acesteia, în sensul art. 201 - art. 204 din Codul de procedura civila, asa cum neîntemeiat pretinde pârâta-apelanta. reclamantii nu au facut altceva decât sa aduca un argument de drept suplimentar pentru a sustine temeinicia cererii de chemare în judecata, argument care, cu respectarea principiului contradictorialita?ii si a dreptului la aparare al pârâtei, a fost adus la cunostinta acesteia prin raspunsul la întâmpinare. Prin urmare, critica pârâtei referitoare la încalcarea principiului disponibilitatii, prin depasirea cadrului procesual stabilit prin cererea de chemare în judecata, nu este fondata.     
În mod corect prima instanta a stabilit, în considerarea caracterului strict personal al litigiului de munca, ca doar angajatorul direct al reclamantilor: U__ Politehnica Timisoara poate avea calitatea de pârât în cauza.
Indiferent de sursa de finantare a universita?ii pârâte, raporturile de munca se leaga în mod direct numai între salariat si angajator, iar procedura de alocare de fonduri de catre ordonatorul principal de credite, în speta M_ educatiei si C_ stiintifice, are loc în cadrul unui raport juridic de drept administrativ, ce excede cadrului procesual creat de reclamanti prin cererea de chemare în judecata.
În acest sens s-a pronuntat si Înalta Curte de Justitie si Casatie, prin Decizia nr. 10/19.09.2011, retinând ca raporturile dintre ordonatorii de credite sau ordonatorul de credite si angajator nu permit atragerea în proces a ordonatorului de credite pentru a fi obligat la alocarea de fonduri. solutia de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a ordonatorului principal de credite se impune cu atât mai mult cu cât el este chemat în proces pentru plata directa a drepturilor salariale pretinse de reclamanti. Astfel, motivul de apel al pârâtei legat de modul de stabilire a cadrului procesual este nefondat.
În ceea ce priveste fondul litigiului, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 21/2016, cu un rol important de îndrumare pentru instantele judecatoresti,solutionând un recurs in interesul legii declarat de Avocatul Poporului,instanta suprema a statuat ca „în interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (6) si art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 si art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobândit titlul de doctor dupa _ Legii nr. 330/2009”.
Având ca punct de plecare dispozitivul acestei decizii,care prefigureaza destul de clar orientarea instantei supreme asupra modului de interpretare a prevederilor legale enuntate supra,precum si faptul ca interpretarea data prin Decizia nr. 21/2016 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie este obligatorie dupa publicarea sa in Monitorul Oficial, potrivit prevederilor art. 517 alin.4/C.pr.civ, pentru a asigura o practica judiciara unitara a instantei in ce priveste aceste categorii de litigii, Curtea retine ca, anterior modificarii sistemului de salarizare al reclamantilor prin Legea nr. 330/2009, privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, sporul de 15% pentru titlul stiintific de doctor era acordat reclamantilor prin efectul art. 90 alin.5,coroborat cu art. 50 alin.10 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Dreptul salarial astfel acordat nu a mai fost prevazut de normele Legii nr.330/2009, iar,potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 330/2009,„drepturile salariale ale personalului platit din fondurile publice sunt exclusiv cele prevazute în prezenta lege”.
În baza art. 4 alin. (1) si art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010,„începând cu luna ianuarie 2010, întregul personal din sectorul bugetar va fi reîncadrat corespunzator transelor de vechime în munca si pe functiile corespunzatoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009, iar, în cazul în care drepturile salariale astfel determinate sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotarâri ale Guvernului pentru functia respectiva pentru luna decembrie 2009, se acorda o suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta, în masura în care persoana îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii. Aceasta suma se include în salariul de baza, solda/salariul functiei de baza sau indemnizatia lunara de încadrare, dupa caz, dar nu este luata în calcul la determinarea altor drepturi de natura salariala care se stabilesc în functie de acestea.”
dispozitii similare celor de mai sus s-au regasit si in legislatia tranzitorie aplicabila personalului bugetar in anul 2011,deoarece art. 1 alin.5 din Legea nr.285/2010 are urmatorul continut: „sporurile stabilite prin legi sau hotarâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009 si care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, dupa caz, ca sporuri la data reîncadrarii se introduc în salariul de baza, în indemnizatia de încadrare bruta lunara, respectiv în solda/salariul de functie, fara ca prin acordarea lor sa conduca la cresteri salariale, altele decât cele prevazute de prezenta lege.”
P_ cadrele didactice, aceeasi dispozitie de principiu este prevazuta în art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, lege speciala de salarizare anuala pentru aceasta categorie socioprofesionala, în sensul ca \"Persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul stiintific de doctor beneficiaza de o compensa?ie tranzitorie calculata prin aplicarea procentului de 15% la salariul de baza [...]\".
D__ coroborarea dispozitiilor legale mentionate anterior rezulta ca sporul salarial de 15% acordat pentru detinatorul titlului stiintific de doctor (sporul de doctorat), nu s-a mai regasit, ca atare, în legile-cadru de salarizare nr. 330/2009 si nr. 284/2010. Prin urmare, acesta nu a mai fost acordat la încadrarea/reîncadrarea personalului, potrivit noilor legi de salarizare.
P_ salariatii bugetari care,la data intrarii în vigoare a Legii nr. 330/2009, aveau în plata sporul de doctorat, solutia legislativa a fost aceea de a introduce cuantumul acestui spor, nu procentual, ci ca suma compensatorie acordata potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010. Aceasta suma compensatorie a fost prevazuta pentru a respecta dispozitia legala potrivit careia nivelul salariilor în plata nu poate scadea prin aplicarea noii legi.
In consecinta,din prevederile legale enuntate mai sus rezulta ca sporul de doctorat a supravie?uit prin introducerea lui în salariul de baza, conform art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010, acest tratament juridic fiind continuat de legile anuale de salarizare, caci legiuitorul nu a operat o abrogare veritabila si efectiva, ci a instituit o natura juridica noua,pentru suma ce recompenseaza angajatul care îsi perfectioneaza pregatirea profesionala prin obtinerea titlului stiintific de doctor. Prin includerea acestei sume în salariul de baza, rezulta ca un drept salarial secundar devine parte a salariului, ca drept fundamental, recunoscut si aparat de lege. Altfel spus, dreptul a supravie?uit, chiar daca a cunoscut o evolutie în planul reglementarii si a dobândit o noua denumire: \"suma compensatorie\", fiind inclus în salariul de baza.
Un argument in plus in sensul celor aratate mai sus este si prevederea introdusa in continutul Legii nr. 284 /2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice prin Legea 193/2016 ,care introduce in cuprinsul Legii cadru ,la art. 19 ind.1 urmatoarele prevederi legale: „personalul care detine titlul stiintific de doctor, indiferent de data obtinerii acestuia, beneficiaza de un spor de 15% din salariul de baza/solda functiei de baza/salariul functiei de baza/indemnizatia de încadrare, daca îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:a) îsi desfasoara activitatea în domeniul pentru care poseda titlul stiintific sau conducatorul institutiei apreciaza ca pregatirea doctorala este utila compartimentului în care îsi desfasoara activitatea persoana respectiva; b) nu a beneficiat de acordarea acestui spor sau nu i-a fost introdus în salariul de baza, potrivit reglementarilor legale anterioare, ca suma compensatorie.\"
Aceasta norma legala este in acord cu dispozitiile cu valoare de principiu din legile-cadru de salarizare nr. 330/2009, nr. 284/2010 si nr. 285/2010. Mai precis, art. 3 lit. d) referitoare la: \"echitate si coeren?a, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala, pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariata ale personalului din sectorul bugetar.\"
existenta mai multor acte normative, adoptate succesiv într-un interval scurt de timp, în baza carora s-a intentionat salarizarea unica a bugetarilor nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferentiat si pentru nesocotirea principiului egalitatii de tratament fata de toti salariatii si care presupune plata egala pentru munca de valoare egala.
Tot astfel,criteriul temporal sau acela al unor reglementari diferite nu poate justifica diferente de salarizare între persoane care exercita aceeasi functie si care au aceeasi pregatire profesionala.
Prin urmare, nu poate fi acceptata o situatie defavorabila în ceea ce priveste personalul care, începând cu anul 2010, îndeplineste conditiile necesare pentru a-i fi inclusa în salariu suma compensatorie de 15% din salariul de baza, cum sunt reclamantii din prezenta cauza, comparativ cu personalul care, în anul anterior, era astfel salarizat.
P_ toate categoriile de personal aflate în situatii identice, salarizarea trebuie sa se faca la nivelul de salarizare în plata pentru functiile similare din institutia/autoritatea publica unde sunt încadrati. Atunci când este analizata identitatea de situatii între doi angajati, nu trebuie verificata identitatea de reglementare, ci trebuie avuta în vedere identitatea de activitate desfasurata si de pregatire profesionala.
In fine,Curtea mai retine ca ceea ce se solicita prin sesizarea formulata se reduce la aplicarea unui principiu fundamental din dreptul muncii: la munca si pregatire identica, salarizare identica.
In contextul expus mai sus nu exista niciun argument legal care sa justifice diferentele salariale dintre persoane care desfasoara aceeasi activitate în cadrul aceleiasi institutii. Salariile se stabilesc pe categorii de functii si pe niveluri de pregatire profesionala, iar nu în considerarea situatiei particulare a fiecarui salariat in parte si care sunt, în mod întâmplator, contemporane edictarii unui act normativ.
Potrivit jurispruden?ei constante a instantei de contencios constitutional, precum si a celei a Curtii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalitatii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmarit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice în mod rational si obiectiv.
asadar, reclamantilor care au obtinut titlul de doctor dupa 12 decembrie 2009 si pâna la aparitia Legii nr. 71/2015 nu li se acorda un spor de 15%, ci li se stabileste un salariu de baza care include \"sume compensatorii\" calculate conform metodei indicate la art. 8 din anexa nr. V a Legii nr. 63/2011, doar asa putându-se asigura respectarea principiului înscris în art. 3 lit. c) si d) din Legea nr. 330/2009.
Curtea mai retine ca începând cu data de 09.04.2015 a intrat in vigoare Legea nr. 71/2015, care,la art.1 introduce in cuprinsul OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în anul 2015, precum si alte masuri în domeniul cheltuielilor publice,pe care o modifica si o completeaza,prevederea continuta de art. (5^1):”Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii.\"
Curtea considera ca textul are _ înlaturarea discriminarilor create in urma aplicarii succesive a legilor tranzitorii de salarizare a bugetarilor,constituind temei pentru acordarea  drepturilor salariale tuturor angajatilor din institutiile si autoritatile publice, la acelasi nivel cu salariatii aceluiasi angajator(nr. institutie sau autoritate publica),care,desi au aceeasi functie,grad,treapta sau gradatie si îsi desfasoara activitatea in aceleasi conditii,beneficiaza de o salarizare maxima superioara. 
P_ a stabili domeniul de aplicare al textului legal in discutie, prin Decizia nr. 23/26.09.2016 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie s-a admis cererea având drept obiect lamurirea unei chestiuni de drept si s-a stabilit ca „în interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a  Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în anul 2015, precum si alte masuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma \"salarizat la acelasi nivel\" are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, precum si din cadrul celorlalte autoritati si institutii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea si aplicarea aceleiasi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a  Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, în cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice.”Cum,potrivit art. 521 alin.3 din C.pr.civ.,interpretarea data de ICCJ prevederilor art. 5 ind. 1 din OUG nr. 83/2014 este obligatorie pentru instantele judecatoresti,trebuie conchis ca textul supus interpretarii vizeaza _ autoritatilor si institutiilor publice carora le sunt aplicabile prevederile art. 1 ,alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a  Guvernului nr. 83/2014,deci inclusiv pe reclamantii apelanti .
situatia premisa avuta in vedere de textul art.1,alin.5 ind.1 al OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în anul 2015,amendat prin Legea nr. 71/2015 este evident incidenta in cauza, deoarece in cadrul Universita?ii s-a realizat un tratament diferit in materie de salarizare intre salariatii care au obtinut titlul de doctor înainte de _ Legii nr. 330/2009,pe de-o parte si reclamantii care au obtinut acelasi titlu dupa 1 ianuarie 2010.
Cum din aparerile paratei U__ Politehnica Timisoara a rezultat ca,in calitate de angajatoare a reclamantilor nu a considerat ca prevederile Legii nr. 71/2015 se extind si asupra categoriei profesionale din care fac parte titularii actiunii si nu le-au aplicat ca atare,in acord cu cele statuate prin cele doua decizii ale instantei supreme la care s-a facut referire mai sus,Curtea  concluzioneaza ca sumele compensatorii solicitate de autorii actiunii se cuvin si dupa _ acestor prevederi legale.
Daunele interese pentru neplata drepturilor salariale,reprezentând actualizari si dobânda legala  se cuvin reclamantilor de la scadenta in temeiul prevederilor art. 166 alin.4 din Codul Muncii,coroborat cu art. 1535 alin.1 din Codul Civil.
In fine,în ce priveste cheltuielile de judecata,acordarea acestora de catre prima instanta de fond se justifica având in vedere si solutia pronuntata in calea de atac a apelului.
P_ toate aceste motive,vazând prevederile art. 480 alin.1 si 2 din C.pr.civ., Curtea va admite apelul reclamantilor si va respinge apelul paratei.
Va schimba în parte sentinta apelata, în sensul ca va obliga pârâta U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului N__ R_-M_, sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 23.03.2010, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective .
Va obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului C__ A_-V_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii,calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.
Va obliga parata U__ Politehnica Timisoara sa acorde reclamantului L__ E_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 07.12.2011, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.
Va obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului B_ I_-A_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 06.06.2011, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.
Va obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantei T__ A_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii,calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.
Va pastra celelalte dispozitii ale sentintei apelate, inclusiv cu privire la plata cheltuielilor de judecata in prima instanta.
 
 
P_ ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
 
Admite apelul declarat de catre reclamantii-apelanti N__ R_-M_, C__ A_-V_, L__ E_, B_ I_-A_ si T__ A_ reprezentati prin S_ L__ din U__ P__ Timisoara împotriva sentintei civile nr. 2152/14.07.2016, pronuntata de catre Tribunalul T__ în dosar nr. xX, în contradictoriu cu apelanta pârâta U__ P__ Timisoara si intimatii pârâti M_ educatiei si C_ stiintifice si C_ national pentru C_ D__.
Respinge apelul declarat de pârâta apelanta U__ P__ Timisoara împotriva aceleasi hotarâri judecatoresti.
Schimba în parte sentinta apelata, în sensul ca obliga pârâta U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului N__ R_-M_, sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 23.03.2010, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective .
Obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului C__ A_-V_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.
Obliga parata U__ Politehnica Timisoara sa acorde reclamantului L__ E_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 07.12.2011, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.
Obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului B_ I_-A_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 06.06.2011, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.
Obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantei T__ A_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.
Pastreaza celelalte dispozitii ale sentintei apelate, inclusiv cu privire la plata cheltuielilor de judecata in prima instanta.
Fara cheltuieli de judecata in apel.
DEFINITIVA.
pronuntata în sedinta publica, azi, 21 februarie 2017.

Tribunalul a constatat lipsa calitatii procesuale a pârâtului M_ educatiei nationale, retinând dispozitiile art. 40 alin. 2 lit. c din Legea nr. 53/2003 si faptul ca obiectul cererii introductive îl reprezinta acordarea unor diferente salariale iar M_ educatiei nationale nu are calitatea de angajator al reclamantilor.
Pentru aceleasi considerente tribunalul a retinut ca universitatea pârâta are calitate procesuala pasiva, având calitatea de angajator al reclamantilor.
Cu privire la exceptia prescrierii dreptului la actiune, tribunalul a constatat prescrierea dreptului la actiune pentru pretentiile anterioare datei de 21 ianuarie 2013 (data formularii actiunii), potrivit art. 268 al. 1 lit. c din Legea 53/2003.
Pe fond, tribunalul a retinut ca reclamantii au calitatea de cadre didactice, fiind angajati ai universita?ii pârâte si, de asemenea, detin titlul stiintific de doctor.

Potrivit art. 50 al. 10 din Legea 128/1997:
„(10) Personalul didactic din învatamântul preuniversitar, care are titlul stiintific de doctor, este remunerat cu 15% în plus la salariul de baza.”
De asemenea, art. 90 al. 5 din acelasi act normativ prevedea ca:
„(5) Personalul didactic si de cercetare din învatamântul superior, care are titlul stiintific de doctor, beneficiaza de prevederile art. 50 alin. (10).”
Aceste dispozitii legale au fost abrogate prin art. 14 lit. m din OUG nr. 1/2010.
Începând cu data de 1 ianuarie 2010 sporul stiintific de doctor nu se mai acorda.

Pe de alta parte, conform art. 30 al. 1, al. 5 lit. b si al. 6 din Legea 330/2009:
„(1) Începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotarâri ale Guvernului, si, dupa caz, indemnizatiile de conducere, care potrivit legii faceau parte din salariul de baza, din soldele functiilor de baza, respectiv din indemnizatiile lunare de încadrare, prevazute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de baza, în soldele functiilor de baza, respectiv în indemnizatiile lunare de încadrare corespunzatoare functiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execu?ie, cât si pentru functiile de conducere.
(5) În anul 2010, personalul aflat în functie la 31 decembrie 2009 îsi va pastra salariul avut, fara a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
b) sporurile prevazute în anexele la prezenta lege ramase în afara salariului de baza, soldei functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care sa conduca la o valoare egala cu suma calculata pentru luna decembrie 2009.
(6) Pentru persoanele ale caror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regasesc în anexele la prezenta lege si nu au fost incluse în salariile de baza, în soldele functiilor de baza sau, dupa caz, în indemnizatiile lunare de încadrare, sumele corespunzatoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, pâna la acoperirea integrala a acestora.”

De asemenea, potrivit art. 8 si art. 11 din anexa 5 la Legea 63/2011:   
„Persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul stiintific de doctor beneficiaza de o compensa?ie tranzitorie calculata prin aplicarea procentului de 15% la salariul de baza stabilit potrivit prezentului capitol, calculat ca suma între lit. A, B, C, D, E ale art. 3.”
„(1) compensatiile tranzitorii si sporul de vechime fac parte din salariul de baza si nu constituie baza de calcul pentru stabilirea altor sporuri, indemnizatii sau altor compensatii.
(2) compensatiile tranzitorii se pot acorda doar persoanelor care la data de 31 decembrie 2010 beneficiau de sporurile pentru care se acorda aceste compensatii. Prin contractele de munca încheiate dupa _ prezentei legi nu pot fi stabilite compensatii tranzitorii.”
Prin urmare, în prezent, desi titlul stiintific de doctor nu mai da dreptul unui salariat de a beneficia de un spor la salariul de baza, totusi salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010 beneficiaza de un salariu de baza mai mare decât cei care l-au obtinut ulterior aceleiasi date.
desi aceasta diferenta poate fi explicata prin succesiunea actelor normative evocate anterior, totusi ea nu poate fi justificata.
Astfel, prin Decizia Curtii constitutionale nr. 329/2013 a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 din anexa 5 la Legea 63/2011.

Însa, în considerentele acestei decizii instanta de contencios constitutional retine urmatoarele:
„(…) Curtea retine ca, potrivit jurispruden?ei sale, sporurile, premiile si alte stimulente reprezinta drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate si garantate de Constitutie. Legiuitorul este în drept sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia în functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. În acest sens sunt considerentele deciziilor nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 si nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 4 februarie 2011 si nr. 99 din 8 februarie 2012.”

Prin urmare, Curtea constata ca este de competenta legiuitorului eliminarea sau, din contra, acordarea drepturilor salariale suplimentare, fara ca aceasta sa aiba relevanta constitutionala.” 
Cu alte cuvinte, daca legiuitorul ar fi abrogat dispozitiile legale privind plata sporului de doctor si ar fi eliminat acordarea lui si fata de persoanele care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010, masura ar fi fost constitutionala si nu ar fi generat litigii precum cel de fata.
În schimb, legiuitorul a ales varianta includerii acestui spor în salariul de baza, astfel ca, în prezent, salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor anterior datei de 1 ianuarie 2010 beneficiaza de un salariu de baza (drept fundamental, garantat de Constitutie) mai mic decât cei care l-au obtinut anterior aceleiasi date.
Ori, data obtinerii titlului stiintific de doctor – element aleatoriu, de fapt, nu poate justifica si nu poate anula aplicarea principiului de drept: la munca egala, salariu egal.

Mai mult, desi Legea 330/2009 nu a mai reglementat sporul de doctor, solutia legislativa contravine principiilor prevazute chiar de acest act normativ.
Astfel, potrivit art. 3 lit. d din Legea 330/2009:
„Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baza urmatoarele principii:
d) echitate si coerenta, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar”.

De asemenea, art. 6 lit. c, prima liniuta din acelasi act normativ prevede ca:
„Reglementarile din cuprinsul prezentei legi au ca scop si finalitate urmatoarele:
c) realizarea ierarhiei salariilor functiilor de baza, a soldelor si a indemnizatiilor lunare de încadrare, atât între domeniile de activitate, cât si în cadrul aceluiasi domeniu, în functie de complexitatea si importanta activitatii desfasurate, având la baza urmatoarele criterii:
- nivelul studiilor si al competentelor”.

Aceste principii au fost reiterate de Legea 284/2010 (art. 3 lit. c, art. 5 lit. c), care a abrogat Legea 330/2009.
Chiar legiuitorul a recunoscut existenta unor inechitati în sistemul de salarizare.
Astfel, potrivit art. 5 al. 1 din OUG 83/2014, în forma initiala:
„(1) În anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe functii, pentru personalul numit/încadrat în aceeasi institutie/autoritate publica pe functii de acelasi fel, precum si pentru personalul promovat în functii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plata pentru functiile similare din institutia/autoritatea publica în care acesta este încadrat sau din institutiile subordonate acestora, în cazul în care nu exista o functie similara în plata.”

Prin Legea 71/2015, dupa al. 1 a fost introdus un nou alineat, cu nr. 1 ind. 1 si urmatorul cuprins:
„(1^1) Prin nivel de salarizare în plata pentru functiile similare se întelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor având aceeasi functie, în care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineste aceleasi conditii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime si îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii.”
De asemenea, OUG 57/2015 a fost modificat prin OUG 20/2016, care a introdus noi articole, între care si art. 3 ind. 1 al. 8 cu urmatorul cuprins:
„(8) Începând cu luna august 2016, personalul care detine titlul stiintific de doctor, îsi desfasoara activitatea în domeniul în care a obtinut acest titlu si nu beneficiaza de suma compensatorie inclusa în anul 2010 în salariul de baza, solda/salariul de functie, indemnizatia lunara de încadrare, beneficiaza de suma compensatorie aferenta titlului stiintific de doctor stabilita la nivelul similar în plata pentru aceeasi functie, grad didactic, transa de vechime în învatamânt si gradatie corespunzatoare vechimii în munca pentru personalul didactic din învatamânt, respectiv grad/treapta profesionala si gradatie corespunzatoare vechimii în munca sau, dupa caz, vechime în functie în cazul celorlalte categorii de personal, din institutia sau autoritatea publica respectiva sau, dupa caz, într-o institutie sau autoritate publica similara.”

Desi aceste din urma prevederi legale se aplica doar începând cu luna august 2016, tribunalul le-a interpretat ca o recunoastere de catre legiuitor a inechitatii existente între salariatii care au obtinut titlul stiintific de doctor ulterior datei de 1 ianuarie 2010 fata de cei care l-au obtinut anterior aceleiasi date.
Aceasta inechitate îmbraca forma unei discriminari si contravine unor norme de drept intern, dar si international.

Astfel, Tribunalul T__ a retinut dispozitiile art. 5, art. 39 al.1 lit. d si art. 159 din Legea 53/2003, art. 20 si art. 21 al. 1 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene:
Eliminarea acestei discriminari se poate realiza prin acordarea catre reclamanti a unei despagubiri banesti echivalente cu 15% din încadrarea lunara bruta.
Reclamantii nu au, însa, dreptul la acordarea pe viitor a acestor despagubiri, întrucât potrivit art. 159 al. 1 din Legea 53/2003: „(1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de munca.”
Prin urmare, s-a apreciat ca drepturile salariale viitoare nefiind nascute, nu pot fi acordate.
În schimb, tribunalul a retinut ca reclamantii au dreptul la actualizarea despagubirilor cu indicele de inflatie si dobânda legala raportat la dispozitiile art. 164 al. 4 din Legea 53/2003, art. 1531 al. 1 si al. 2 teza I-a c. civ., art. 1535 al. 1 c. civ.

Prin cererea de apel, S_ L__ din U__ Politehnica Timisoara, în numele membrilor sai, a solicitat admiterea caii de atac si schimbarea în parte a sentintei atacate, în sensul obligarii pârâtei de a acorda cuantumul despagubirilor si în continuare, pentru viitor, pâna la încetarea raporturilor de munca cu pârâtul 1 prin includerea acestuia în salariul de baza lunar, conform art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010; actualizarea cu rata inflatiei de la fiecare scadenta si pâna la plata efectiva, precum si daune interese moratorii sub forma dobânzii legale, de la fiecare scadenta si pâna la data Platii efectiv.
Sintetizând motivele de apel ale reclamantilor, Curtea retine ca acestea au vizat, în esenta, faptul ca în mod neîntemeiat prima instanta a acordat apelantilor-reclamanti despagubiri materiale aferente sumelor echivalente sporului de 15% din indemnizatia de încadrare bruta lunara, ca urmare a obtinerii titlului stiintific de doctor, doar începând cu data de 09.04.2015, data la care a intrat în vigoare Legea nr. 71/2015, în conditiile în care aceasta solutie este rezultatul unui tratament discriminatoriu care trebuie cenzurat de instanta de control judiciar.
Totodata, se sustine ca prima instanta a respins în mod nelegal petitul cu privire la acordarea cuantumului despagubirilor si pentru viitor, desi dreptul reclamantilor este un drept nascut, personal si direct, fiind consecinta dispozitiilor exprese ale Legii nr. 71/2014 coroborate cu dispozitiile art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010.

În opinia reclamantilor-apelanti, actiunea este întemeiata pentru întreaga perioada a celor 3 ani anteriori formularii acesteia, chiar si în situatia în care, pentru o perioada de aproximativ 5 ani, salariatii-apelanti nu au avut la îndemâna o dispozitie legala expresa care sa le permita sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si personalul încadrat care a obtinut titlul de doctor înainte de anul 2010, întrucât discriminarea apelantilor-reclamanti fata de angajatii având titlul de doctor la data de 01.01.2010, ce beneficiau si beneficiaza de compensatia tranzitorie în cuantum de 15% din salariul de baza, este reala si trebuie sanctionata prin obligarea intimatilor-pârâti la plata daunelor generate de acest tratament discriminatoriu aplicat.
În prezent, prin _ prevederilor Legii nr. 71/2015, vointa legiuitorului este neechivoca în sensul de a permite tuturor persoanelor care au obtinut titlul stiintific de doctor dupa anul  2009 sa beneficieze de acelasi nivel al salariului de baza de care a beneficiat personalul încadrat pe aceeasi functie/grad/treapta si gradatie si care a detinut titlul stiintific de doctor anterior anului 2010.

Astfel, prevederile art. I pct. 6 ale Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în anul 2015, introduc, în continutul Ordonantei, prevederi noi, si anume: „Prin nivel de salarizare în plata pentru functiile similare se întelege acelasi cuantum al salariului de baza cu cel al salariatilor având aceeasi functie, în care au fost incluse, dupa data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum si sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de aceasta data, daca salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineste aceleasi conditii de studii: medii, superioare, postuniversitare, doctorale, de vechime si îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii, specifice locului de munca la data angajarii sau promovarii”.

Totodata, prin Nota comuna a M.M.F.P.S.P.V. - M.F.P. nr. 874/02.06.2015, se arata ca, prin Legea nr. 71/2015, s-a creat posibilitatea ca personalul încadrat în institutiile si autoritatile publice, care avea un nivel al salariului de baza si al sporurilor mai mic decât cel stabilit la nivel maxim în cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, sa fie salarizat la nivelul maxim daca îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii. Aceasta prevedere se aplica si în cazul stabilirii gradatiilor de care a beneficiat personalul care a avansat în gradatie dupa anul 2010.
De asemenea, prin aceasta lege, s-a creat posibilitatea ca personalul încadrat înainte de 2009, precum si personalul încadrat dupa anul 2009, care a obtinut titlul stiintific de doctor, sa beneficieze de acelasi nivel al salariului de baza de care a beneficiat personalul încadrat pe aceeasi functie/grad/treapta si gradatie si care a detinut titlul stiintific de doctor anterior anului 2010.
În finalul Notei, se evidentiaza necesitatea punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 71/2015, pentru a nu se ajunge la situatii discriminatorii si la declansarea unor actiuni in Justitie, având drept consecinta costuri suplimentare.

Prin neacordarea sporului de doctorat cadrelor didactice din învatamântul universitar, care l-au obtinut ulterior datei de 01.01.2010, s-au încalcat valori protejate de întregul sistem de drept si impuse cu putere de principiu în dezvoltarea istorica a dreptului national si universal, prin norme ce se regasesc în dreptul pozitiv, si anume: principiul egalitatii în fata legii si nediscriminarii, consfintit de art. 16 din Constitutie, art. 5 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 si art. 14 din conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
reclamantii-apelanti au mai aratat ca prevederile art. 8 din Anexa nr. 5, Capitolul I din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea si salarizarea în anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din învatamânt, referitoare la acordarea unor compensatii tranzitorii doar personalului care a obtinut titlul stiintific de doctor înainte 31 decembrie 2010, sunt vadit discriminatorii, pentru ca se înlatura posibilitatea de a obtine sporul de doctorat pentru persoanele care ob?in acest titlu dupa 31 decembrie 2009, fara a exista un criteriu obiectiv pentru care a fost aleasa aceasta solutie legislativa.

Totodata, încalcarea principiul egalitatii este sustinuta si de C_ national pentru C_ D__, care, prin Punctul de vedere nr. 790/O6.02.2014, a concluzionat astfel: „Prevederile art. 8 Capitolul I din Anexa nr. 5 la Legea nr. 63/2011 (...) nu se justifica rational, nu respecta principiul egalitatii si constituie o discriminare directa, prin încalcarea art. 16 alin. (1) coroborat cu art. 41 din Constitutia României, art. 1 pct. 1 din Protocolul nr. 12 la conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale ratificata de România prin Legea nr. 103 din/5 aprilie 2006, art. 5 alin. (1), art. 2 alin. (1) coroborat cu art. 6 lit. b) si c) din OG nr. 137/2000”.
Discriminarea suferita de apelanti rezulta din tratamentul diferit, fara o justificare obiectiva si rezonabila, a unor salariati aflati în situatii similare. O asemenea situatie intervine în cazul în care distinctia în cauza nu urmareste un scop legitim sau nu exista un raport rezonabil de proportionalitate între mijloacele utilizate si scopul urmarit a fi realizat.

Apelantii pretind ca, în cauza, sunt îndeplinite toate premisele discriminarii, prima conditie fiind legata de existenta unui tratament diferentiat, manifestat prin deosebiri, excludere, restrictii sau preferinte în cazul unor persoane aflate în situatii comparabile. Astfel, apelantii nu au beneficiat de acest spor de 15% la salariu, desi au sustinut si promovat examenul de doctorat si detin o diploma în acest sens, în timp ce colegi de-ai lor beneficiaza de acest spor, fara sa existe o diferentiere obiectiva între cele doua grupuri de persoane .
O alta conditie, de asemenea îndeplinita în speta, este legata de existenta unui criteriu de discriminare, conform dispozitiilor art. 2 din OG nr. 137/2000.

În fine, tratamentul diferentiat are ca scop restrângerea ori înlaturarea recunoasterii folosintei sau exercitarii unui drept nenascut de lege, fara a fi justificat de vreo cauza legitima ori de vreun motiv obiectiv.
Acest tratament are ca finalitate înlaturarea dreptului apelantilor de a se bucura de un drept fundamental recunoscut de lege, si anume dreptul la un salariu si dreptul de a fi tratati la fel, pentru munca egala sa se obtina o recompensare egala.
Autorii apelului au mai adaugat ca, în jurisprudenta recenta, instantele recunosc dreptul angajatilor, care au dobândit titlul de doctor ulterior anului 2009, de a beneficia de sumele echivalente sporului de 15% din indemnizatia de încadrare bruta lunara, ca urmare a obtinerii titlului stiintific de doctor, acordate si pentru viitor, prin includerea acestora în salariu de baza, sume actualizate cu indicele de inflatie, sens în care este sentinta civila nr. xxx/07.12.2015 a Tribunalului Bucuresti.

În drept, apelul reclamantilor a fost întemeiat pe dispozitiile art. 451 si urmatoarele si ale art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila.  
Pârâta U__ Politehnica Timisoara a declarat apel împotriva aceleiasi sentinte, solicitând schimbarea ei în parte, în sensul respingerii în totalitate a actiunii.
În motivarea apelului, pârâta sustine ca instanta de fond a depasit cadrul procesual stabilit de reclamant, luând în considerare, ca temei juridic al actiunii, prevederile Legii nr. 71/2015, desi acesta nu a fost precizat prin actiunea introductiva. Fundamentul juridic al cererii de chemare in judecata este indicat abia în continutul raspunsului la întâmpinare, care nu poate constitui un act de investire al instantei, întrucât nu îndeplineste conditiile unei precizari de actiune în întelesul dat de art. 201 si art. 204 din Codul de procedura civila. 
Pârâta a criticat solutia primei instante cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului educatiei nationale si C_ stiintifice, deoarece, conform Legii nr. 1/2011, M_ educatiei nationale este ordonatorul principal de credite si autoritatea ce aloca universita?ii fondurile necesare Platii drepturilor salariale. Astfel, în raportul juridic de drept material dedus judecatii, în sarcina ministerului exista o obligatie de a face fata de pârâta angajatoare, care ar putea cadea în pretentii. Chiar daca nu ministerul este angajatorul, acesta trebuie sa aloce universita?ii, prin contractul institutional, fondurile necesare Platii drepturilor ce fac obiectul prezentei cauze.

În ceea ce priveste fondul litigiului dintre parti, pârâta-apelanta sustine ca solutia tribunalului se întemeiaza pe interpretarea si aplicarea eronata a prevederilor Legii nr. 71/2015, pe baza carora prima instanta a constatat ca reclamantii ar beneficia, totusi, de drepturile salariale stabilite de art. 1 alin. 5^1, respectiv art. 5 ind. 1 si 2 din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost modificata de Legea nr. 71/2015.
Pârâta-apelanta apreciaza ca interpretarea instantei de fond nu respecta vointa legiuitorului, deoarece art. 1 alin. 9 din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost modificata de Legea nr. 71/2015, prevede expres ca în privinta salarizarii personalului din învatamânt sunt aplicabile prevederile Legii nr. 63/2011, act normativ care stipuleaza ca, dupa _, personalul din învatamânt care beneficia, la data de 31.12.2009, de sporul pentru titlul stiintific de doctor, va beneficia de o compensa?ie tranzitorie. În plus, conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 63/2011, în contractele individuale de munca încheiate dupa _ acestei legi nu mai pot fi stabilite compensatii tranzitorii. Legea nr. 63/2011 a fost abrogata de art. VI din OUG nr. 20/2016.
De aceea, M_ educatiei nationale si C_ stiintifice, având în vedere opinia Comisiei pentru Munca si protectie Sociala din Camera Deputa?ilor, în calitate de autor al amendamentelor aduse prin Legea nr. 71/2015, exprimata prin adresa nr. 158,163/DRUS/26.02.2016, a comunicat Universita?ii Politehnice Timisoara ca personalul angajat în institutiile de învatamânt universitar nu poate beneficia de prevederile art. 1 alin. 5^1 din OUG nr. 83/2014, aprobata cu modificari de Legea nr. 71/2015.

A mai aratat ca reclamantilor-intimati nu le sunt aplicabile dispozitiile art. 5 alin. 1 si 1^1 din OUG nr. 83/2014, astfel cum a fost aprobata de Legea nr. 71/2015, deoarece acestea se refera la personalul nou încadrat. Nici unul dintre reclamanti nu s-a angajat la U__ Politehnica Timisoara dupa data de 09.04.2015, ci anterior acestei date.
D__ luna august 2016, reclamantilor li se acorda acest drept salarial, în baza OUG nr. 57/2015, astfel cum a fost modificata de OUG nr. 20/2016.
Conform Legii nr. 53/2003, contractul individual de munca este un contract cu executare succesiva, iar dreptul de a încasa salariul se na?te lunar, conditionat de prestarea muncii salariale. Or, pârâta nu poate fi obligata si pe viitor la plata acestor drepturi, atâta vreme cât nu se stie daca reclamantii vor presta munca în aceleasi conditii si pentru viitor pâna la încetarea contractelor individuale de munca.

În mod nelegal Tribunalul T__ a obligat pârâta la plata debitului actualizat cu rata inflatiei si cu dobânda legala, calculate de la scadenta si pâna la data Platii efective, în conditiile în care U__ Politehnica Timisoara nu a fost pusa în întârziere de reclamantii-intimati printr-o notificare scrisa, anterioara datei introducerii actiunii. D__ urmare, obligarea sa la plata debitului actualizat ar trebui facuta cel mai devreme de la data introducerii cererii de chemare în judecata.
Referitor la cuantumul cheltuielilor de judecata, se sustine ca în mod netemeinic Tribunalul T__ a obligat pârâta la plata în întregime a acestor cheltuieli, atâta vreme cât actiunea a fost admisa în parte.
În drept, au fost prevederile art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila. 
Analizând cele doua apeluri, prin prisma motivelor invocate si a probelor administrate în cauza, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 466 si urmatoarele din Codul de procedura civila, Curtea constata ca este întemeiat apelul reclamantilor si neîntemeiat apelul pârâtei pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamantii sunt cadre didactice titulare, care îsi desfasoara activitatea în cadrul pârâtei U__ Politehnica Timisoara, obtinând titlul stiintific de doctor în perioada 2009 - 2011.
Litigiul pendinte are ca obiect plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin discriminarea reclamantilor în comparatie cu cei care au obtinut titlul de doctor anterior datei de 1.01.2010 si care au primit sume compensatorii echivalente cu contravaloarea sporului de doctorat de 15% din salariul de baza.
Cu privire la motivul de apel ce tine de pretinsa depasire a limitelor investirii, Curtea retine ca instantele judecatoresti nu sunt tinute de temeiul juridic indicat de parti, deoarece, potrivit art. 22 alin. 4 din Codul de procedura civila, „judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire”.

Pornind de la principiul enuntat mai sus si observând ca reclamantii au solicitat drepturi banesti rezultate din executarea contractelor de munca si pentru perioada ulterioara datei de 09.04.2015, când au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 71/2015, Curtea constata ca mentionarea ca temei de drept a acestui act normativ, de catre autorii cererii introductive, nu are semnificatia procedurala a unei completari de actiune si nu trebuie sa respecte exigentele acesteia, în sensul art. 201 - art. 204 din Codul de procedura civila, asa cum neîntemeiat pretinde pârâta-apelanta. reclamantii nu au facut altceva decât sa aduca un argument de drept suplimentar pentru a sustine temeinicia cererii de chemare în judecata, argument care, cu respectarea principiului contradictorialita?ii si a dreptului la aparare al pârâtei, a fost adus la cunostinta acesteia prin raspunsul la întâmpinare. Prin urmare, critica pârâtei referitoare la încalcarea principiului disponibilitatii, prin depasirea cadrului procesual stabilit prin cererea de chemare în judecata, nu este fondata.     

În mod corect prima instanta a stabilit, în considerarea caracterului strict personal al litigiului de munca, ca doar angajatorul direct al reclamantilor: U__ Politehnica Timisoara poate avea calitatea de pârât în cauza.
Indiferent de sursa de finantare a universitatii pârâte, raporturile de munca se leaga în mod direct numai între salariat si angajator, iar procedura de alocare de fonduri de catre ordonatorul principal de credite, în speta M_ educatiei si C_ stiintifice, are loc în cadrul unui raport juridic de drept administrativ, ce excede cadrului procesual creat de reclamanti prin cererea de chemare în judecata.

În acest sens s-a pronuntat si Înalta Curte de Justitie si Casatie, prin Decizia nr. 10/19.09.2011, retinând ca raporturile dintre ordonatorii de credite sau ordonatorul de credite si angajator nu permit atragerea în proces a ordonatorului de credite pentru a fi obligat la alocarea de fonduri. solutia de admitere a exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a ordonatorului principal de credite se impune cu atât mai mult cu cât el este chemat în proces pentru plata directa a drepturilor salariale pretinse de reclamanti. Astfel, motivul de apel al pârâtei legat de modul de stabilire a cadrului procesual este nefondat.
În ceea ce priveste fondul litigiului, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 21/2016, cu un rol important de îndrumare pentru instantele judecatoresti,solutionând un recurs in interesul legii declarat de Avocatul Poporului,instanta suprema a statuat ca „în interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 30 alin. (6) si art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009, art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 si art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, au dreptul la sume compensatorii persoanele care au dobândit titlul de doctor dupa _ Legii nr. 330/2009”.

Având ca punct de plecare dispozitivul acestei decizii,care prefigureaza destul de clar orientarea instantei supreme asupra modului de interpretare a prevederilor legale enuntate supra,precum si faptul ca interpretarea data prin Decizia nr. 21/2016 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie este obligatorie dupa publicarea sa in Monitorul Oficial, potrivit prevederilor art. 517 alin.4/C.pr.civ, pentru a asigura o practica judiciara unitara a instantei in ce priveste aceste categorii de litigii, Curtea retine ca, anterior modificarii sistemului de salarizare al reclamantilor prin Legea nr. 330/2009, privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, sporul de 15% pentru titlul stiintific de doctor era acordat reclamantilor prin efectul art. 90 alin.5,coroborat cu art. 50 alin.10 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Dreptul salarial astfel acordat nu a mai fost prevazut de normele Legii nr.330/2009, iar,potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 330/2009,„drepturile salariale ale personalului platit din fondurile publice sunt exclusiv cele prevazute în prezenta lege”.

În baza art. 4 alin. (1) si art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010,„începând cu luna ianuarie 2010, întregul personal din sectorul bugetar va fi reîncadrat corespunzator transelor de vechime în munca si pe functiile corespunzatoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009, iar, în cazul în care drepturile salariale astfel determinate sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotarâri ale Guvernului pentru functia respectiva pentru luna decembrie 2009, se acorda o suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta, în masura în care persoana îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii. Aceasta suma se include în salariul de baza, solda/salariul functiei de baza sau indemnizatia lunara de încadrare, dupa caz, dar nu este luata în calcul la determinarea altor drepturi de natura salariala care se stabilesc în functie de acestea.”

Dispozitii similare celor de mai sus s-au regasit si in legislatia tranzitorie aplicabila personalului bugetar in anul 2011,deoarece art. 1 alin.5 din Legea nr.285/2010 are urmatorul continut: „sporurile stabilite prin legi sau hotarâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009 si care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, dupa caz, ca sporuri la data reîncadrarii se introduc în salariul de baza, în indemnizatia de încadrare bruta lunara, respectiv în solda/salariul de functie, fara ca prin acordarea lor sa conduca la cresteri salariale, altele decât cele prevazute de prezenta lege.”

Pentru cadrele didactice, aceeasi dispozitie de principiu este prevazuta în art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, lege speciala de salarizare anuala pentru aceasta categorie socioprofesionala, în sensul ca \"Persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul stiintific de doctor beneficiaza de o compensatie tranzitorie calculata prin aplicarea procentului de 15% la salariul de baza [...]\".
Din coroborarea dispozitiilor legale mentionate anterior rezulta ca sporul salarial de 15% acordat pentru detinatorul titlului stiintific de doctor (sporul de doctorat), nu s-a mai regasit, ca atare, în legile-cadru de salarizare nr. 330/2009 si nr. 284/2010. Prin urmare, acesta nu a mai fost acordat la încadrarea/reîncadrarea personalului, potrivit noilor legi de salarizare.
Pentru salariatii bugetari care,la data intrarii în vigoare a Legii nr. 330/2009, aveau în plata sporul de doctorat, solutia legislativa a fost aceea de a introduce cuantumul acestui spor, nu procentual, ci ca suma compensatorie acordata potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010. Aceasta suma compensatorie a fost prevazuta pentru a respecta dispozitia legala potrivit careia nivelul salariilor în plata nu poate scadea prin aplicarea noii legi.

In consecinta,din prevederile legale enuntate mai sus rezulta ca sporul de doctorat a supravietuit prin introducerea lui în salariul de baza, conform art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010, acest tratament juridic fiind continuat de legile anuale de salarizare, caci legiuitorul nu a operat o abrogare veritabila si efectiva, ci a instituit o natura juridica noua,pentru suma ce recompenseaza angajatul care îsi perfectioneaza pregatirea profesionala prin obtinerea titlului stiintific de doctor. Prin includerea acestei sume în salariul de baza, rezulta ca un drept salarial secundar devine parte a salariului, ca drept fundamental, recunoscut si aparat de lege. Altfel spus, dreptul a supravie?uit, chiar daca a cunoscut o evolutie în planul reglementarii si a dobândit o noua denumire: \"suma compensatorie\", fiind inclus în salariul de baza.

Un argument in plus in sensul celor aratate mai sus este si prevederea introdusa in continutul Legii nr. 284 /2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice prin Legea 193/2016 ,care introduce in cuprinsul Legii cadru ,la art. 19 ind.1 urmatoarele prevederi legale: „personalul care detine titlul stiintific de doctor, indiferent de data obtinerii acestuia, beneficiaza de un spor de 15% din salariul de baza/solda functiei de baza/salariul functiei de baza/indemnizatia de încadrare, daca îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:a) îsi desfasoara activitatea în domeniul pentru care poseda titlul stiintific sau conducatorul institutiei apreciaza ca pregatirea doctorala este utila compartimentului în care îsi desfasoara activitatea persoana respectiva; b) nu a beneficiat de acordarea acestui spor sau nu i-a fost introdus în salariul de baza, potrivit reglementarilor legale anterioare, ca suma compensatorie.\"

Aceasta norma legala este in acord cu dispozitiile cu valoare de principiu din legile-cadru de salarizare nr. 330/2009, nr. 284/2010 si nr. 285/2010. Mai precis, art. 3 lit. d) referitoare la: \"echitate si coerenta, prin crearea de oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala, pe baza principiilor si normelor unitare privind stabilirea si acordarea salariului si a celorlalte drepturi de natura salariata ale personalului din sectorul bugetar.\"
existenta mai multor acte normative, adoptate succesiv într-un interval scurt de timp, în baza carora s-a intentionat salarizarea unica a bugetarilor nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferentiat si pentru nesocotirea principiului egalitatii de tratament fata de toti salariatii si care presupune plata egala pentru munca de valoare egala.
Tot astfel,criteriul temporal sau acela al unor reglementari diferite nu poate justifica diferente de salarizare între persoane care exercita aceeasi functie si care au aceeasi pregatire profesionala.

Prin urmare, nu poate fi acceptata o situatie defavorabila în ceea ce priveste personalul care, începând cu anul 2010, îndeplineste conditiile necesare pentru a-i fi inclusa în salariu suma compensatorie de 15% din salariul de baza, cum sunt reclamantii din prezenta cauza, comparativ cu personalul care, în anul anterior, era astfel salarizat.
Pentru toate categoriile de personal aflate în situatii identice, salarizarea trebuie sa se faca la nivelul de salarizare în plata pentru functiile similare din institutia/autoritatea publica unde sunt încadrati. Atunci când este analizata identitatea de situatii între doi angajati, nu trebuie verificata identitatea de reglementare, ci trebuie avuta în vedere identitatea de activitate desfasurata si de pregatire profesionala.
In fine,Curtea mai retine ca ceea ce se solicita prin sesizarea formulata se reduce la aplicarea unui principiu fundamental din dreptul muncii: la munca si pregatire identica, salarizare identica.

In contextul expus mai sus nu exista niciun argument legal care sa justifice diferentele salariale dintre persoane care desfasoara aceeasi activitate în cadrul aceleiasi institutii. Salariile se stabilesc pe categorii de functii si pe niveluri de pregatire profesionala, iar nu în considerarea situatiei particulare a fiecarui salariat in parte si care sunt, în mod întâmplator, contemporane edictarii unui act normativ.
Potrivit jurispruden?ei constante a instantei de contencios constitutional, precum si a celei a Curtii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalitatii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmarit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice în mod rational si obiectiv.
asadar, reclamantilor care au obtinut titlul de doctor dupa 12 decembrie 2009 si pâna la aparitia Legii nr. 71/2015 nu li se acorda un spor de 15%, ci li se stabileste un salariu de baza care include \"sume compensatorii\" calculate conform metodei indicate la art. 8 din anexa nr. V a Legii nr. 63/2011, doar asa putându-se asigura respectarea principiului înscris în art. 3 lit. c) si d) din Legea nr. 330/2009.
Curtea mai retine ca începând cu data de 09.04.2015 a intrat in vigoare Legea nr. 71/2015, care,la art.1 introduce in cuprinsul OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în anul 2015, precum si alte masuri în domeniul cheltuielilor publice,pe care o modifica si o completeaza,prevederea continuta de art. (5^1):”Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului si din celelalte institutii si autoritati publice, salarizat la acelasi nivel, precum si personalul din cadrul Consiliului Concurentei si al Curtii de Conturi, inclusiv personalul prevazut la art. 5 din aceste institutii, care beneficiaza de un cuantum al salariilor de baza si al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiasi institutii sau autoritati publice pentru fiecare functie/grad/treapta si gradatie, va fi salarizat la nivelul maxim daca îsi desfasoara activitatea în aceleasi conditii.\"
Curtea considera ca textul are _ înlaturarea discriminarilor create in urma aplicarii succesive a legilor tranzitorii de salarizare a bugetarilor,constituind temei pentru acordarea  drepturilor salariale tuturor angajatilor din institutiile si autoritatile publice, la acelasi nivel cu salariatii aceluiasi angajator(nr. institutie sau autoritate publica), care, desi au aceeasi functie, grad, treapta sau gradatie si îsi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, beneficiaza de o salarizare maxima superioara. 
Pentru a stabili domeniul de aplicare al textului legal in discutie, prin Decizia nr. 23/26.09.2016 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie s-a admis cererea având drept obiect lamurirea unei chestiuni de drept si s-a stabilit ca „în interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanta de urgenta a  Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în anul 2015, precum si alte masuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma \"salarizat la acelasi nivel\" are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurentei, al Curtii de Conturi, precum si din cadrul celorlalte autoritati si institutii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea si aplicarea aceleiasi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a  Guvernului nr. 83/2014, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, în cadrul aceleiasi autoritati sau institutii publice.”Cum,potrivit art. 521 alin.3 din C.pr.civ.,interpretarea data de ICCJ prevederilor art. 5 ind. 1 din OUG nr. 83/2014 este obligatorie pentru instantele judecatoresti,trebuie conchis ca textul supus interpretarii vizeaza _ autoritatilor si institutiilor publice carora le sunt aplicabile prevederile art. 1 ,alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a  Guvernului nr. 83/2014,deci inclusiv pe reclamantii apelanti .

Situatia premisa avuta in vedere de textul art.1,alin.5 ind.1 al OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice în anul 2015,amendat prin Legea nr. 71/2015 este evident incidenta in cauza, deoarece in cadrul Universitatii s-a realizat un tratament diferit in materie de salarizare intre salariatii care au obtinut titlul de doctor înainte de _ Legii nr. 330/2009,pe de-o parte si reclamantii care au obtinut acelasi titlu dupa 1 ianuarie 2010.
Cum din aparerile paratei U__ Politehnica Timisoara a rezultat ca,in calitate de angajatoare a reclamantilor nu a considerat ca prevederile Legii nr. 71/2015 se extind si asupra categoriei profesionale din care fac parte titularii actiunii si nu le-au aplicat ca atare,in acord cu cele statuate prin cele doua decizii ale instantei supreme la care s-a facut referire mai sus,Curtea  concluzioneaza ca sumele compensatorii solicitate de autorii actiunii se cuvin si dupa _ acestor prevederi legale.

Daunele interese pentru neplata drepturilor salariale,reprezentând actualizari si dobânda legala  se cuvin reclamantilor de la scadenta in temeiul prevederilor art. 166 alin.4 din Codul Muncii,coroborat cu art. 1535 alin.1 din Codul Civil.
In fine,în ce priveste cheltuielile de judecata,acordarea acestora de catre prima instanta de fond se justifica având in vedere si solutia pronuntata in calea de atac a apelului.

Pentru toate aceste motive,vazând prevederile art. 480 alin.1 si 2 din C.pr.civ., Curtea va admite apelul reclamantilor si va respinge apelul paratei.
Va schimba în parte sentinta apelata, în sensul ca va obliga pârâta U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului N__ R_-M_, sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 23.03.2010, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective .

Va obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului C__ A_-V_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala, cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.

Va obliga parata U__ Politehnica Timisoara sa acorde reclamantului L__ E_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 07.12.2011, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala, cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.

Va obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului B_ I_-A_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 06.06.2011, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.

Va obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantei T__ A_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala, cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.
Va pastra celelalte dispozitii ale sentintei apelate, inclusiv cu privire la plata cheltuielilor de judecata in prima instanta.
 
 
PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:
 
Admite apelul declarat de catre reclamantii-apelanti N__ R_-M_, C__ A_-V_, L__ E_, B_ I_-A_ si T__ A_ reprezentati prin S_ L__ din U__ P__ Timisoara împotriva sentintei civile nr. 2152/14.07.2016, pronuntata de catre Tribunalul T__ în dosar nr. xX, în contradictoriu cu apelanta pârâta U__ P__ Timisoara si intimatii pârâti M_ educatiei si C_ stiintifice si C_ national pentru C_ D__.

Respinge apelul declarat de pârâta apelanta U__ P__ Timisoara împotriva aceleasi hotarâri judecatoresti.
Schimba în parte sentinta apelata, în sensul ca obliga pârâta U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului N__ R_-M_, sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 23.03.2010, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective .

Obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului C__ A_-V_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.

Obliga parata U__ Politehnica Timisoara sa acorde reclamantului L__ E_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 07.12.2011, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.

Obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantului B_ I_-A_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 06.06.2011, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.

Obliga parata U__ P__ Timisoara sa acorde reclamantei T__ A_ sumele compensatorii reprezentând echivalentul sporului de doctorat de 15 % din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta la data de 27.11.2009, începând cu data de 21.01.2013 si pana la încetarea starii de discriminare,sume ce vor fi actualizate cu rata inflatiei si la care se va adauga dobânda legala,cu titlul de daune interese moratorii, calculate de la data scadentei si pana la data platii lor efective.

Pastreaza celelalte dispozitii ale sentintei apelate, inclusiv cu privire la plata cheltuielilor de judecata in prima instanta.

Fara cheltuieli de judecata in apel.

DEFINITIVA.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 21 februarie 2017.

 

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati

Mai multe despre:   despagubiri    indice de inflatie    spor de doctorat    discriminare    dobanda legala    indemnizatie de incadrare   


Sus ↑