Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. XXXXXXXXXXXX, la data de 29.03.2013, contestatorul M. D. C. a chemat in judecata pe intimata S. R. DE T., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta: - sa se constate nulitatea deciziei de concediere nr. 568 din 04.03.2013 si a preavizului nr. xxxxx/29. 01. 2013; - sa se dispuna repunerea partilor in situatia anterioara concedierii prin reintegrarea contestatorului in postul detinut anterior concedierii; - sa fie obligata intimata la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat in intervalul cuprins intre momentul incetarii contractului individual de munca si cel al reintegrarii efective in postul detinut anterior concedierii; Prin sentinta civila nr. 1056 din data de 31. 01. 2014, Tribunalul Bucuresti a admis actiunea formulata de reclamantul M. D. C. in contradictoriu cu parata S. R. DE T. ; a anulat decizia nr. DRU 568/04.03.2013 emisa de parata si preavizul nr. xxxxx/29. 01. 2013; a dispus reintegrarea reclamantului in munca, pe postul si functia detinute anterior emiterii deciziei de concediere; a obligat parata la plata catre reclamant a despagubirilor egale cu drepturile salariale indexate, majorate si reactualizate, si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul, incepand cu data de 04.03.2013 pana la data reintegrarii in munca. Prin aceeasi sentinta s-a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecata, formulata de parata, ca neintemeiata. Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta, a avut, in vedere, urmatoarea situatie de fapt si de drept: IN FAPT Prin decizia nr. 568/04.03.2013 emisa de parata s-a stabilit ca incepand cu data de 04.03.2013 inceteaza contractul individual de munca al contestatorului, inregistrat sub nr. 9668/03. 01. 2005, angajat in functia de cameraman in cadrul Directiei Artistice si Productie, Departamentul Artistic, Serviciul Filmari Teren, mentionandu-se ca masura concedierii, pentru motive neimputabile salariatului, este intemeiata pe dispozitiile art. 65 alin. (1) din Codul muncii , republicat, data fiind desfiintarea locului de munca ocupat de acesta (filele 10-16). S-a indicat in decizie faptul ca incepand cu data de 04. 02. 2013 reclamantul a beneficiat de un termen de preaviz de 20 de zile lucratoare. Motivul desfiintarii locului de munca al reclamantului, indicat in decizia contestata, este reprezentat de faptul ca prin hotararea nr. 110/28.08.2012 a Consiliului de Administratie al SRTV a fost aprobata desfiintarea unui numar de 635 de locuri de munca, din care 7 locuri de munca aferente functiilor de conducere si 628 de locuri de munca aferente functiilor de executie, in vederea reducerii costurilor operationale si de functionare a institutiei, cu scopul stingerii datoriilor acumulate si de acoperire a cheltuielilor de modernizare si retehnologizare a fluxurilor interne de productie, in acord cu |Memorandumul aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta din data de 01.09.2012, privind aprobarea esalonarii platii datoriei fiscale a SRTV. Se mai arata in decizia contestata ca selectia pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere s-a realizat intocmai cum se prevede la art. 52 bis, respectiv art. 52 din contractul colectiv de munca in vigoare si astfel cum s-a discutat cu sindicatul reprezentativ, care a inteles sa participe la procesul de consultari ce a avut loc in perioada 13-24 septembrie 2012, in sensul ca salariatii SRTV sa fie supusi unui proces de departajare pe baza unui memoriu de activitate, interviu si a unui test grila. De asemenea, conform deciziei mentionate reclamantul a obtinut in urma selectiei realizate un punctaj general de 62,00 si nu a fost cuprins in categoria persoanelor cu probleme sociale avute in vedere in cadrul procesului de diminuare a consecintelor concedierii (fila 15). Nota acestuia este prevazuta in tabelul depus la dosar, fila 643 vol. II. In actul aditional la contractul individual de munca nr. 9668/01.03.2005 incheiat intre reclamant si parata la data de 12.10.2011 sunt prevazute criteriile de evaluare a realizarii obiectivelor de performanta individuala ale salariatului, respectiv: gradul de performanta in indeplinirea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor prevazute in fisa postului, competenta profesionala, modul in care este solicitat de colaboratori, capacitatea de rezistenta la stres, adaptabilitatea, cunoasterea si respectarea normelor, procedurilor si regulamentelor interne in vigoare, capacitatea de comunicare, conduita in timpul serviciului, relatiile interpersonale, capacitatea de autoperfectionare (filele 19, 20). Pe baza acestor criterii, la data de 06.09.2012 angajatorul a efectuat un raport de evaluare a performantelor profesionale individuale, conform caruia reclamantul a obtinut un punctaj de 8,3 (fila 23). IN D. Instanta a analizat din oficiu, avand in vedere caracterul imperativ al normelor de drept: respectarea art. 76 din art. 279 , referitor la forma deciziei de concediere; respectarea prevederilor capitolului V, sectiunea a 5-a din art. 279 (Concedierea colectiva. Informarea, consultarea salariatilor si procedura concedierii colective); respectarea prevederilor art. 65 alin. 2 din art. 279 (Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa). De asemenea, instanta a analizat motivele de nelegalitate ale deciziei contestate, invocate de reclamant, care nu atrag sanctiunea nulitatii absolute in lipsa existentei unei vatamari. 1. Respectarea art. 76 din art. 279 : Potrivit art. 76 din art. 279 : Decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu: a) motivele care determina concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective; d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64 (aceasta cerinta nu se aplica in cazul concedierii prevazute de art. 65 din art. 279 , potrivit deciziei pronuntate in recurs in interesul legii nr. 6/2011). Conform art. 69 alin. 2 lit. d din Legea nr. 53/2003 republicata – Codul muncii , in perioada in care au loc consultari, potrivit alin. (1), pentru a permite sindicatului sau reprezentantilor salariatilor sa formuleze propuneri in timp util, angajatorul are obligatia sa le furnizeze toate informatiile relevante si sa le notifice, in scris, urmatoarele: d) criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere. Instanta a retinut ca in decizia de concediere sunt indicate motivele care au determinat concedierea, respectiv desfiintarea locului de munca in urma reorganizarii schemei de personal in scopul reducerii cheltuielilor operationale si de functionare ale paratei. De asemenea, a fost indicat termenul de preaviz, de 20 de zile, si data de la care acesta a inceput sa curga. In ceea ce priveste ordinea de prioritate la concediere, in decizia contestata se indica ca aceasta este cea rezultata din art. 52, respectiv 52 bis din Contractul colectiv de munca, precum si din consultarile care au avut loc cu sindicatul reprezentativ. Potrivit art. 52 din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SRTV, la luarea masurii desfacerii contractului individual de munca in conditiile art. 47 si 48, vor fi avute in vedere urmatoarele criterii de protectie sociala minimala, in urmatoarea ordine de prioritate pentru mentinerea in functie: masura sa afecteze numai in ultimul rand femeile care au in ingrijire copii, barbati vaduvi sau divortati care au in intretinere copii, precum si salariatii care mai au cel mult 3 ani pana la pensionare daca masura ar putea afecta doi soti care lucreaza in unitate, mai intai se va desface contractul individual de munca al sotului care are venitul cel mai ic, fara ca prin aceasta sa se poata desface contractul individual de munca al unei persoane care ocupa un post nevizat de reducerea de personal masura sa afecteze, mai intai, persoanele care nu au copii in intretinere. Conform art. 52 bis, criteriile prevazute la art. 52 se aplica pentru departajarea salariatilor dupa evaluarea performantelor profesionale individuale. Instanta a retinut ca in baza art. 51 alin. 2 din contractul colectiv de munca, angajatorul impreuna cu sindicatul reprezentativ vor stabili, dupa caz, si alte criterii pentru aplicarea efectiva a reducerii de personal, sens in care s-a stabilit exceptarea de la procesul de selectie a unui numar de 55 de angajati, avandu-se in vedere situatia sociala a acestora. Fata de cele retinute, Tribunalul a retinut ca sunt respectate conditiile de forma ale deciziei de concediere. 2. Respectarea prevederilor capitolului V, sectiunea a 5-a din art. 279 (Concedierea colectiva. Informarea, consultarea salariatilor si procedura concedierii colective): Conform dispozitiilor art. 69 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicata – Codul muncii , in cazul in care angajatorul intentioneaza sa efectueze concedieri colective, acesta are obligatia de a initia, in timp util si in scopul ajungerii la o intelegere, in conditiile prevazute de lege, consultari cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, cu privire cel putin la: a) metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati care vor fi concediati;b) atenuarea consecintelor concedierii prin recurgerea la masuri sociale care vizeaza, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionala a salariatilor concediati. Instanta, fata de corespondenta depusa la dosar si dovezile de comunicare a acesteia, a constatat ca au fost respectate dispozitiile sectiunii a 5-a din capitolul IV din art. 279 , cu privire la notificarile ce trebuie realizate in procedura de concediere colectiva. Potrivit art. 69 alin. 2 lit. d din art. 279 , in perioada consultarilor, angajatorul are obligatia sa furnizeze si sa notifice in scris: d) criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere. Potrivit dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 republicata – Codul muncii , criteriile prevazute la alin. (2) lit. d) se aplica pentru departajarea salariatilor dupa evaluarea realizarii obiectivelor de performanta. Conform acestor dispozitii legale, ordinea in care trebuie parcurse etapele derivand din dispozitiile art. 69 alin. 2 lit. d si art. 69 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 republicata – Codul muncii , este urmatoarea: 1) evaluarea realizarii obiectivelor de performanta; 2) departajarea salariatilor in raport de criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere. Aceasta ordine rezulta si din art. 52 bis din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul SRTV (criteriile prevazute la art. 52 – criterii de protectie sociala minimala, se aplica pentru departajarea salariatilor dupa evaluarea performantelor profesionale individuale). Art. 51 alin. 2 din contractul colectiv de munca incheiat la nivelul paratei prevede ca angajatorul impreuna cu sindicatul reprezentativ vor stabili, dupa caz, si alte criterii pentru aplicarea efectiva a reducerii de personal, iar art. 51 alin. 1 prevede ordinea in care vor fi desfiintate posturile, respectiv: 1. reducerea posturilor vacante; 2. desfiintarea contractelor individuale de munca ale salariatilor care cumuleaza doua sau mai multe functii si a celor care cumuleaza pensia cu salariul; 3. desfiintarea contractelor individuale de munca ale salariatilor care indeplinesc conditii de pensionare anticipata sau anticipata partial. Prin urmare, primul criteriu de departajare a salariatilor, in vederea stabilirii ordinii de prioritate la concediere, il reprezinta evaluarea realizarii obiectivelor de performanta, iar angajatorul nu poate stabili, prin derogare de la prevederile imperative ale Codului muncii, in contractul colectiv de munca ori in alte documente incheiate intre angajator si sindicatul reprezentativ, alte criterii prioritare, precum protectia sociala a angajatilor. In consecinta, intrucat art. 51 alin. 2 din contractul colectiv de munca contravine art. 69 alin. 3 din art. 279 , acesta nu poate fi aplicat in speta. Asadar, procesul verbal din data de 23. 01. 2013, incheiat cu prilejul intalnirii dintre reprezentantii Patronatului si ai sindicatului reprezentativ SPUSTV, prin care s-a stabilit ocuparea a 55 de posturi din organigrama paratei de salariatii aflati in situatii dificile, care sunt exceptati de la procedura de selectie, avand la baza hotararea nr. 1/23. 01. 2013 a Consiliului de Administratie al SRTV, conform careia numarul de 2395 de posturi, prevazut in schema organizationala cuprinsa in Programul de redresare economica a SRTV, aprobat prin HCA nr. 110/2012, se suplimenteaza cu 55 de posturi si va fi de 2450 posturi, este nelegal, intrucat incalca prevederile art. 69 alin. 3 din art. 279 . In consecinta, intrucat 55 de angajati au fost exceptati de la procedura de evaluare a indeplinirii obiectivelor de performanta, procedura de concediere colectiva a fost realizata cu incalcarea dispozitiilor imperative ale sectiunii a 5-a din capitolul IV din art. 279 , prin urmare intervine sanctiunea nulitatii absolute, prevazute de art. 78 din art. 279 (concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta). Mai mult, instanta a constatat ca printre cele 55 de persoane carora nu li s-a aplicat procesul de selectie, ca urmare a suplimentarii numarului de posturi in organigrama paratei, se afla Tabirgic M. I., care are functia de cameraman in cadrul Serviciului Resurse de Productie, departamentul Emisiuni si Stiri Sportive (fila 775, vol. II). Acesta a fost exclus de la selectie intrucat are 2 copii minori si sotie cu venit de 400 lei pe luna (fila 832, vol. II). In consecinta, pentru postul ocupat de persoana exclusa de la selectie au fost prejudiciate interesele reclamantului, care ar fi avut vocatia mentinerii sale pe acest post (in speta, reclamanta nu a facut dovada faptului ca nota reclamantului nu ar fi permis mentinerea sa pe acest post, nedepunand un centralizator al notelor obtinute in cadrul procesului de selectie de toate persoanele care ocupa functia de cameraman). De asemenea, instanta retine ca, potrivit procesului verbal incheiat in data de 24.09.2012 intre Patronatul SRTV si Sindicatul reprezentativ, punctul 6 (fila 389, vol. II), in cadrul selectiei s-a realizat un singur clasament, pentru studioul central si studiourile teritoriale, angajatii fiind nominalizati pe posturi (in speta pe posturile de cameraman), in functie de nota obtinuta in cadrul procesului de selectie. Tribunalul a constatat ca acest criteriu retinut de angajator pentru excluderea angajatului Tabirgic M. I. din procesul de selectie (2 copii minori si sotie cu venit de 400 lei pe luna), nu se regaseste printre criteriile prevazute de contractul colectiv de munca ori alte acte care au stat la baza concedierii colective. Fata de aceste considerente, instanta a retinut ca decizia de concediere contestata este nula, ca urmare a nerespectarii procedurii de concediere colectiva. 3. Respectarea prevederilor art. 65 alin. 2 din art. 279 (Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa) Conform art. 65 din art. 279 , concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia. Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Desfiintarea locului de munca este efectiva atunci cand el este suprimat din structura angajatorului, cand nu se mai regaseste in organigrama acestuia ori in statul de functii. Desfiintarea locului de munca are o cauza reala cand prezinta un caracter obiectiv, adica este impusa de dificultati economice, transformari tehnologice, nevoia de eficientizare a activitatii, etc. ; este serioasa cand are la baza ratiuni temeinice vizand imbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea. Cauza este serioasa atunci cand motivele care justifica masura concedierii, fara legatura cu persoana salariatului, au o anumita gravitate care sa impuna intr-adevar reducerea locului de munca. Cu privire la desfiintarea efectiva a locului de munca detinut de reclamant, Tribunalul reaminteste ca in anexa nr. 10 la Regulamentul privind organizarea si desfasurarea selectiei salariatilor SRTV, la pct. 17, se prevede ca la data de 30.10.2012 existau 193 de posturi de cameraman, dupa reorganizare urmand a fi reduse aceste posturi cu 41, rezultand astfel un numar de 152 de posturi. Din inscrisurile denumite ”structura organizatorica a SRTV la data de 31. 01. 2013”, respectiv ”structura organizatorica a SRTV la data de 31. 05. 2013” rezulta ca numarul de posturi de cameraman a fost redus de la 189 de posturi la 144 de posturi, rezultand astfel o diferenta de 55 de posturi de cameraman. In conditiile in care la dosar nu s-a depus un clasament al notelor obtinute de persoanele care au ocupat postul de cameraman si nici inscrisuri din care sa rezulte cate posturi de cameraman existau la data la care angajatorul a declansat procedura de concediere colectiva si cati cameramani au participat la procedura de selectie, avand in vedere si neconcordantele cu privire la numarul de posturi de cameraman existente la data declansarii procedurii concedierii colective, instanta retine ca nu s-a facut dovada desfiintarii efective a postului ocupat de reclamant, sarcina probei revenind angajatorului conform art. 272 din art. 279 . In ceea ce priveste cauza reala si serioasa, in decizia de concediere se arata ca in anul 2012 SRTV inregistra o datorie de xxxxxxxxxxx lei, ceea ce a determinat redimensionarea structurii de personal, corelata cu reducerea volumului de productie aferent numarului de canale care vor ramane in functiune in cadrul SRTV. Modul in care parata a inteles sa isi organizeze activitatea, raportat la scopul sau si la resursele financiare, reprezinta o chestiune de oportunitate si nu poate si cenzurata de instanta. In concluzie, intrucat din inscrisurile depuse la dosar nu rezulta cu certitudine numarul de posturi de cameraman care au fost desfiintate, si nici numarul persoanelor care ocupau functia de cameraman care au participat la procedura de selectie in vederea stabilirii ordinii de prioritate la concediere, Tribunalul a retinut ca nu sunt indeplinite in speta conditiile art. 65 alin. 2 din art. 279 . 4. Reclamantul a sustinut ca in procesul de selectie nu au fost indicate in mod clar criteriile de evaluarea a realizarii obiectivelor de performanta individuala. In acest sens, instanta a retinut ca, astfel cum sustine reclamantul, potrivit art. 27 alin. 4 din contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca va cuprinde inclusiv criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului, aplicabile la nivelul angajatorului. Aceste criterii au fost stabilite in cazul reclamantului prin actul aditional la contractul individual de munca nr. 9668/01.03.2005 incheiat intre reclamant si parata la data de 12.10.2011, respectiv: gradul de performanta in indeplinirea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor prevazute in fisa postului, competenta profesionala, modul in care este solicitat de colaboratori, capacitatea de rezistenta la stres, adaptabilitatea, cunoasterea si respectarea normelor, procedurilor si regulamentelor interne in vigoare, capacitatea de comunicare, conduita in timpul serviciului, relatiile interpersonale, capacitatea de autoperfectionare (filele 19, 20). Pe baza acestor criterii, la data de 06.09.2012 angajatorul a efectuat un raport de evaluare a performantelor profesionale individuale, conform caruia reclamantul a obtinut un punctaj de 8,3 (fila 23). Conform dispozitiilor art. 40 alin. 1 lit. f din Legea nr. 53/2003 republicata – Codul muncii , angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi: f) sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora. Asadar, stabilirea obiectivelor de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora, sunt drepturi ale angajatorului. Desi stabilirea obiectivelor de performanta profesionala reprezinta un drept al angajatorului, angajatorul nu poate evalua activitatea profesionala a angajatului pe baza unor criterii ce nu au fost cunoscute de angajat. Aceasta rezulta din art. 17 alin. 4 coroborat cu art. 17 alin. 3 lit. e din art. 279 si corespunde cerintei de previzibilitate determinata de consecintele grave ale neindeplinirii obiectivelor de performanta (de exemplu, concedierea pentru necorespundere profesionala sau prioritatea la concediere colectiva). In speta, din Procesul verbal incheiat la 24.09.2012, cu prilejul inchiderii procesului de consultare dintre reprezentantii Patronatului SRTv si ai Sindicatului reprezentativ, cu privire la metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati disponibilizati, rezulta ca partenerii sociali au convenit asupra etapelor procesului de selectie, fiind mentionate aceste etape: 1. Identificarea salariatilor care au luat nota de trecere la ultima evaluare a performantelor profesionale, intrucat numai acestia pot participa la procesul de selectie; 2. Memoriul de activitate, ce va avea o pondere de 50%; 3. Interviul, ce va avea o pondere de 30%; 4. Testul grila, ce va avea o pondere de 20%. Prin urmare, nu s-au stabilit alte criterii de evaluare a performantelor profesionale decat cele stabilite prin contractul individual de munca, ci s-au stabilit metode de evaluare. Avand in vedere ca nota obtinuta in procesul de selectie a fost cea care a determinat ordinea de concediere, instanta urmeaza a analiza daca in cadrul etapei de selectie s-a realizat o evaluare a reclamantului in conformitate cu cerintele contractului individual de munca. In acest sens instanta a retinut ca nu s-a dovedit de catre reclamanta necesitatea a inca unei evaluari a obiectivelor de performanta, in conditiile in care in luna septembrie 2012 se efectuase o astfel de evaluare. Cu toate acestea, Tribunalul a retinut ca efectuarea unei noi evaluari a performantelor profesionale nu poate determina nulitatea concedierii reclamantului, neexistand nicio interdictie sub acest aspect. Cu privire la interviu (filele 821-824 vol. II), instanta a retinut ca acesta s-a concentrat asupra genului de emisiuni la care i-ar placea sa lucreze reclamantului si asupra redactorilor cu care a lucrat. Avand in vedere ca acesta a avut o pondere de 30% din nota finala obtinuta de reclamant, avand in vedere faptul ca din inscrisurile depuse la dosar nu rezulta care a fost scopul respectivelor intrebari si cum au fost evaluate raspunsurile reclamantului din perspectiva criteriilor indicate in contractul individual de munca si in metodologia de evaluare a performantelor individuale ale personalului de executie din SRTV, avand in vedere ca din probele administrate nu rezulta nota pe care a obtinut-o reclamantul in aceasta etapa, Tribunalul constata ca in cadrul acestei etape nu au fost aplicate criteriile de evaluare prevazute in contractul individual de munca al reclamantului. Cu privire la memoriul de activitate, instanta constata ca acesta a fost evaluat conform unui ghid care, potrivit inscrisurilor depuse la dosar, nu a fost aprobat de catre angajator (filele 795-796 vol. II). In ghidul pentru evaluarea memoriilor de activitate sunt prevazute criterii generale si criterii specifice pentru evaluarea acestora (filele 795,796, vol. II). Astfel, criteriile generale privesc educatia, competentele profesionale, parcursul profesional, reusitele profesionale, iar criteriile specifice sunt aplicabile in domeniile: experienta de tip managerial, distinctii/premii obtinute, responsabilitati specifice/programe si emisiuni. Instanta retine ca aceste criterii nu concorda intrutotul cu cele prevazute in contractul individual de munca. Cu privire la testul grila, contestatorul a aratat ca a raspuns corect la toate intrebarile, insa aceasta afirmatie este contrazisa de testul grila depus la dosar care are valoare probatorie in conditiile in care nu a fost defaimat ca fals. Fata de aceste considerente, Tribunalul a constatat ca procesul de evaluare a realizarii obiectivelor nu a fost realizat conform criteriilor prevazute in contractul individual de munca al reclamantului, nefiind apt sa reprezinte un mijloc de departajare a angajatilor in vederea stabilirii ordinii de prioritate la concedierea colectiva. Reclamantul a sustinut ca nu exista o baza a comisiei de examinare, iar membrii comisiei aveau o calitate profesionala indoielnica, insa instanta retine ca respectivele comisii de examinare au fost infiintate in baza Regulamentului privind organizarea si desfasurarea selectiei salariatilor SRTV, anexa nr. 1 la HCA nr. 121/2012 (filele 454-459 vol. II), iar din probele administrate in cauza nu rezulta competenta profesionala a membrilor comisiilor de examinare. Fata de considerentele expuse, instanta a retinut ca decizia de concediere este lovita de nulitate. Potrivit art. 80 din art. 279 , in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta a dispus anularea ei si a obligat angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile majorate, indexate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. La solicitarea salariatului, instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere. In baza dispozitiilor art. 453 Cod de procedura civila, a respins cererea paratei privind plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata. Impotriva acestei hotarari, a declarat apel, in termen legal si motivat, apelanta-parata S. R. DE T. (SRTV). Prin motivele de apel solicita admiterea apelului si rejudecand cauza sub toate aspectele sa se dispuna schimbarea in parte a hotararii atacate,respingerea contestatiei formulate impotriva deciziei de concediere si pe cale de consecinta obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecata. Prin incheierea din data de 15.12.2014, primul termen de judecata stabilit in apel, Curtea a dispus suspendarea judecatii cauzei in baza dispozitiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 Cod procedura civila, avand in vedere cererea partilor in acest sens, pana la solutionarea definitiva a cauzei ce constituie obiectul dosarului nr. xxxxx/3/LM/2012 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti-Sectia a VIII-a Conflicte de munca si asigurari sociale. La data de 29.03.2016 apelanta a solicitat repunerea cauzei pe rol pentru continuarea judecatii. S-a stabilit termen de judecata la 16. 06. 2016 pentru reluarea judecatii acestei cauze avand in vedere ca a fost solutionat definitiv dosarul nr. xxxxx/3/LM/2012. La termenul de judecata din data de 16. 06. 2016, intimatul a invocat exceptia perimarii cererii de apel avand in vedere ca a trecut un termen mai mare de 6 luni de la data cand a ramas definitiva solutia pronuntata in dosarul nr. xxxxx/3/LM/2012. Analizand actele si lucrarile dosarului sub aspectul incidentului procedural al perimarii, Curtea retine urmatoarele: Potrivit dispozitiilor art. 416 Cod procedura civila, \"Orice cerere de chemare in judecata, contestatie, apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar impotriva incapabililor, daca a ramas in nelucrare din motive imputabile partii timp de 6 luni”. In cauza se constata ca prin incheierea de sedinta din data de 15.12.2014 Curtea a dispus suspendarea judecarii apelului declarat de apelanta parata S. R. de T. pana la solutionarea definitiva a cauzei ce constituie obiectul dosarului civil nr. xxxxx/3/2012 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti. In aceasta situatie, Curtea va analiza termenul de perimare de 6 luni calculat de la data cand a ramas definitiva hotararea pronuntata in cadrul dosarului nr. xxxxx/3/2012 intrucat in acest mod s-a pronuntat Curtea prin incheierea de sedinta din 15.12.2014, incheiere cu caracter interlocutoriu care leaga instanta, potrivit prev. art. 235 C. pr. civila. In cadrul dosarului nr. xxxxx/3/2012 Tribunalul Bucuresti a pronuntat sentinta civila nr. 2297 la data de 12.03.2015. Dosarul a fost solutionat in baza prevederilor vechiului Cod de procedura civila, in vigoare anterior modificarilor astfel ca se va analiza notiunea de hotarare definitiva avuta in vedere de legiuitor potrivit normelor Codului de procedura civila anterior modificarilor. Potrivit prev. art. 377 al. 1 C. pr. civila anterior modificarilor, sunt hotarari definitive hotararile date in prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel. Art. 214 din Legea nr. 62/2011 prevedea ca hotararile instantei de fond sunt definitive. Modificarea privind calea de atac a apelului a intrat in vigoare la data de 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012. Asa cum s-a aratat mai sus, dosarul nr. xxxxx/3/2012 a fost judecat pe baza prevederilor legale anterioare modificarilor astfel ca hotararea pronuntata de instanta de fond era definitiva chiar de la data pronuntarii, respectiv de la data de 12.03.2015. In aceste conditii, termenul de 6 luni calculat potrivit prev. art. 416 al. 2 si ale art. 181 alin. 1 pct. 3 C. pr. civila, se implinea la data de 14.09.2015 or, cererea de repunere pe rol a cauzei a fost formulata la data de 29.03.2016., depasindu-se astfel termenul pentru perimare. Apelanta trebuia sa respecte dispozitiile inscrise in incheierea interlocutorie de sedinta din data de 15.12.2014 prin care s-a stabilit momentul pana cand cauza s-a suspendat si anume pana la data ramanerii definitive a hotararii pronuntata in dosarul nr. xxxxx/3/2012 intrucat prin incheierea respectiva nu s-a mentionat suspendarea judecarii prezentei cauze pana la data ramanerii irevocabile a hotararii. In conditiile in care apelanta ar fi apreciat ca se impunea suspendarea judecarii prezentei cauze pana la data cand hotararea pronuntata in dosarul nr. xxxxx/3/2012 ar ramane irevocabila, avea posibilitatea de a solicita repunerea pe rol a cauzei, in interiorul termenului de 6 luni calculat de la data de 12.03.2015, si a solicita o noua suspendare a judecatii cauzei. Intrucat, de la data suspendarii judecatii, potrivit dispozitiilor art. 411 alin. 1 pct. 1 Cod procedura civila, dispusa prin incheierea de la 15.12.2014, dosarul a ramas in nelucrare mai mult de 6 luni, din vina partilor, avandu-se in vedere lipsa de staruinta a partilor in judecata, in raport de dispozitiile art. 416 si 420 Cod procedura civila, Curtea urmeaza a constata perimata cererea de apel formulata in cauza. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII DECIDE: Admite exceptia. Constata ca fiind perimata cererea de apel formulata de apelanta-parata S. R. DE T. (SRTV), cu sediul in Bucuresti, sector 1, Calea Dorobantilor nr. 191, avand cod fiscal R8468440, cont nr. IBAN RO 69RNCB xxxxxxxxxxxx 0001 deschis la BCR – Filiala sector 1, impotriva sentintei civile nr. 1056 din data de 31. 01. 2014, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a – Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, in dosarul nr. XXXXXXX/LM/2013, in contradictoriu cu intimatul-contestator M. D. C., identificat cu CNP: xxxxxxxxxxxxx, domiciliat in Bucuresti, sector 6, . 5,,
Pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti
Mai multe despre: reintegrare despagubire preaviz desfiintare post contract colectiv de munca concediere colectiva performante profesionale nulitate absoluta criterii de evaluare ordine de prioritate
Citeste mai multe despre contestatia deciziei de concediere:
Emiterea deciziei de concediere ca urmare a desfiintarii postului ocupat de salariat. Procedura care trebuie urmata pentru emiterea unei decizii de concediere legala si temeinica
Elementele obligatorii ale deciziei de concediere determinata de desfiintarea postului prin eliminarea din organigrama societatii. Ce trebuie sa cuprinda decizia de concediere
Elementele obligatorii si esentiale ale deciziei de concediere determinate de desfiintarea locului de munca. Caracterul real si serios al problemelor angajatorului care determina desfiintarea efectiva a locului de munca
Cuprinsul contestatiei impotriva deciziei prin care angajatorul a hotarat desfiintarea postului ocupat de salariat. Ce poate solicita prin contestatie salariatul care a fost concediat
Intampinarea formulata impotriva contestatiei prin care s-a solicitat anularea deciziei de concediere ca urmare a desfiintarii postului
Instanta competenta, din punct de vedere material si teritorial, sa judece contestatia impotriva deciziei de concediere formulata de salariatul caruia i-a fost desfiintat postul
Care sunt consecintele admiterii contestatiei impotriva deciziei de concediere? Drepturile si obligatiile salariatului si angajatorului fata de hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat decizia de concediere