• Tel. 0737.043.144 si 0722.415.993
  • Luni-Vineri 10:00-18:00

Conditiile raspunderii disciplinare a salariatului. Individualizarea sanctiunii disciplinare

Hotararea nr. 378 din data de 18.04.2016
Pronuntata de Tribunaul Buzau

Constata ca, prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului B., sub nr. XXXXXXXXXXXXX din data de 22.12.2015, reclamanta D. N. a chemat in judecata pe parata \"DM DROGERIE M. ” S. R. L. Timisoara, pentru anularea Deciziei nr. 917/10.12.2015 si repunerea partilor in situatia anterioara emiterii actului de sanctionare, obligarea paratei la plata de despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat in calitate de director, de la data retrogradarii pana la data reintegrarii efective in functie, respectiv intervalul 17.12.xxxxxxxxxxxxx16, sau, in subsidiar, inlocuirea cu alta sanctiune mai usoara, respectiv avertisment; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

Codul muncii comentat. Noua organizare a muncii.  Marius-Catalin Predut

In motivare, reclamanta a aratat ca, prin decizia nr. 917/10.12.2015, s-a dispus sanctionarea disciplinara, cu retrogradarea din functia de director magazin in functia de casier, in cadrul filialei 020 B., pentru intervalul 17.12.xxxxxxxxxxxxx16, in temeiul art. 61 lit. a), coroborat cu art. 247-252 si art. 248 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003-art. 279 .

A sustinut ca nu se face vinovata de nicio abatere disciplinara, dispunandu-se o sanctiune disciplinara, determinata de atitudinea, in total dezacord cu deontologia profesionala, manifestata de managerul zonal, L. C., persoana care a intocmit si referatul de sesizare. Mai mult, desi a sesizat conducerea societatii angajatoare cu privire la comportamentul abuziv al acesteia, in raport de activitatea sa, nu numai ca nu i s-a raspuns, sub nicio forma, nu s-au cercetat faptele descrise si nu s-a dispus nicio masura legala impotriva acesteia, ci, dimpotriva, a fost sanctionata disciplinar. A precizat ca impotriva acestei persoane a formulat plangere penala, fiind constituit dosarul penal nr. 5249/P/2015, avand ca obiect savarsirea infractiunilor de hartuire, amenintare si constituirea unui grup infractional organizat.

Reclamanta a sustinut ca decizia este lovita de nulitate absoluta, apreciind ca au fost incalcate prevederile art. 251 alin. (2)-(3), raportat la art. 251 alin. (l) art. 279 , intrucat neprezentarea la cercetarea disciplinara a fost din cauza unor motive obiective, respectiv faptul ca aceasta convocare nu a intrunit conditiile de legalitate prevazute de art. 252 alin. (4) din art. 279 , referitoare la modalitatea legala de efectuare a acesteia, si i-a fost incalcat dreptul efectiv la aparare, prevazut de Constitutie si de art. 251 alin. (4) art. 279 . Pentru prima convocare, a avut motive obiective, recunoscute chiar de comisia de disciplina, de a nu se prezenta, iar pentru termenul din data de 04.12.2015, comunicarea efectuarii acestei cercetari este datata 02.12.2015, ora 14. 00 (conform dovezii de primire). In aceasta situatie, a apreciat ca este evident ca se impune anularea deciziei de sanctionare.

O alta cauza care ar conduce la sanctiunea nulitatii absolute a deciziei atacate, o constituie incalcarea dispozitiilor art. 252 alin. (2) lit. e), raportat la prevederile art. 252 alin. (5) din art. 279 , pentru ca in decizie se arata ca \"poate fi contestata in 45 de zile de la comunicare. . . ”.

A considerat ca decizia atacata este lovita de nulitate absoluta si prin incalcarea prevederilor art. 252 alin. (2) lit. a) art. 279 , faptele pretins savarsite fiind descrise generic si ambiguu, fiind precizat ca \"s-au constatat nereguli grave, care au expus S. C. DM DROGERIE M. S. R. L. Timisoara, la riscul de a fi sanctionata contraventional (chiar penal) si mai mult la decredibilizarea brandului, emblemei, imaginii societatii. . . ”.

Reclamanta a sustinut ca descrierea faptei care constituie abatere disciplinara presupune mentionarea aspectelor care o individualizeaza, si anume data la care a fost savarsita, modalitatea in care s-a comis, in raport de care se poate verifica temeinicia celor retinute in sarcina salariatului. Trimiterea la raportul de cercetare nu poate avea relevanta fata de dispozitiile legale care prevad, strict si imperativ, care sunt elementele obligatorii ale unei decizii.

Considera ca decizia de sanctionare atacata este netemeinica si abuziva si din cauza faptului ca nu a fost niciodata sanctionata pentru vreo abatere disciplinara, din cele prevazute in art. 248 art. 279 , nu i s-a reprosat nimic pe timpul desfasurarii activitatii.

Referitor la procesul-verbal de inventariere, pe care nu l-a semnat, a aratat ca o \"dialoguri” si \"sarcini” le-a primit prin e-mail, fara ca vreuna dintre acestea sa aiba la baza vreo dispozitie legala. Solicita ca parata sa depuna dovada incalcarii sarcinilor sale de serviciu si dispozitiile legale date si nerespectate, precum si dovada inregistrarii acestor acte in registrul de evidenta, special intocmit.

In subsidiar, avand in vedere faptul ca nu a mai fost sanctionata disciplinar, niciodata, modalitatea in care a fost aplicata sanctiunea, cu nerespectarea prevederilor legale si a dreptului efectiv la aparare, dar si cauzele obiective pentru care nu s-a putut prezenta la cercetarea disciplinara, a solicitat inlocuirea sanctiunii cu \"avertisment scris”, prevazuta de art. 248 alin. (l) lit. a) din art. 279 .

Parata \"DM DROGERIE M. ” S. R. L. Timisoara a formulat intampinare, prin care a solicitat suspendarea judecatii, in baza art. 413 alin. (1) pct. (2) din Codul de procedura civila si art. 27 alin. (7) si art. 28 din Codul de procedura penala, iar pe fond respingerea actiunii.

A sustinut ca, in baza referatului nr. 9301/03.11.2015 intocmit de L. C., in calitate de director zonal de vanzari, cu privire la savarsirea unor fapte care pot constitui abatere disciplinara, Directorul general in Romania a decis cercetarea disciplinara prealabila.

S-a invederat instantei ca, inca de la prima convocare la comisia de disciplina, existau informatii ca reclamanta refuza prezentarea in fata Comisiei si ca va incerca tergiversarea cercetarii, astfel incat sa se depaseasca termenul de 30 de zile prevazut in art. 252 alin. (1) din art. 279 . Avand aceasta informatie, atat conducerea societatii, cat si comisia de disciplina au depus toate diligentele pentru salariata D. N. de a se prezenta, de a-si sustine apararea, de a justifica acuzatiile de hartuire trimise prin avocat in data de 16.09.2015. Societatea nu a fost de acord sa deconteze toate aceste cheltuieli (cheltuieli de transport, cazare, diurna) si pentru aparator.

In privinta termenului de contestare, s-a referit la prevederile art. 211 lit. (a) din Legea nr. 62/2011, lasand la aprecierea instantei aplicarea normei.

Motivele de fapt ale sanctionarii prezentate la pct. B) din decizie au fost constatate efectiv de o Comisie de inventariere din 13.08.2015 la magazinul Filiala 20 B., condus de reclamanta in calitate de director, si sunt prezentate, descrise, in concret, astfel: s-au vandut produse expirate din anii 2013, 2014, 2015; erau expuse pentru vanzare produse expirate din anii 2013, 2014, 2015, in valoare de 1725 lei; existau produse expirate in depozit in valoare de 2632 lei, nescazute din gestiune.

Prin raspunsul la intampinare, reclamanta a invocat si alte motive de nelegalitate a deciziei de sanctionare.

A solicitat sa se ia act de prescriptia dreptului paratei de a aplica sanctiunea disciplinara, conform prevederilor art. 252 alin. (1) art. 279 , care stipuleaza un termen de 30 de zile. Astfel, faptele au fost constatate in data de 13.08.2015 si angajatorul a avut cunostinta de la acea data. Mai mult, decizia nr. 873/10.11.2015, de constituire a comisiei de disciplina, este emisa la aproape doua luni de la data constatarii pretinselor fapte savarsite.

A invocat si tardivitatea aplicarii sanctiunii, avand in vedere prevederile art. 252 alin. (3) art. 279 , care stipuleaza ca decizia se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.

La primul termen de judecata, 14.03.2016, instanta a respins cererea de suspendare a judecatii, pana la solutionarea definitiva a procesului penal, constatand ca nu sunt indeplinite cerintele art. 413 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedura civila, intrucat nu s-a facut dovada inceperii urmaririi penale.

La acelasi termen de judecata, constatand ca reclamanta a indicat si alte motive de nulitate in raspunsul la intampinare, instanta a dispus recalificarea cererii ca fiind modificarea actiunii, in temeiul art. 152 si art. 204 din Codul de procedura civila.

Parata a formulat intampinare la cererea de completare a motivelor, aratand ca reprezentantul angajatorului, respectiv administratorul societatii, R. M. M. B. A., abilitat sa aplice sanctiuni disciplinare, a luat la cunostinta despre savarsirea abaterilor de catre D. N., prin referatul nr. 9301/03.11.2015, inregistrat in registrul general al unitatii, si a decis constituirea comisiei prin decizia nr. 873/10.11.2015. Cu adresa nr. 4313/11.11.2015, comisia de disciplina a convocat-o pe reclamanta, prin executor judecatoresc, pentru data de 20.11.2015, la sediul societatii. Citarea s-a facut prin proces-verbal de inmanare in 16.11.2015. In data de 19.11.2015, reclamanta a cerut amanarea convocarii, pentru data de 04.12.2015, iar prin adresa nr. 4247/23.11.2015, transmisa cu confirmare de primire prin posta, reclamanta a fost notificata si s-a hotarat reconvocarea pentru data de 04.12.2015. A sustinut ca, pentru perioada 20.11.xxxxxxxxxxxxx15, se intrerupe prescrierea termenului de 30 de zile si a celui de 6 luni, intrerupere la cererea reclamantului.

In data de 03.12.2015, reclamanta anunta ca nu se va prezenta la Comisia de disciplina, ca urmare a deciziei aparatorului legal. In raportul comisiei de disciplina, inregistrat in registrul general al unitatii cu nr. 412/08.12.2015, se constata ca salariata nu s-a prezentat la convocarea facuta in conditiile art. 251 art. 279 si, in consecinta, angajatorul are dreptul sa dispuna sanctionarea in baza art. 251 alin. (3) art. 279 .

A invocat decizia in interesul legii nr. 16/12.11.2012, conform careia, \"in interpretarea si aplicarea art. 252 alin. (1) din art. 279 , momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii”. Raportul final al comisiei de disciplina a fost inregistrat la data de 08.12.2015, iar decizia de sanctionare nr. 917 s-a emis in 10.12.2015

Referitor la tardivitatea aplicarii sanctiunii, s-a sustinut ca nu se inteleg motivele, deoarece decizia de sanctionare disciplinara nr. 917/10.12.2015 a fost notificata si inregistrata la B. E. J. C. L. C., in data de 11.12.2015. Termenul de 5 zile nu este un termen de decadere si nu atrage nulitatea sanctiunii.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Prin decizia nr. 917/10.12.2015 (filele 7-10), parata \"DM Drogerie M. ” S. R. L. Timisoara a dispus sanctionarea reclamantei D. N. cu \"retrogradarea in functia de casier in cadrul filialei 020 B. pentru intervalul 17.12.xxxxxxxxxxxxx16”, salariul corespunzator functiei fiind de 1375 lei brut. Rezulta din decizie si contractul individual de munca nr. 210/01.11.2009 (filele 20-22), ca reclamanta a fost angajata in functia de director magazin.

La situatia de fapt (lit. B din decizie), angajatorul a mentionat ca s-au constatat nereguli grave, cu ocazia inventarului din 13.08.2015, care au expus societatea la riscul de a fi sanctionata contraventional sau penal, de a aduce prejudicii brandului, emblemei, imaginii societatii in fata consumatorilor. Au fost enumerate urmatoarele constatari: ca s-au vandut produse expirate din anii 2013, 2014, 2015; existau expuse spre vanzare produse expirate din anii 2013, 2014 si 2015, in valoare de 1725 lei; s-a constatat ca existau produse expirate in depozit, in valoare de 2632 lei, nescazute din gestiune; existau stocuri scriptice, nu si fizice, fara o justificare credibila; au fost identificate 67 articole fara pret; atitudinea reclamantei fata de comisia de inventariere si superiorul ierarhic a fost sfidatoare, aroganta si neprofesionala.

Potrivit referatului inregistrat sub nr. 9301/03.11.2015 (filele 65-68), directorul zonal de vanzari, L. C., a adus la cunostinta directorului general al societatii parate neregulile constatate la magazinul din B., la data efectuarii inventarierii, 13.08.2015, apreciind ca reclamanta a incalcat pct. 8. 4, 8. 9, 8. 12, 5. 4 p) din Regulamentul intern si fisa postului. Procesul-verbal de inventariere din 13.08.2015 (filele 119-121) este intocmit de catre L. C., fiind semnat si de catre participantii la aceasta operatiune, in numar de 9. Sunt enumerate urmatoarele nereguli: diferente intre stocuri, fata de inventarul anterior; greseli in listele de articole; marfa amestecata la raft; marfa expirata la raft, din 2013, 2014, 2015, in valoare de 1560 lei; articole cu termenele de valabilitate sterse; stocuri numai scriptice la produse expirate; lipsa unor articole livrate, fara a fi reclamata; necomunicarea marfurilor care aveau termen de expirare apropiat, in vederea aplicarii reducerilor de pret; necorectarea stocurilor dupa stabilirea acestei sarcini, in 03.07.2015; folosirea unui bun, fara a fi achitat; nearanjarea marfurilor in depozit conform standardelor. Din mentiunile procesului-verbal, rezulta ca reclamanta a fost de fata la momentul constatarilor, apararile acesteia fiind mentionate in act. S-a luat masura refacerii inventarului, din cauza diferentelor mari identificate, pana la sfarsitul lunii septembrie.

Dupa inregistrarea referatului care continea rezultatul constatarilor din 13.08.2015, administratorul societatii a emis decizia nr. 873/10.11.2015 (fila 69), de constituire a comisiei de disciplina pentru efectuarea cercetarii disciplinare a reclamantei.

Comisia constituita a procedat la convocarea reclamantei, potrivit adresei nr. 4113/11.11.2015 (fila 71), pentru a se prezenta la 20.11.2015, ora 12. 00, la sediul societatii, din municipiul Timisoara. I s-au adus la cunostinta faptele care pot constitui abateri (existenta pe raft a produselor expirate, a stocurilor scriptice, marfa nearanjata in depozit, marfa expirata amestecata cu cea vandabila, existenta unor produse fara pret, atitudine necorespunzatoare fata de seful ierarhic).

La data stabilita pentru cercetare, astfel cum rezulta din procesul-verbal depus la fila 73, comisia a apreciat ca exista motive justificate pentru lipsa reclamantei, dupa cum aceasta le dovedise cu actele depuse (filele 13-15). A fost amanata cercetarea la 04.12.2015, ora 10. 00. In legatura cu aceasta noua data, instanta retine ca reclamanta este cea care a propus in e-mailul transmis paratei amanarea convocarii la 04.12.2015 (fila 79), despre care a fost anuntata prin e-mail (fila 80).

Din corespondenta electronica (filele 82-89), reiese ca angajatorul i-a comunicat reclamantei date in legatura cu cazarea si transportul, precizand faptul ca vor fi decontate aceste cheltuieli, insa numai pentru salariat. Reclamanta a instiintat comisia, prin e-mailul din 03.12.2015, ora 10. 05 (fila 84), ca nu se va prezenta pe 04.12.2015, pentru ca instiintarea a fost primita in 02.12.2015, ora 14. 00, si ca nu a avut timpul necesar pentru a se pregati; a reclamat ca nu i-au fost comunicate pana la terminarea programului date despre transport si cazare.

Comisia a intocmit procesul-verbal din 04.12.2015, in care a constatat lipsa nejustificata a reclamantei, astfel ca a intocmit raportul de cercetare, cu propunerea de sanctionare (fila 93).

Reclamanta a invocat prescriptia dreptului angajatorului de a aplica sanctiunea disciplinara, in raport de dispozitiile art. 252 alin. 1 din art. 279 , conform carora: \"Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei. ” Reclamanta a considerat ca angajatorul a luat cunostinta despre fapte la 13.08.2015, cand au fost constatate prin procesul-verbal intocmit.

Tribunalul are in vedere decizia in interesul legii nr. 16/2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I (nr. 817 din 5 decembrie 2012), conform art. 3307 alin. (4) din Codul de procedura civila 1865, in vigoare la data pronuntarii deciziei, care a stabilit ca \"in interpretarea si aplicarea art. 252 alin. (1) din art. 279 , republicat, momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii”. Or, raportul final al comisiei, care a stabilit ca este vorba despre abateri disciplinare, a fost inregistrat sub nr. 4412 din data de 08.12.2015, astfel ca decizia emisa in 10.12.2015 este in termenul legal de 30 de zile prevazut de art. 252 alin. 1 din art. 279 .

A mai sustinut reclamanta ca parata nu a respectat termenul de 5 zile prevazut de art. 252 alin. 3 din art. 279 , apreciind ca sanctiunea este cea a tardivitatii aplicarii sanctiunii disciplinare.

Instanta constata ca, potrivit art. 252 alin. 3 din art. 279 : \"Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii”. Nerespectarea acestui termen nu poate fi sanctionata cu nulitatea deciziei, fiind un termen de recomandare, iar nu de decadere, neavand relevanta asupra aplicarii sanctiunii, dupa cum a sustinut in mod gresit reclamanta, ci asupra executarii deciziei si a verificarii termenului de contestare. Motivele de fapt sunt nefondate, intrucat parata a facut proba, cu dovada de inmanare din dosarul de notificare nr. 46/2015 al executorului judecatoresc P. A. G., depusa la fila 161, ca a comunicat decizia de sanctionare din 10.12.2015 la 15.12.2015, in termenul legal de 5 zile. Comunicarea a fost predata personal salariatului, cu semnatura de primire, respectand dispozitiile art. 252 alin. 4 din art. 279 .

Reclamanta a invocat motive de nulitate absoluta a deciziei, ca urmare a nerespectarii conditiilor de fond stabilite de art. 252 alin. 2 din art. 279 , care prevede ca, \"sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea;

d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;

e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;

f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata. ”

S-a referit la descrierea faptelor, considerand ca acestea au fost descrise generic si ambiguu, fara redarea aspectelor de individualizare, a datei savarsirii, modalitatii de comitere, in raport de care s-ar putea verifica temeinicia. Tribunalul a constatat ca, in decizie, la lit. B, este descrisa situatia de fapt, in mod complet, retinandu-se ca s-au constatat nereguli grave, cu ocazia inventarului din 13.08.2015, care au expus societatea la riscul de a fi sanctionata contraventional sau penal, de a aduce prejudicii brandului, emblemei, imaginii societatii in fata consumatorilor. Au fost enumerate urmatoarele constatari: ca s-au vandut produse expirate din anii 2013, 2014, 2015; existau expuse spre vanzare produse expirate din anii 2013, 2014 si 2015, in valoare de 1725 lei; s-a constatat ca existau produse expirate in depozit, in valoare de 2632 lei, nescazute din gestiune; existau stocuri scriptice, nu si fizice, fara o justificare credibila; au fost identificate 67 articole fara pret; atitudinea reclamantei fata de comisia de inventariere si superiorul ierarhic a fost sfidatoare, aroganta si neprofesionala. Aceste fapte au fost mentionate in decizie, sunt individualizate, au fost constatate la 13.08.2015, cu ocazia inventarului. Nu se poate stabili data savarsirii, intrucat faptele au caracter continuu si reprezinta incalcari ale unor obligatii stabilite pentru functia avuta de catre reclamanta, motiv pentru care data savarsirii este cea a constatarii, 13.08.2015, aratata in actul de sanctionare.

In decizie s-a indicat termenul de contestare de 45 de zile, apreciat a fi gresit de catre reclamanta, si, pe acest considerent, s-a invocat nulitatea absoluta a deciziei, conform art. 252 alin. 2 lit. e din art. 279 . Mentionarea gresita a termenului nu este sanctionata cu nulitatea absoluta a deciziei, pentru ca norma citata are in vedere situatia in care in decizie nu se indica termenul in care sanctiunea poate fi contestata. Ar putea fi vorba despre o nulitate relativa, daca ar fi fost indicat un alt termen decat cel legal, situatie in care partea ar fi trebuit sa invoce si sa dovedeasca o vatamare produsa din aceasta cauza. Totodata, se poate constata ca reclamanta a inregistrat actiunea la 22.12.2015, dupa ce a primit decizia la 15.12.2015, inauntrul termenului de 30 de zile, aplicabil in cauza, prevazut de art. 268 alin. 1 lit. b din art. 279 .

Un alt motiv de nulitate absoluta a fost in legatura cu lipsa de la cercetarea disciplinara, aratand reclamanta ca nu i-a fost respectat dreptul la aparare, in conditiile in care a primit instiintarea despre data la care trebuia sa se prezinte cu doua zile inainte. Dupa cum s-a aratat, din actele intocmite de catre comisie, rezulta ca reclamanta a fost instiintata despre cercetare si faptele care i se imputa din data de 11.11.2015. La 19.11.2015, cu o zi inainte de termenul fixat pentru verificari, reclamanta solicita amanarea pentru ziua de 04.12.2015, din cauza timpului scurt pe care l-a avut la dispozitie si a unor probleme familiale. Nu a transmis punctul sau de vedere in legatura cu constatarile din 13.08.2015 si nici probe din care sa rezulte nerealitatea verificarilor. Comisia de disciplina a amanat cercetarea la data indicata de catre reclamanta, despre amanare a fost anuntata in timp util, la 02.12.2015, avand in vedere ca data fusese cea solicitata de catre reclamanta si ca era a doua convocare. In consecinta, nu se poate retine incalcarea dreptului la aparare si a art. 251 din art. 279 , angajatorul avand dreptul de a dispune sanctionarea fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile, in temeiul art. 251 alin. (3) din art. 279 , cat timp neprezentarea salariatului la convocarea facuta a fost fara un motiv obiectiv.

In ceea ce priveste temeinicia deciziei, tribunalul a constatat ca faptele retinute sunt abateri disciplinare si au fost dovedite cu procesul-verbal de inventariere din 13.08.2015, constatari care nu au fost inlaturate. Reclamanta nici nu a sustinut in cererea de chemare in judecata fapte pozitive, contrare celor retinute in nota de inventariere (cum ar fi fost, de exemplu, conformitatea produselor existente in magazin), ci a invocat atitudinea managerului zonal care a efectuat verificarea, aspect care, si daca ar fi fost dovedit, nu ar fi putut avea relevanta asupra abaterilor constatate.

Conform art. 247 alin. 2 din art. 279 , \"abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici. ”

Instanta considera ca abaterile retinute au constat in actiuni si inactiuni, intrucat reclamanta a acceptat sa fie vandute produse expirate si nu a luat masuri pentru inlaturarea neregulilor constatate cu marfurile inventariate (produse expirate, nescazute din gestiune, existenta unor stocuri scriptice, nu si fizice, expunerea de articole fara pret). Faptele sunt abateri disciplinare, in temeiul Regulamentul intern (filele 111-117): art. 5. 4 lit. a - salariatul trebuie sa isi indeplineasca atributiile ce ii revin conform fisei postului (filele 99-110), printre acestea fiind cele de gestionare a filialei, in calitate de director de magazin, verificarea si respectarea aplicarii corecte a procedurilor de receptie fizica si scriptica a marfii, verificarea termenelor de valabilitate ale produselor livrate, angajatul urmareste restituirea sau schimbarea produselor cu termene critice de valabilitate, mentine ordinea in depozitul de marfa, aduce la indeplinire sarcinile transmise in scris sau pe e-mail de catre superiori; lit. i – are obligatia sa respecte prevederile Regulamentului intern, contractul colectiv de munca, contractul individual, precum si procedurile operationale si instructiunile de lucru adoptate de firma; art. 7. 1 lit. aa) si bb) privind obligatia salariatului de a respecta indicatiile tehnice, organizatorice de lucru, incalcarea disciplinei muncii, neexecutarea la timp sau executarea defectuoasa a sarcinilor de serviciu. Instanta nu a retinut ca fiind dovedita fapta reclamantei de a fi avut un comportament necorespunzator fata de seful ierarhic, astfel ca nu a retinut incalcarea art. 5. 4 lit. x din Regulament, privind conduita corecta in cadrul relatiilor de serviciu.

Se poate constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 247 alin. 2 din art. 279 : fapta produsa sa fie in legatura cu munca (actiune sau inactiune), sa fi fost savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin fapta sa se fi incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Faptele exista (incalcarea obligatiilor stabilite in fisa postului), sunt in legatura cu munca reclamantei (director magazin) si au fost savarsite cu vinovatie, sub forma culpei, conform art. 16 alin. 3 din Codul civil, iar nu cu intentie, dupa cum a retinut parata, cat timp nu s-a dovedit ca reclamanta a urmarit sau acceptat posibilitatea producerii rezultatului prin abaterile mentionate.

Referitor la sanctiunea aplicata, retrogradarea din functie, pe o perioada de 60 de zile, conform art. 248 alin. 1 lit. b din art. 279 , instanta apreciaza ca angajatorul a avut in vedere imprejurarile in care fapta a fost savarsita, astfel cum au fost retinute mai sus: incalcarea obligatiilor stabilite prin fisa de post, consecintele abaterii disciplinare - imaginea societatii si a brandului puteau fi afectate; fapta salariatului putea expune societatea la sanctiuni contraventionale, conform art. 1 lit. d din Legea nr. 12/1990 (expunerea spre vanzare ori vanzarea de marfuri sau orice alte produse fara specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat). Instanta, desi are posibilitatea de a inlocui sanctiunea disciplinara, conform deciziei nr. 11/11. 06. 2013, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in interesul legii, obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. 4 Cod procedura civila, nu va putea hotari astfel, deoarece, dupa cum s-a aratat, angajatorul a respectat criteriile de individualizare a sanctiunii, prevazute de art. 250 din art. 279 . Abaterile nu au fost de mica importanta, intrucat consecintele puteau fi grave pentru activitatea societatii in municipiul B., astfel ca nu se poate aplica avertismentul scris, cea mai usoara sanctiune disciplinara, cu efecte preponderent de ordin moral.

Fata de toate aceste considerente de fapt si de drept, constatand legalitatea si temeinicia deciziei de sanctionare, instanta va respinge contestatia.

In temeiul art. 453 alin. 1, rap. la art. 451 alin. 1 si art. 452 din Codul de procedura civila, reclamanta va fi obligata sa plateasca paratei cheltuieli de judecata, in cuantum de 1275,63 lei, reprezentand cheltuieli de transport, cazare si diurna, pentru consilierul juridic care a reprezentat societatea, dovedite cu ordinele de deplasare nr. 327/30.03.2016 si 3606/14. 04. 2016, coroborate cu bonurile fiscale si factura din 17.03.2016 (filele 170-177).

Hotararea este supusa numai apelului, in termen de 10 zile de la comunicare, conform art. 214 si art. 215 din Legea nr. 62/2011.

Potrivit art. 471 alin. 1 din Codul de procedura civila, sub sanctiunea nulitatii, apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

HOTARASTE:

 

Respinge, ca neintemeiata, contestatia formulata de reclamanta D. N., domiciliata in mun. B., Aleea Jupiter,, ,  in contradictoriu cu parata \"DM D. M. ” S. R. L., cu sediul in mun. Timisoara, Bld. M. Viteazul, nr. 30B, SAD 305, 306, jud. T., avand ca obiect contestatie decizie de sanctionare.

Prelucrare: MCP - Cabinet avocati - specializati in litigii de munca si comerciale. Contact si Programare online.

Mai multe despre:   reintegrare    retrogradare din functie    cercetare disciplinara    regulament intern    nulitate absoluta    vinovatie    conditii de legalitate    individualizare    fisa postului   

Citeste mai multe despre contestatia deciziei de santionare disciplinara:

Cuprinsul deciziei de sanctionare disciplinara
Elementele obligatorii pe care trebuie sa le curpinda decizia de santionare disciplinara (cu desfacerea contractului de munca, diminuarea salariului s.a.)
Procedura de aplicarea a sanctiunilor disciplinare
Procedura care trebuie respectata pentru aplicarea unei sanctiuni disciplinare in mod legal si temeinic
Contestatia impotriva deciziei de sanctionare disciplinara
Salariatul are dreptul de a formula contestatie impotriva deciziei de santionare disciplinara emisa de catre angajator. Elementele esentiale ale unei astfel de contestatii.
Intampinarea la contestatia deciziei de sanctionare disciplinara
Elementele esentiale ale intampinarii impotriva contestatiei impotriva deciziei de santionare disciplinara formalata de catre salariat
Efectele admiterii contestatiei impotriva deciziei de sanctionare
Prin anularea deciziei de santionare disciplinare instanta poate dispune reintegrarea salariatului pe postul ocupat anetrior, plata unor despagubiri s.a.


Sus ↑