Cabinet avocat Dreptul muncii

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. ...XX, contestatorul M. L. I. a formulat contestatie impotriva Deciziei nr. 2688/02.09.2015 emise de intimata A. D. SA, solicitand anularea acesteia si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivare, contestatorul a aratat ca prin contractul individual de munca inregistrat sub nr. .../28.12.2012, a fost angajat de intimata pentru o durata nedeterminata pe functia de logistian gestiune flux.

Pe timpul desfasurarii raportului de munca, contestatorul a initiat numeroase corespondente cu reprezentantii angajatorului, solicitand plata drepturilor de masa garantate prin contractul colectiv de munca tuturor salariatilor unitatii, insa asigurate numai personalului din uzina, plata costului transportului, avand in vedere ca domiciliaza in mun. Ploiesti, insa isi exercita activitatea la punctul de lucru al intimatei din Bucuresti, precum si respectarea programului pentru masa de pranz stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul unitatii, cererile sale fiind punctual analizate si respinse sistematic de reprezentantii intimatei.

S-a mai precizat ca, urmare a acestor demersuri, a intrat in contact cu unul din reprezentantii sindicatului angajatilor societatii intimate, I. I., caruia i-a solicitat informatii privitoare la modul in care se poate adera la organizatie. Intrucat acesta i-a transmis ca este preferabil ca un grup consistent de angajati ai intimatei, afectati punctului de lucru din Bucuresti, sa adere impreuna la sindicat, decat ca fiecare sa adere individual, prin e-mail-ul formulat la data de 02.07.2015 a informat colegii din Bucuresti asupra avantajelor aderarii la sindicat si conditiilor de membru.

De asemenea, in aceeasi zi, superiorul ierarhic al acestuia i-a transmis ca e-mail-ul contravine regulamentului de ordine interna al angajatorului si ca se impune sa nu mai utilizeze mesageria grupului pentru subiecte care nu au un scop profesional.

Prin convocatorul inregistrat sub nr. 66/09.07.2015, contestatorul a fost convocat pentru efectuarea cercetarii sub aspect disciplinar a faptei imputate, respectiv de a fi incalcat prevederile regulamentului de ordine interna privitoare la utilizarea echipamentelor numai in scopul activitatii prevazute in Fisa postului si contractul individual de munca, si la comunicarea transmiterea mesajelor in alt scop decat profesional.

Totodata, contestatorul a mentionat ca s-a prezentat la cercetarea disciplinara, impreuna cu vice-liderul sindicatului unitatii angajatoare, si a recunoscut transmiterea e-mail-ului, aratand ca a fost motivat de intentia de a adera la sindicat.

Prin Decizia de sanctionare nr. 2688/02.09.2015, contestatorul a fost sanctionat disciplinar cu avertisment scris, retinandu-se in sarcina sa utilizarea resurselor informatice ale societatii angajatoare in alt scop decat cel profesional si depasirea limitelor de utilizare, conform Cartei informatice a societatii.

Contestatorul a apreciat ca decizia de sanctionare disciplinara este nelegala, in principal, intrucat acesta si-a exercitat un drept elementar garantat salariatului prin actele normative in vigoare, iar, in subsidiar, fata de aplicarea discriminatorie a dispozitiilor Regulamentului de ordine interna.

S-a subliniat de contestator faptul ca, lecturand decizia de sanctionare, rezulta ca prevederile Regulamentului de ordine interna pretins a fi fost incalcate sunt dispozitiile art. 75 pct. 6 si art. 76 lit. g) din Regulament.

Potrivit acestor prevederi, salariatii intimatei sunt obligati utilizeze echipamentele si documentele primite numai in scopul activitatii prevazute in Fisa postului si CIM. Se admite utilizarea echipamentului in alte scopuri, in mod exceptional, numai pentru situatii de urgenta, cu informarea ierarhiei. De asemenea, este cu desavarsire interzis salariatilor utilizatori sa transmita mesaje in alt scop decat cel profesional.

Pornind de la premisa conferita de aceste prevederi regulamentare, contestatorul a mentionat ca intimata a apreciat ca email-ul transmis de contestator la data de 02.07.2015 colegilor sai de grup constituie o abatere disciplinara, concluzia angajatorului fiind ca scopul e-mail-ului nu era de natura profesionala.

Mai mult decat atat, Decizia de sanctionare este nelegala in primul rand, prin faptul ca scopul email-ului din data de 02.07.2015 a fost promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor, precum si apararea drepturilor individuale si colective ale acestora, iar aceste deziderate sunt atinse prin aderarea la un sindicat, ca drept elementar al angajatului. In subsidiar, mesageria interna a angajatorului abunda in corespondenta straina de obiectul activitatii noastre, fara a se fi emis o decizie de sanctionare similara celei atacate, ratiune pentru care se incalca dreptul salariatului la egalitate de sanse si tratament.

In continuare, contestatorul a argumentat in detaliu criticile de nelegalitate invocate in sustinerea prezentei contestatii.

Astfel, referitor la  incalcarea dreptului la asociere contestatorul a subliniat ca, potrivit art. 39 alin. 1 lit. m) din Codul muncii , „Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi: [. . . ] dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat”. Totodata, conform art. 217 din Codul muncii , „Exercitiul dreptului sindical al salariatilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor, cu respectarea drepturilor si libertatilor garantate prin Constitutie si in conformitate cu dispozitiile prezentului cod si ale legilor”, iar potrivit art. 218 alin. 2 din Codul muncii ,,Este interzis, de asemenea, orice act de ingerinta al patronilor sau al organizatiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentantii sau membrii tor, in constituirea organizatiilor sindicale sau in exercitarea drepturilor lor”.

Dispozitiile legale precizate fiind confirmate prin Legea 62/2011 a dialogului social, cu precadere art. 3 alin. 1: Persoanele incadrate cu contract individual de munca [. . . ] au dreptul, fara nicio ingradire sau autorizare prealabila, sa constituie si/sau sa adere la un sindicat si art. 10 alin. 1: Sunt interzise modificarea si/sau desfacerea contractelor individuale de munca ale membrilor organizatiilor sindicale pentru motive care privesc apartenenta la sindicat si activitatea sindicala.

Deloc de ignorat este si ca angajatorul acorda drepturilor sindicale un intreg capitol in Contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul societatii A. D. SA (capitolul X), precum si ca dreptul salariatului intimatei de a adera la un sindicat este confirmat prin art. 5 lit. k) din Regulamentul de ordine interna al societatii A. D. SA.

Vazand temeiurile la care a facut anterior referire, dreptul de a adera la un sindicat constituie un drept elementar al angajatului. Ratiunea pentru care legiuitorul a reglementat obligativitatea garantarii acestui drept se rezuma, in esenta, la pozitia inegala a partilor raportului de munca, angajatul fiind subordonat angajatorului, si la imperativul prevenirii abuzurilor si ocrotirii salariatului.

Dreptul la libera asociere in forma sa particulara a aderarii la un sindicat este asigurat angajatilor in scopul promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale, precum si al apararii drepturilor individuale si colective ale acestora prevazute in contractele colective si individuale de munca sau in acordurile colective de munca si raporturile de serviciu, precum si in legislatia nationala, in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte, conform art. 214 din Codul muncii .

Asadar, contrar acceptiunii intimatei, contestatorul a mentionat ca  dreptul la a adera in mod neingradit la un sindicat este un drept de care persoana beneficiaza prin prisma calitatii sale de angajat. Dreptul este reglementat in capitolul II al Codului Muncii, „Executarea contractului individual de munca”, astfel ca exercitarea acestui drept reprezinta un element constitutiv al raportului de munca.

Corelativ dreptului angajatului de a adera la un sindicat, revine angajatorului obligatia reglementata de art. 40 alin. 2 lit. c) din Codul muncii , „sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca”.

Conchizand asupra acestor argumente, contestatorul a apreciat ca exercitarea drepturilor sindicale de catre angajat se face „in scop profesional”, nefiind deloc straina de activitatea desfasurata in cadrul angajatorului.

Contestatorul a mai sustinut ca prin email-ul din data de 02.07.2015, a instiintat colegii de la punctul de lucru din Bucuresti al intimatei asupra beneficiilor acordate de aderarea la sindicatul angajatilor A. D. SA, manifestandu-si increderea ca un asemenea demers ar veni in sprijinul tuturor si ar conduce la realizarea dezideratelor  lor. Rationamentul urmarit de contestatorului a fost ca drepturile salariatilor ar fi mai bine ocrotite si puse in valoare daca s-ar organiza in cadrul sindicatului existent, prin negocierea directa a clauzelor contractului colectiv de munca de catre reprezentantii sindicatului si in numele lor, intrucat personalul T. de la punctul de lucru din Bucuresti a fost intotdeauna ignorat cu ocazia negocierilor.

Corespondenta initiata de contestator a primit atat raspunsuri pozitive, cat si opinii de refuz, nu toti colegii sai fiind incantati de reprezentativitatea asigurata de sindicatul existent. Totusi, intreaga corespondenta a constituit un mijloc de exercitare a dreptului de a adera la un sindicat.

Potrivit art. 144 din Contractul Colectiv de Munca aplicabil la nivelul societatii A. D. SA, „Sindicatele sunt organe reprezentative oficiale ale salariatilor membri de sindicat in fata patronatului, iar acesta recunoaste sindicatele ca organizatii democratice si factor de progres si sustine activitatea acestora”, iar conform art. 142 alin. 1 directorul General sau dupa caz Administratorul unic recunoaste libera exercitare a dreptului sindical conform conventiilor internationale si libertatea de opinie a fiecarui salariat”.

Avand in vedere sanctionarea disciplinara a contestatorului pentru adresarea unei invitatii de aderare la sindicat, prevederile Contractul colectiv precizate nu pot constitui decat forma fara fond.

Calificand corespondenta pe tema apartenentei la un sindicat drept o abatere disciplinara, contestatorul a aratat ca intimata a vatamat dreptul angajatilor la libera asociere, incalcand cele mai elementare garantii de netulburare a salariatilor in a se organiza intr-un sindicat.

In virtutea acestor considerente, contestatorul a subliniat ca e-mail-ul pe care l-a formulat in data de 02.07.2015 reprezinta o manifestare a dreptului sau la libera asociere, ca drept garantat in raportul de munca, iar Decizia de sanctionare este nelegala, contestatorul utilizand resursele puse la dispozitie de intimata in exercitarea activitatii la care s-a angajat.

Pentru aceste motive, contestatorul a precizat ca se impune anularea Deciziei 2688/02.09.2015.

Referitor la incalcarea dreptului la egalitate de sanse si de tratament, contestatorul a inserat faptul ca, subsidiar tezei I sustinuta anterior, in ipoteza improbabila in care instanta de judecata va aprecia ca fapta contestatorului nu reprezinta un mod de exercitare a dreptului la asociere si ca aceasta constituie abatere disciplinara, a solicitat anularea Deciziei de sanctionare, intrucat a fost emisa cu nerespectarea dreptului contestatorului la egalitate de tratament.

Conform art. 39 alin. 1 lit. d) din Codul muncii , „Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi: [. . . ] dreptul la egalitate de sanse si de tratament”. Fara a recurge la o noua citare a acestui drept din actele aplicabile raportului de munca in discutie, dreptul sau la tratament egal este garantat prin Contractul colectiv  de munca aplicabil la nivelul societatii A. D. SA (art. 3 - principiul nediscriminarii) si prin Regulamentul de ordine interna (art. 5 lit. d si capitolul VI).

Sanctiunea disciplinara aplicata contestatorului a fost determinata de utilizarea resurselor angajatorului in alte scopuri decat cele profesionale, respectiv fara a avea legatura cu obiectul activitatii sale.

Avand in vedere acest rationament al angajatorului, contestatorul a facut urmatoarele precizari: la punctul de lucru din Bucuresti al intimatei, unde isi desfasoara activitatea, exista mai multe aviziere pentru informarea salariatilor asupra diverselor sarcini de lucru ori evenimente ale angajatorului. Aceste aviziere cuprind foarte rar informatii cu scop profesional, fiind ocupate cu materiale publicitare, fotografii sau informatii de natura a produce amuzamentul salariatilor. In sustinerea acestei afirmatii, a precizat ca a anexat contestatiei fotografii ale respectivelor aviziere;  mesageria interna a grupului este inundata de informatii complet straine de activitatea pe care o desfasoara.

Astfel, angajatii intimatei comunica prin mijloace interne de corespondenta diferite invitatii la concerte, anunturi asupra unor bunuri pe care doresc sa le vanda, apeluri la solidaritate, anecdote si glume s. a. ; email-ul transmis la data de 02.07.2015 a primit numeroase raspunsuri pe aceeasi cale, respectiv prin corespondenta deschisa tuturor angajatilor; in cursul anului trecut, cu ocazia zilei de nastere a directorului R. Colesov, una din colegele contestatorului a trimis acestuia un mesaj cuprinzand o urare fireasca, mesajul fiind in acelasi timp comunicat altor 200 de colegi.

In pofida aspectelor de fapt anterior enumerate, contestatorul a mentionat ca niciun alt coleg nu a fost sanctionat pentru utilizarea resurselor angajatorului in alte scopuri decat profesionale.

Contestatorul a mai subliniat in acest context ca folosirea resurselor de catre alti colegi pentru alte scopuri decat atingerea obiectivului de serviciu este publica, avizierele aflandu-se in locuri intens circulate, iar corespondenta purtata in grup se face cu participarea superiorilor ierarhici (sunt aproximativ 400 de salariati la punctul de lucru din Bucuresti si toti primesc mesajele adresate pe grup).

In conditiile in care singurul angajat sanctionat disciplinar pentru utilizarea resurselor angajatorului in scop neprofesional este contestatorul, acesta a mentionat ca Decizia de sanctionare incalca dreptul sau la egalitate de tratament.

Dreptul amintit garanteaza o conduita unitara a angajatorului fata de angajatii aflati in aceeasi situatie. Contestatorul a precizat ca, in cauza, intimata a decis aplicarea unei sanctiuni disciplinare in pofida faptului ca actiunile similare faptei sale constituie o veritabila practica in randul angajatilor.

De asemenea, contestatorul a subliniat ca ratiunea pentru care intimata a decis sanctionarea sa a fost cuprinsul e-mail-ului, iar nu transmiterea e-mail-ului in sine.

Potrivit art. 89 din Regulamentul de ordine interna al societatii intimate, „In societate este interzisa orice discriminare pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, varsta, religie, categorie sociala, convingeri, sex sau orientare sexuala, apartenenta la o organizatie sindicala sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea sau inlaturarea recunoasterii sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege vizand: (. . .) e) aplicarea masurilor disciplinare”.

Contestatorul a mai precizat ca, in speta, prevederea regulamentara a fost incalcata, angajatorul aplicand sanctiunea disciplinara contestata in mod discriminatoriu, avand in vedere continutul e-mail-ului transmis de acesta la data de 02.07.2015. Asadar, desi intimata a ingaduit adresarea prin resursele societatii a unei invitatii de a participa la un concert, aceasta a calificat drept abatere disciplinara adresarea unei invitatii de aderare la un sindicat prin aceleasi resurse.

Pentru aceste considerente, contestatorul a mentionat ca Decizia nr. 2688/02.09.2015 este rezultatul incalcarii dreptului acestuia la egalitate de tratament si se impune a fi anulata.

In cele din urma, a subliniat  ca, desi  sanctiunea aplicata este cea mai blanda, interesul sau in anularea acesteia este prezent. Nu doreste sa ofere intimatei ocazia de a invoca un precedent disciplinar in cazul sau, cu atat mai mult cu cat a fost si este in continuare activ in apararea si realizarea drepturilor sale.

In concluzie, contestatorul a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa se dispuna admiterea contestatiei si anularea Deciziei nr. 2688/02.09.2015 emisa de intimata, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.

In dovedirea celor sustinute, contestatorul a solicitat instantei sa dispuna incuviintarea probelor cu inscrisuri (filele 15-26), interogatoriul intimatei (filele 13-14), pe care l-a anexat prezentei contestatii, precum si orice alte probe utile justei solutionari a cauzei.

La data de 09.02.2016, intimata A. D. SA a formulat intampinare, solicitand instante respingerea, ca neintemeiata, a contestatiei formulate impotriva Deciziei nr. 2688/02.09.2015 prin care s-a dispus sanctionarea disciplinara cu avertisment scris a salariatului, precum si a cererii referitoare la acordarea cheltuielilor de judecata.

In motivare, intimata a aratat ca intre parti a fost incheiat Contractul Individual de Munca inregistrat sub nr. .../28.12.2012, in temeiul caruia contestatorul ocupa postul de logistician gestiune flux (actualmente sef proiect > Prin Decizia nr. 2688/02.09.2015, a carei anulare se solicita de catre contestator, s-a dispus sanctionarea disciplinara a acestuia cu sanctiunea avertismentului scris, pentru ca la data de 02.07.2015, in timpul programului de lucru, acesta a transmis un mesaj in masa (catre un numar de aproximativ 400 de salariati), fara legatura cu atributiile sale de serviciu, utilizand mijloacele informatice ale societatii, de pe adresa de e-mail profesionala, puse la dispozitie exclusiv in vederea indeplinirii atributiilor sale de serviciu.

Contestatorul a considerat ca decizia de sanctionare disciplinara este anulabila, intrucat, pe de o parte, incalca dreptul la libera asociere, in cadrul exercitarii drepturilor sindicale, apreciind ca email-ul transmis celor 400 de salariati este o manifestare a dreptului de libera asociere, acesta utilizand resursele puse la dispozitie de societate in scop profesional, nu personal.

Pe de alta parte, contestatorul a considerat ca decizia de sanctionare este anulabila si prin prisma incalcarii dreptului la egalitate de sanse si de tratament.

Cu privire criticile formulate de contestator a solicitat ca acestea sa fie respinse ca nefondate, pentru argumentele pe care le detaliaza in cele ce urmeaza:

Contestatorul face confuzie intre dreptul de aderare la un sindicat constituit si dreptul de asociere, in sensul de a constitui o organizatie sindicala noua.

Astfel, in prima parte a contestatiei, contestatorul afirma ca a luat legatura cu unul din liderii sindicatului deja constituit in cadrul societatii (« Sindicatul Autoturisme D. », SAD in cele ce urmeaza), pentru a adera la acest sindicat.

Din contestatia formulat de contestator  rezulta, fara echivoc, faptul ca nimeni nu i-a ingradit acestuia dreptul de a adera la SAD (angajator sau sindicat).

De asemenea, este fara echivoc faptul ca acceptarea adeziunii con testator ului la SAD nu a fost niciun moment conditionata in vreun fel de aderarea altor salariati, colegi sau nu cu reclamantul, avand in vedere ca adeziunea este individuala.

Cu alte cuvinte, intimata a precizat ca nu exista si nu poate fi invocata nicio legatura intre transmiterea, de catre contestator. a mesajului din data de 02.07.2015, prin intermediul resurselor informatice ale societatii, si exercitarea libera a dreptului contestatorului de a adera la SAD.

Pe de alta parte, in concret, mesajul in cauza este o veritabila actiune de propaganda sindicala, context in care a mentionat si faptul ca, cel putin in practica ultimilor 15 ani, nici macar liderii SAD nu au facut vreodata uz de resursele informatice ale companiei pentru exercitarea activitatii/propagandei sindicale, desi au acces la aceste resurse. Aceasta deoarece SAD respecta Regulamentul Intern al societatii si Carta informatica.

Pentru activitatile sindicale/propaganda sindicala, liderii SAD utilizeaza mijloace de comunicare proprii/distincte, care sa elimine orice confuzie intre activitatea profesionala si cea sindicala (retele publice de socializare, brosuri, jurnalul «Info Autoturism SAD»).

Cu alte cuvinte, nimeni nu l-a impiedicat pe contestator sau pe vreun alt salariat sa isi exercite drepturile sindicale/de asociere prevazute de lege.

In plus, nimic nu il impiedica pe reclamant sa lanseze o invitatie de aderare la SAD sau de constituire a unui nou sindicat prin utilizarea unor mijloace de comunicare personale, fara sa incalce Regulamentul Intern.

In Contractul Colectiv de Munca la nivelul societatii este stipulat expres ca societatea recunoaste sindicatele ca organizatii democratice si factor de progres, precum si libera exercitare a dreptului sindical conform conventiilor internationale si libertatea de opinie a fiecarui salariat. Intimata aplica cu rigurozitate aceasta obligatie asumata, la nivelul societatii existand un sindicat foarte implicat, cu o activitate de notorietate la nivel national, fara niciun fel de ingerinta a patronului in activitatea sindicala.

Inexistenta obligatiei in sarcina angajatorului de a facilita salariatilor constituirea sau aderarea la un organism sindical, prin punerea la dispozitie a resurselor materiale necesare (a resurselor informatice) este un principiu confirmat de jurisprudenta instantelor nationale si internationale.

Intimata a facut referire la Decizia Curtii Constitutionale nr. 1276/2010, care declara neconstitutionale prevederile legale care impuneau angajatorului privilegii pentru liderii sindicali (membri in organele de conducere ale sindicatelor), respectiv plata unor drepturi salariale chiar in situatia in care angajatii respectivi nu prestau munca in favoarea angajatorului. Or, protejarea activitatii sindicale prin resursele materiale ale angajatorului vine intr-o evidenta coliziune cu interesele angajatorului, care este pus in situatia de a suporta o sarcina excesiva, de natura a-i afecta esenta dreptului de proprietate.

De asemenea, din considerente de eliminare a discriminarii intre salariati si de eliminare a protectiei absolute a liderilor sindicali, Decizia nr. 814/2015 declara neconstitutionale prevederile art. 60 alin. (1) lit. g) din art. 279 , care instituiau interdictia absoluta a concedierii salariatilor cu functii eligibile intr-un sindicat, indiferent de motivul concedierii, ceea ce constituia un privilegiu nejustificat al salariatului lider sindical fata de ceilalti salariati, incalcand astfel art. 16 din Constitutie.

Totodata, intimata a subliniat ca prin Decizia pronuntata in cauza nr. .../08/12.01.2016 (B. vs. Romania), Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) confirma ca un angajator nu comite niciun abuz verificand daca salariatii sai isi indeplinesc atributiile profesionale, in timpul orelor de lucru, sens in care angajatorul are dreptul sa supravegheze comunicatiile purtate pe internet de salariati in timpul orelor de lucru si sa verifice daca acestea sunt utilizate in scopul pentru care au fost puse la dispozitia salariatului. Acesta a fost concediat pe motiv ca, incalcand prevederile Regulamentului intern al angajatorului, a folosit mesageria electronica nu doar in scop profesional, ci si pentru a comunica, in scop personal, cu terti/rude). In urma actiunii promovate de salariat (respinse de instantele romane), CEDO a apreciat ca in acest caz nu a fost incalcat art. 8. din Conventia europeana a drepturilor omului, cu privire la respectarea dreptului la viata privata si a familiei.

Prin decizia contestata, contestatorul a fost sanctionat nu pentru exercitarea drepturilor sindicale, ci pentru utilizarea resurselor informatice alocate in alt scop decat cel al indeplinirii atributiilor de serviciu, prin depasirea limitelor de utilizare conform Cartei informatice (mai mult de 20 de destinatari), excedand cadrului «strict profesional» stipulat de regulile interne.

Intimata a apreciat ca fapta savarsita de contestator reprezinta o abatere disciplinara, prin incalcarea regulilor prevazute in Regulamentul intern, care, in Cap. V. 9., reglementeaza regulile de utilizare a resurselor informatice, electronice si numerice, puse la dispozitie de catre angajator.

Fapta contestatorului contravine, de asemenea, regulilor prevazute in Carta informatica a societatii, a caror insusire si respectare/aplicare este obligatorie pentru salariatii utilizatori de resurse informatice.

Astfel, potrivit art. 75 pct. 1 din Regulamentul Intern, salariatii utilizatori de resurse informatice sunt obligati sa-si insuseasca formarile, instructajele in domeniu, sa cunoasca si sa aplice regulile si principiile prevazute in Carta informatica.

De asemenea, potrivit pct. 6 al aceluiasi articol, aceiasi salariati utilizatori de resurse informatice sunt obligati sa utilizeze echipamentele si documentele primite numai in scopul activitatii prevazute in fisa postului si contractul individual de munca. Se admite utilizarea echipamentului in alte scopuri, in mod exceptional, numai pentru situatii de urgenta, cu informarea ierarhiei.

In plus, potrivit art. 76 lit. g) din Regulamentul Intern, salariatilor utilizatori de resurse informatice le este cu desavarsire interzis sa transmita mesaje in alt scop decat cel profesional.

Carta informatica a societatii prevede, de asemenea, ca salariatul utilizator de resurse informatice va utiliza aceste resurse numai in cadrul activitatii sale profesionale, orice utilizare in scopuri promotionale fiind interzisa (C. 1 - pct. 5).

Totodata, la Capitolul 2, punctul 1 Carta informatica prevede ca este interzisa salariatilor utilizatori trimiterea de mesaje in masa (mai mult de 20 de destinatari), cu exceptia difuzarii listelor societatii pentru motive profesionale.

In raport de aceste prevederi, dincolo de exprimarea deloc magulitoare la adresa angajatorului, consideram ca transmiterea catre 400 de salariati a mesajului, prin care ii invita sa devina membri de sindicat si sa se coalizeze in jurul acestui for, excede activitatii lucrative a societatii si indeplinirii atributiilor de serviciu de catre reclamant.

Intimata a mai precizat si faptul ca, in cadrul sedintei de cercetare disciplinara, reclamantul a participat insotit de un lider de sindicat (I. I. -vicelider SAD), amandoi fiind de acord ca transmiterea e-mailului in cauza celor 400 de salariati, prin resursele informatice ale societatii, contravine regulilor interne ale angajatorului, constituind abatere disciplinara. De asemenea, reclamantul recunoaste fapta si in cuprinsul contestatiei.

Pentru incalcarea prevederilor sus-mentionate, Regulamentul Intern prevede, in Capitolul IX. 3. 5. aplicarea sanctiunii disciplinare a desfacerii contractului individual de munca, insa intimata a mentionat ca a aplicat cea mai blanda sanctiune disciplinara, respectiv avertisment scris, individualizand sanctiunea in raport de circumstantele personale si de fapt.

Cu privire la sustinerea reclamantului potrivit careia trebuie sanctionati si salariatii care afiseaza anunturi personale la diverse aviziere din societate, intimata a facut precizarea reclamantul face o mare confuzie cu privire la utilizarea acestor aviziere si utilizarea resurselor informatice ale societatii.

In cadrul companiei exista aviziere puse la dispozitia salariatilor prin grija angajatorului, pentru anunturi non-profesionale (in scop de mica publicitate), cu remarca de a nu contine elemente care sa fie ilegale, imorale sau care sa nu respecte drepturile de autor.

Pe de alta parte, in ce priveste utilizarea resurselor informatice, asa cum a precizat mai sus, exista reguli clare si precis stabilite in Regulamentul Intern/Carta informatica, dat fiind interesul major al oricarei companii in a-si proteja informatiile si dat fiind ca riscurile (inclusiv de frauda) sunt mult mai mari in acest caz (pot ajunge la terti informatii confidentiale) decat in cazul unor anunturi afisate la aviziere din incinta societatii.

Utilizarea resurselor informatice cu depasirea limitelor stabilite, cum ar fi mesajele in masa sau in alt scop decat cel profesional (spre ex. mesaje de felicitare, invitatii la concerte-de obicei lansate de companie, ajutor umanitar etc., la care face referire reclamantul), sunt transmise numai dupa ce expeditorul a obtinut autorizarea prealabila a sefului ierarhic si numai in limitele autorizate, cu respectarea regulilor interne.

Intimata a subliniat ca practica generala a acestea este de a nu autoriza transmiterea de mesaje in masa, prin resursele sale informatice, de natura sa incite destinatarii sa-si exprime optiunea cu privire la aspecte considerate delicate/sensibile, cum ar fi orientarea politica, religioasa, sindicala, sexuala etc. tocmai pentru a nu provoca clivaje si tensiuni intre cei cu optiuni diferite, asigurandu-se un mediu de comunicare neutru, in care niciun salariat sa nu se simta agresat de optiunile personale ale celorlalti salariati.

Dincolo de orice eventuale revendicari/nemultumiri dintre reclamant si societate, care exced prezentului cadru procesual, fapta savarsita exista si constituie abatere disciplinara, conform regulilor interne (Regulament intern si Carta informatica).

Totodata, intimata a mentionat ca a atasat intampinarii si sentinta nr. 2747/07.05.2014 pronuntata de Tribunalul D., in dosarul nr. .../63/2013, prin care, intr-o speta similara, instanta de judecata a respins contestatia promovata de un salariat, impotriva deciziei de sanctionare disciplinara pentru savarsirea unei abateri disciplinare similare

Pentru toate acestea, intimata a considerat ca Decizia nr. 2688/02.09.2015 respecta toate conditiile legale de fond si de forma, fiind emisa in stricta concordanta cu regulile de disciplina a muncii din cadrul societatii, dar si cu prevederile art. 247 si urmatoarele din art. 279 , motiv pentru care a solicitat respingerea ca neintemeiata a contestatiei promovate de reclamant si, pe cale de consecinta, mentinerea ca temeinica si legala a acestei decizii.

In dovedirea celor sustinute, intimata a solicitat instantei sa dispuna incuviintarea probei cu  inscrisuri, precum si alte probe pertinente si utile solutionarii cauzei.

In drept, si-a intemeiat sustinerile pe dispozitiile art. 205 si urmatoare NCPC, prevederile Codului muncii si ale Legii 62/2011 privind dialogul social.

La termenul de judecata din data de 20.04.2016, tribunalul apreciind ca fiind concludente si utile solutionarii cauzei, a incuviintat pentru contestator probele cu inscrisuri si interogatoriul intimatei, respectiv proba cu inscrisuri, pentru intimata.

Analizand actele si lucrarile dosarului tribunalul constata urmatoarele:

Contestatorul M. L. I. a avut calitatea de salariat al paratei, in temeiul Contractului Individual de Munca inregistrat sub nr. .../28.12.2012, in baza caruia acesta a ocupat postul de logistician gestiune flux.

Prin Decizia nr. 2688/02.09.2015, a carei anulare se solicita prin prezenta contestatie, s-a dispus sanctionarea disciplinara a contestatorului cu sanctiunea avertismentul scris, retinandu-se in sarcina acestuia faptul ca la data de 02.07.2015, in timpul programului de lucru, acesta a transmis un mesaj in masa (catre un numar de aproximativ 400 de salariati), fara legatura cu atributiile sale de serviciu, utilizand mijloacele informatice ale societatii, de pe adresa de email profesionala, puse la dispozitie exclusiv in vederea indeplinirii atributiilor sale de serviciu.

Prin contestatia formulata, reclamantul a apreciat ca decizia de sanctionare disciplinara este anulabila, intrucat, pe de o parte, incalca dreptul la libera asociere, in cadrul exercitarii drepturilor sindicale, considerand ca e-mailul transmis celor 400 de salariati este o manifestare a dreptului de libera asociere, acesta utilizand resursele puse la dispozitie de societate in scop profesional, situatie in care se incalca  dreptul la egalitate de sanse si de tratament.

Astfel, in prima parte a contestatiei, contestatorul a afirmat ca a luat legatura cu unul din liderii sindicatului deja constituit in cadrul societatii („Sindicatul Autoturisme D.” - SAD), pentru a adera la acest sindicat.

Din contestatia formulat rezulta, fara echivoc, faptul ca nimeni nu i-a ingradit contestatorului dreptul de a adera la SAD (angajator sau sindicat).

De asemenea, este fara echivoc faptul ca acceptarea adeziunii contestatorului la SAD nu a fost niciun moment conditionata in vreun fel de aderarea altor salariati, colegi sau nu cu reclamantul, avand in vedere ca adeziunea este individuala.

Cu alte cuvinte, asa cum in mod corect a aratat si intimata, nu exista si nu poate fi invocata nicio legatura intre transmiterea de catre contestator a mesajului din data de 02.07.2015, prin intermediul resurselor informatice ale societatii, si exercitarea libera a dreptului contestatorului de a adera la SAD.

Tribunalul apreciaza ca, in concret, mesajul in cauza este o veritabila actiune de propaganda sindicala, iar potrivit sustinerilor intimatei, in practica ultimilor 15 ani, nici macar liderii SAD nu au facut vreodata uz de resursele informatice ale companiei pentru exercitarea activitatii/propagandei sindicale, desi au acces la aceste resurse, liderii sindicali intelegand astfel sa respecte Regulamentul Intern al societatii, precum si Carta informatica instituite la nivelul societatii intimate.

De asemenea, se mai retine ca, pentru activitatile sindicale sau pentru propaganda sindicala, liderii sindicali utilizeaza mijloace de comunicare proprii/distincte, de natura a elimina orice confuzie intre activitatea profesionala si cea sindicala (retele publice de socializare, brosuri, jurnalul «Info Autoturism SAD » etc.).

Asadar, tribunalul considera ca mesajele cu caracter sindical formulate si transmise de contestatorul M. L. I., prin intermediul mijloacelor informatice ale societatii intimate (ce i-au fost puse la dispozitie, de catre aceasta din urma exclusiv in vederea realizarii atributiilor de serviciu) reprezinta o incalcare a normelor interne stabilite la nivelul societatii intimate, si de care contestatorul avea cunostinta, in calitate de angajat.

Stabilind astfel, tribunalul apreciaza ca nu aduce atingere drepturilor contestatorului  de a isi exercita drepturile sindicale/de asociere prevazute de lege.

Astfel, nimic nu il putea impiedica de contestator sa lanseze o invitatie de aderare la SAD sau de constituire a unui nou sindicat, insa acest lucru trebuia realizat prin utilizarea unor mijloace de comunicare personale, fara sa incalce Regulamentul Intern al societatii intimate.

In contractul colectiv de munca la nivelul societatii este stipulat expres ca societatea recunoaste sindicatele ca organizatii democratice si factor de progres, precum si libera exercitare a dreptului sindical conform conventiilor internationale si libertatea de opinie a fiecarui salariat. Intimata aplica cu rigurozitate aceasta obligatie asumata, la nivelul societatii existand, dupa cum mentiona, un sindicat foarte implicat, cu o activitate de notorietate la nivel national, fara niciun fel de ingerinta a patronului in activitatea sindicala.

Contestatorul avea dreptul si posibilitatea de a posta mesaje de interes sindical, dar numai utilizand propriile mijloace electronice si adresa personala de mail, interdictia utilizarii de echipamente si adrese postale proprietatea societatii fiind pe deplin justificata de catre societate.

De altfel, tribunalul retine ca prin Decizia pronuntata in cauza nr. .../08/12.01.2016 (B. vs. Romania), Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a statuat ca un angajator nu comite niciun abuz verificand daca salariatii sai isi indeplinesc atributiile profesionale, in timpul orelor de lucru, sens in care angajatorul are dreptul sa supravegheze comunicatiile purtate pe internet de salariati in timpul orelor de lucru si sa verifice daca acestea sunt utilizate in scopul pentru care au fost puse la dispozitia salariatului.

Esenta celor mentionate de CEDO in cauza respectiva este avuta in vedere si in prezentul litigiu, in sensul ca mijloacele de comunicare de la distanta, puse la dispozitie de catre angajator in favoarea angajatului, trebuie utilizate de catre acesta strict in vederea indeplinirii obligatiilor de serviciu, cuprinse in contractul individual de munca si prin alte documente interne ale societatii asumate de angajator odata cu stabilirea raporturilor de munca intre cele doua parti.

Astfel, asa cum s-a aratat mai sus, prin decizia contestata, contestatorul a fost sanctionat nu pentru exercitarea drepturilor sindicale, ci pentru utilizarea resurselor informatice alocate in alt scop decat cel al indeplinirii atributiilor de serviciu, prin depasirea limitelor de utilizare conform Cartei informatice (mai mult de 20 de destinatari), excedand cadrului «strict profesional» stipulat de regulile interne. Carta informatica a societatii prevede, de asemenea, ca salariatul utilizator de resurse informatice va utiliza aceste resurse numai in cadrul activitatii sale profesionale, orice utilizare in scopuri promotionale fiind interzisa (C. 1 - pct. 5).

In plus, potrivit art. 76 lit. g) din Regulamentul Intern, salariatilor utilizatori de resurse informatice le este cu desavarsire interzis sa transmita mesaje in alt scop decat cel profesional.

Prin urmare, tribunalul constata ca fapta savarsita de contestator reprezinta o abatere disciplinara, prin incalcarea regulilor prevazute in Regulamentul intern, care, in Cap. V. 9. reglementeaza regulile de utilizare a resurselor informatice, electronice si numerice, puse la dispozitie de catre angajator.

Astfel, transmiterea catre 400 de salariati a unui mesaj ce nu are legatura cu activitatea profesionale a contestatorului este in contradictoriu cu Cap. 2, pct. 1 din Carta informatica, dar si in contradictoriu cu  Cap. 2 pct. 5 din Carta informatica, care mentioneaza ca utilizatorul de resurse informatice le va utiliza numai in cadrul activitatii sale profesionale.

In concluzie, fata de considerentele anterioare, tribunalul va respinge contestatia formulata de contestatorul M. L. I. impotriva Deciziei  nr. 2688/02.09.2015, emisa de unitate, ca neintemeiata, luand totodata act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARSTE:

Respinge contestatia formulata de contestatorul M. L. I., CNP ..., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la Cabinet de Avocat „R. G.”, cu sediul in B., . 1-3, etaj 1, jud. B., in contradictoriu cu intimata A. D. SA, CUI RO xx, JXXX, cu sediul social principal in Mioveni,, jud. Arges si sediu secundar in Bucuresti,, West Gate Business Center, corp H1, . 25, sector 6,  ca neintemeiata.