Cabinet avocat Dreptul muncii

Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc in SedinTa publica din data de 28. 01. 2020, fiind consemnate in incheierea de SedinTa din aceasta data, ce face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, conform disp. art. 396 alin. 1 Cod procedura civila, a amanat pronunTarea la data de 4. 02. 2020, cand, in aceeaSi compunere, a pronunTat urmatoarea decizie. 
 
C_ EA,
Deliberand asupra apelurilor formulate de parata Z_ C S. R. L. Si de reclamanta R_ A M_, constata urmatoarele:
 
I. SentinTa apelata :
 
Prin sentinTa civila nr. 1. 880 din 31. 07. 2019, pronunTata de Tribunalul C - SecTia I Civila in dosarul nr. 5. XXXXXXXXXXXX, a fost admisa in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta R_ A–M_, in contradictoriu cu parata Z_ C S. R. L. , Si, in consecinTa:
- a fost anulata concedierea reclamantei Si decizia nr. 172/13. 07. 2018 emisa de parata Si s-a dispus repunerea parTilor in situaTia anterioara emiterii deciziei;
- a fost obligata parata la plata catre reclamanta a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate Si reactualizate cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta, precum Si la plata dobanzii legale aferente pana la data plaTii efective Si integrale a acestei despagubiri. 
- a fost respins ca neintemeiat capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratei la daune morale;
- a fost obligata parata la plata catre reclamanta a sumei de 3500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariul parTial de avocat;
- a fost respinsa ca neintemeiata cererea reconvenTionala formulata de parata. 
in motivarea sentinTei, Tribunalul a reTinut urmatoarele:
Prin Decizia nr. 172/13. 07. 2018 a paratei _, s-au dispus urmatoarele:
- incetarea contractului individual de munca nr. 96/14. 05. 2015 al d-nei R_ A M_, conform prevederilor art. 65 alin. 1 Si 2 din Codul muncii ;
- durata preavizului a fost de 45 zile lucratoare conform prevederilor art. 75 alin. 1 din Codul muncii Si a notificarii referitoare la preaviz, inregistrata sub nr. 19/08. 05. 2018;
- incetarea efectelor contractului de munca la data de 13. 07. 2018 reprezentand ultima zi lucrata a salariatei;
- motivul concediere este desfiinTarea punctului de lucru din C avand ca Si consecinTa desfiinTarea postului ocupat de d-na R_ A M_, dispusa de decizia Administratorului menTionata in preambulul deciziei, ca urmare a: eliminarea tuturor cheltuielilor directe Si indirecte de administrare ale punctului de lucru, lipsa de rezultate comerciale ale proiectelor din C reflectata in cifra de afaceri, solicitarea clientului principal al societaTii de reducere a costurilor administrative;
- prin notificarea nr. 19/08. 05. 2018, dnei R_ A M_ i s-a oferit postul vacant, manager de site IaSi, existent la data comunicarii, iar aceasta a refuzat postul oferit;
- durata concediului de odihna pe anul in curs este de 23 de zile, din care cele 13 zile neefectuate i se vor compensa in bani. 
Potrivit preambulului acestei decizii, s-a avut in vedere Hotararea administratorului societaTii parate din data de 27. 04. 2018 privind desfiinTarea punctului de lucru al paratei din C incepand cu data de 10. 05. 2015 motivata de: eliminarea tuturor cheltuielilor directe Si indirecte de administrare ale punctului de lucru, lipsa de rezultate comerciale ale proiectelor din C reflectata in cifra de afaceri, solicitarea clientului principal al societaTii de reducere a costurilor administrative. 
De asemenea, s-au reTinut expirarea duratei de 45 zile lucratoare a termenului de preaviz conform notificarii nr. 19/08. 05. 2018 Si dispoziTiile art. 65 alin. 1 Si 2 din Codul muncii privind concedierea pentru motive care nu Tin de persoana salariatului. 
Reclamanta a incheiat cu parata contractul individual de munca inregistrat nr. 96/14. 05. 2015, pe durata determinata de 7 luni, pentru funcTia de manager proiect, locul muncii fiind la punctul de lucru al societaTii din C,  nr. 1, . C, precum Si in alte locuri, in funcTie de necesitaTile ce rezulta din specificul muncii, iar, prin actul adiTional nr. 1/07. 01. 2016, s-a modificat durata contractului, pe perioada nedeterminata. 
Potrivit actului adiTional nr. 5/15. 05. 2018, contractul s-a modificat incepand cu data de 22. 05. 2018, in sensul ca, incepand cu data de 22. 05. 2018, activitatea se desfaSoara la adresa de reSedinTa a salariatului din C, _, _. De asemenea, s-au modificat Si dispoziTiile referitoare la durata muncii. 
Astfel cum reiese din fiTa postului ocupat de reclamanta, scopul postului este urmatorul: titularul postului asigura implementarea in site a acTiunilor decise de conducerea companiei Si supravegheaza activitatea funcTiilor suport dedicate site-ului. 
Printre responsabilitaTile principale ale acestei se enumera: gestioneaza Si asigura p buna imagine a companiei in faTa terTelor parTi Si asigura relaTii de durata Si corecte cu instituTiile locale, furnizori de servicii, Si clienTii din FranTa; dezvolta recomandari bugetare pentru cheltuielile operaTionale Si/sau capital outlay, servicii personale, echipamente Si materiale Si optimizeaza costurile companiei; raporteaza catre Board, in mod regulat, despre operaTiunile generale in site, proiectele alocate Si mediul social al angajaTilor; organizeaza activitatea din site legata de modelul organizaTional (oameni, funcTii profil, nivel salarial), gestioneaza subordonaTi direcTi din echipele funcTiilor suport. 
Potrivit notificarii nr. 19/08. 05. 2018 emise de parata in atenTia reclamantei, avand in vedere decizia administratorului privind desfiinTarea punctului de lucru al societaTii parate din C, i s-a comunicat reclamantei faptul ca, incepand cu data de 09. 05. 2018, postul de manager site – manager proiect a fost desfiinTat in temeiul dispoziTiilor art. 65 din Codul muncii . 
S-a precizat ca, in cadrul sediului social al societaTii din IaSi, este disponibil un post cu atribuTii similare postului deTinut de reclamanta, pentru care la dispoziTie un termen de 3 zile lucratoare de la data comunicarii prezentei notificari de a-Si manifesta in scris consimTamantul cu privire la noul loc de munca oferit. De asemenea, s-a aratat ca, in lipsa consimTamantului in termenului transmis sau a unui raspuns negativ, contractul individual de munca va inceta in termen de 45 de zile lucratoare de la comunicarea prezentei notificari, scop in care se va emite decizia de concediere conform dispoziTiilor legale. 
in final, parata a aratat ca notificarea nu este decizie de concediere, reprezentand informarea privind desfiinTarea postului ocupat in prezent, oferirea unui post similar Si acordarea termenului de preaviz prevazut de dispoziTiile legale aplicabile. 
Reclamanta a luat cunoStinTa de aceasta notificare la data de 09. 05. 2018, prin email, potrivit menTiunii olografe a acesteia din notificare (fila 37, vol. II). 
Prin email-ul transmis la data de 14. 05. 2018, ora 16:47 PM de catre numita a H reclamantei, i s-a comunicat acesteia notificarea Si totodata informarea privind desfiinTarea efectiva a punctului de lucru Z_ in C. 
Potrivit notificarii nr. 21/14. 05. 2018, avand in vedere decizia administratorului privind desfiinTarea punctului de lucru al societaTii in C care a devenit efectiva din data de 10. 05. 2018 ca urmare a inregistrarii la ORC, precum Si notificarea privind desfiinTarea postului de manager site – manager proiect pe care il ocupa, reclamantei i s-a comunicat ca angajatorul este in imposibilitate de a-i asigura continuitatea activitaTii in C pentru perioada preavizului Si i s-a solicitat sa-Si desfaSoare activitatea pe perioada preavizului in cadrul sediului social al societaTii din IaSi, iar, in situaTia in care nu se poate deplasa la IaSi, i s-a propus ca, pe perioada preavizului, sa-Si desfaSoare activitatea de la domiciliul personal
De asemenea, tot prin email, in aceeaSi zi, la ora 17:58, reclamanta a comunicat raspunsul la cele doua notificari (fila 172, vol. I), solicitand fiSa postului oferit in IaSi Si a aratat ca nu-Si poate desfaSura activitatea la IaSi pe perioada acestui preaviz. 
Prin rezoluTia nr. xxxxx/09. 05. 2018 a ONRC – Oficiul Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi, s-a admis cererea de inregistrare a menTiunilor cu privire la sedii secundare potrivit datelor din hotararea administratorului unic din 27. 04. 2018. 
Prin hotararea care a fost depusa la ONRC – Oficiul Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi, ce poarta viza instituTiei, s-a dispus inchiderea punctului de lucru al societaTii paratei din mun. C Si imputernicirea numitei Margarint D pentru indeplinirea formalitaTilor de public itate. 
La dosarul cauzei, a fost depusa Si Hotararea administratorului paratei nr. 1 din data de 27. 04. 2018 (fila 16, vol. II), prin care s-au hotarat urmatoarele: desfiinTarea punctului de lucru al societaTii din C, avand ca Si consecinTa desfiinTarea postului manager site – manager proiect, aprobarea noii organigrame a societaTii parate Si a noii structuri funcTional – organizatorice. 
S-a aratat ca hotararea conTine urmatoarele anexe: organigrama inaintea desfiinTarii punctului de lucru, statul de funcTii inaintea desfiinTarii punctului de lucru, organigrama aprobata dupa desfiinTarea postului de manager site, statul de funcTii dupa desfiinTarea postului de manager site. 
in preambulul acestei hotarari, s-a aratat ca aceasta este motivata de nota de fundamentare a serviciului extern  (filele 21 – 23, vol. II). 
Conform acestui document (care nu indica data emiterii), scopul societaTii parate este de a furniza Si centraliza servicii comerciale diverse catre unicul sau client care activeaza pe piaTa europeana. 
S-a aratat ca, avand in vedere recomandarea unicului client al societaTii de optimizare a profitului Si de reducere a costurilor de natura administrativa Si administrare, societatea are in vedere declanSarea unui proces de reorganizare, iar, pentru identificarea etapelor de reorganizarea s-au analizat informaTiile referitoare la fiecare manager de proiect din IaSi, C, B_ Si s-au identificat cheltuielile directe Si indirecte de administrare ale punctului de lucru din C, detaliate in cuprinsul actului. 
De asemenea, s-a aratat ca s-au analizat rezultatele comerciale ale proiectelor din C reflectate in cifra de afaceri realizata. Activitatea comerciala la nivelul platoului comercial C asigurata de 24 de achizitori angajaTi ai societaTii DOT Profesional in perioada octombrie 2014 – martie 2018 a avut un obiectiv de comenzi de xxxxxxx euro din care a fost realizat xxxxxxx, reprezentand un procent de 64,92 %. 
Concluzia oferita este ca parata trebuie sa ia masuri de reorganizare Si optimizare a activitaTii prin desfiinTarea punctului de lucru C. 
Prin decizia asociatului unic al societaTii parate din data de 15. 03. 2018 (filele 25-26 Si 37 - 39, vol. III), au fost ratificate toate deciziile administratorului societaTii, in ceea ce priveSte structura organizatorica, mai ales referitoare la: organigrama Si lista posturilor din cadrul societaTii. De asemenea, s-a aprobat Si validat organigrama Si lista posturilor din cadrul societaTii pentru anul 2018, anexate deciziei. 
Conform statului de funcTie anexat, pentru C, este menTionat postul de manager, denumire Si Cod C – manager proiect xxxxxx, funcTie interna – manager site. Potrivit organigramei, reclamanta figureaza in calitate de manager site C. 
in drept, potrivit art. 58 din Codul muncii : (1)Concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din iniTiativa angajatorului. 
(2)Concedierea poate fi dispusa pentru motive care Tin de persoana salariatului sau pentru motive care nu Tin de persoana salariatului. 
in temeiul art. 65 din Codul muncii : (1)Concedierea pentru motive care nu Tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiinTarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia. 
(2)DesfiinTarea locului de munca trebuie sa fie efectiva Si sa aiba o cauza reala Si serioasa. 
art. 75 din Codul muncii prevede urmatoarele:
(1)Persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) Si d), al art. 65 Si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare. 
  (2)Fac excepTie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. d), care se afla in perioada de proba. 
(3)in situaTia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator, cu excepTia cazului prevazut la art. 51 alin. (2). 
Conform art. 76, decizia de concediere se comunica salariatului in scris Si trebuie sa conTina in mod obligatoriu:
a)motivele care determina concedierea;
b)durata preavizului;
c)criteriile de stabilire a ordinii de prioritaTi, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective;
d)lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate Si termenul in care salariaTii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in condiTiile art. 64. 
Potrivit art. 77, decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatulu i. 
in temeiul art. 78, concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta. 
art. 79 prevede ca, in caz de conflict de munca, angajatorul nu poate invoca in faTa instanTei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere. 
Conform art. 80: (1)in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei Si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate Si reactualizate Si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. 
(2) La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune parTile in situaTia anterioara emiterii actului de concediere. 
(3) in cazul in care salariatul nu solicita repunerea in situaTia anterioara emiterii actului de concediere, contractul individual de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive Si irevocabile a hotararii judecatoreSti. 
in temeiul art. 272, sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infaTiSare. 
Potrivit art. 278 alin. 1, dispoziTiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispoziTii cuprinse in legislaTia muncii Si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispoziTiile legislaTiei civile. 
Conform art. 2553 alin. 1 din Codul Civil, cand termenul se stabileSte pe zile, nu se ia in calcul prim Si ultima zi a termenului. art. 2554 din acelaSi cod prevede ca, daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenul se considera implinit la sfTrSitul primei zile lucratoare care ii urmeaza. 
art. 192 din Legea nr. 31/1990: (1)Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociaTilor Si a parTilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel. 
(2) Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaTilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel. 
art. 196 ind. 1 din acelaSi act normativ:
(1) in cazul societaTilor cu raspundere limitata cu asociat unic, acesta va exercita atribuTiile adunarii generale a asociaTilor societaTii. 
(2) Asociatul unic va consemna de indata, in scris, orice decizie adoptata in conformitate cu alin. (1). 
in cauza de faTa, in ceea ce priveSte motivul de nulitate invocat de reclamanta constand in neindeplinirea condiTiilor legale privind preavizul, Tribunalul nu le poate reTine. 
Astfel, potrivit notificarii nr. 19/08. 05. 2018 emise de parata Si comunicate prin email la data de 09. 05. 2018, reclamantei i s-a adus la cunoStinTa faptul ca postul de manager site – manager proiect a fost desfiinTat in temeiul dispoziTiilor art. 65 din Codul muncii . De asemenea, i s-a comunicat ca, in cadrul sediului social al societaTii din IaSi, este disponibil un post cu atribuTii similare postului deTinut de reclamanta, pentru care la dispoziTie un termen de 3 zile lucratoare de la data comunicarii prezentei notificari de a-Si manifesta in scris consimTamantul cu privire la noul loc de munca oferit, precizandu-se ca, in lipsa consimTamantului in termenului transmis sau a unui raspuns negativ, contractul individual de munca va inceta in termen de 45 de zile lucratoare de la comunicarea prezentei notificari, scop in care se va emite decizia de concediere conform dispoziTiilor legale. 
in final, parata a aratat ca notificarea nu este decizie de concediere, reprezentand informarea privind desfiinTarea postului ocupat in prezent, oferirea unui post similar Si acordarea termenului de preaviz prevazut de dispoziTiile legale aplicabile. 
Din cuprinsul acestei notificari, reiese in mod clar, ca, in situaTia in care reclamanta nu accepta postul de la sediul social din IaSi sau nu iSi exprima opTiunea in termenul acordat, de la data comunicarii notificarii – 09. 05. 2018 – incepea sa curga termenul de preaviz de 45 de zile lucratoare conform contractului individual de munca. SoluTia propusa de parata prin notificare este una logica, intrucat, in masura in care reclamanta accepta postul din IaSi in termenul dat,  termenul de preaviz de 45 zile nu ar mai fi inceput sa curga Si parTile ar fi procedat la modificarea contractului individual de munca in sensul agreat de acestea. 
instanta a reTinut ca dispoziTiile legale incidente in cauza nu impun o forma sau un conTinut specific al inscrisului prin care i se acorda salariatului termenul de preaviz. Astfel, deSi notificarea nr. 19/08. 05. 2018 emisa de parata conTine Si oferta acesteia pentru un alt post, nu se poate concluziona ca notificarea a fost emisa doar in acest scop, cu atat mai mult cu cat, in finalul acesteia, se arata in mod expres ca notificarea reprezinta Si acordarea termenului de preaviz prevazut de dispoziTiile legale aplicabile. 
in continuare, instanta nu poate reTine susTinerile reclamantei in sensul ca, faTa de modificarea contractului individual de munca prin actul adiTional din data de 15. 05. 2018, notificarea din data de 08. 05. 2018 nu poate c onstitui din punct de vedere juridic un act prin care s-a acordat termenul de preaviz. 
Referitor la invocarea de catre reclamanta a considerentelor Deciziei ICCJ nr. 8/08. 12. 2014, instanta reTine ca, prin aceasta decizie, au fost interpretate dispoziTiile art. 78 din Codul muncii cu referire la art. 75 alin. 1 din acelaSi cod, respectiv la art. 76 lit. b, reTinandu-se ca neacordarea preavizului cu durata minima atrage nulitatea absoluta a masurii de concediere Si a deciziei de concediere Si ca lipsa din cuprinsul deciziei de concediere a menTiunii privind durata preavizului acordat salariatului nu este sancTionata cu nulitatea deciziei Si a masurii concedierii atunci cand angajatorul face dovada ca i-a acordat salariatului preavizul cu durata minima. 
Prin urmare, considerentele instanTei supreme trebuie analizate prin coroborare cu ceea ce i s-a supus interpretarii unitare prin intermediul recursului in interesul legii. 
Considerentele invocate de reclamanta sunt urmatoarele: „Pe durata preavizului drepturile Si obligatiile parTilor din contractul individual de munca raman neschimbate, in sensul ca angajatul este obligat in continuare sa presteze munca, nu ii sunt atinse drepturile salariale, beneficiind Si de celelalte drepturi baneSti cuvenite pentru munca prestata Si de orice alte avantaje care decurg din contractul de munca (de exemplu, dreptul la locuinTa de serviciu, dreptul la plata de catre angajator a abonamentelor pe mijloacele de transport in comun). Pe durata respectiva nu sunt modificate condiTiile de incheiere sau de executare a contractului individual de munca. Salariatul are, in continuare, obligatia de a se abTine de la orice act de concurenTa neloiala, ca Si de la orice act de indisciplina, in caz contrar contractul sau de munca putand fi desfacut pentru motive disciplinare. ”
Se constata ca acestea fac parte din analiza prealabila a instanTei supreme referitoare la definirea conTinutului noTiunii de „procedura a concedierii”, analiza care incepe odata cu paragraful de la pct. 7, I – „in primul rand, prealabil oricarei alte analize este relevanta definirea conTinutului noTiunii de „procedura a concedierii” (…)”. 
Faptul ca s-a aratat ca, pe durata respectiva nu sunt modificate condiTiile de incheiere sau de executare a contractului individual de munca, nu poate conduce la concluzia ca, in cadrul termenului de preaviz, exista o interdicTie in sensul ca parTile nu ar putea modifica prin acord contractul individual de munca, aSa cum s-a intamplat in cauza de faTa. 
instanta a constatat ca actul adiTional incheiat intre parTi a avut in vedere doar modificarea locului de munca al reclamantei Si al duratei muncii ca urmare a faptului ca punctul de lucru al societaTii situat in mun. C nu mai exista din punct de vedere legal, iar reclamanta nu putea sa-Si desfaSoare activitatea de munca in mod efectiv in acel punct de lucru. insa, drepturile Si obligatiile parTilor din contractul individual de munca au ramas neschimbate, in sensul ca angajatul a fost obligat in continuare sa presteze munca, nu i-au atinse drepturile salariale, beneficiind Si de celelalte drepturi baneSti cuvenite pentru munca prestata Si de orice alte avantaje care decurg din contractul de munca. 
Pentru aceste motive, instanta nu poate reTine ca, prin incheierea actului adiTional la data de 15. 05. 2018, a fost anihilat termenul de preaviz, cu atat mai mult cu cat incheierea acestui act adiTional s-a impus tocmai pentru ca reclamanta sa-Si continue activitatea de munca la reSedinTa sa pe durata preavizului pana la momentul desfacerii contractului de munca. 
Acest aspect reiese in mod clar inclusiv din raspunsul reclamantei din data de 14. 05. 2018 in care a precizat ca, numai faTa de aspectul perioadei de preaviz, deSi nu doreSte sa fie concediata, nu poate sa-Si desfaSoare activitatea pe perioada acestui preaviz la IaSi. 
in concluzie, instanta a reTinut ca parata a respectat dispoziTiile legale incidente in cauza referitoare la acordarea termenului de preaviz. 
in ceea ce priveSte respectarea termenului de preaviz, avand in vedere cele menTionate anterior, instanta reTine ca termenul de preaviz de 45 zile lucratoare acordat reclamantei a inceput sa curga de la momentul comunicarii catre aceasta a notificarii nr. 19/08. 05. 2018. 
Astfel, notificarea a fost comunicata reclamantei la data de 09. 05. 2018, prin email, potrivit menTiunii olografe a acesteia din notificare (fila 37, vol. II). Data comunicarii prin email a acestei notificari reiese inclusiv din menTiunile specifice email-ului (fila 36, vol. II – se indica ca mesajul transmis cu s ubiectul „Notificare” a fost citit la data de 09 mai 2018, 14:24:45). 
instanta a reTinut ca reclamanta nu a contestat menTiunile olografe existente pe acest inscris deSi aceasta a ataSat cererii de chemare in judecata notificarea respectiva cu data de 10. 05. 2018 ca fiind data luarii la cunoStinTa (fila 163, vol. I). 
Termenul de preaviz a inceput sa curga astfel de la data de 09. 05. 2018. in lipsa unor dispoziTii specifice din Codul muncii referitoare la modul de calcul al termenelor, in temeiul dispoziTiilor art. 278 alin. 1 din Codul muncii , se aplica dispoziTiile din Codul civil – art. 2553 alin. 1 Si art. 2554. 
in calculul termenului de preaviz de 45 de zile lucratoare, trebuie incluse doar zilele lucratoare, fiind astfel excluse zilele libere (luni, 28 mai 2018 – a doua zi de Rusalii Si vineri, 1 iunie 2018), precum Si prima Si ultima zi lucratoare din durata termenului de preaviz conform art. 2553 alin. 1 Cod civil. Astfel, termenul de preaviz s-a implinit la data de 16. 07. 2018, durata acestuia fiind astfel respectata. 
in ceea ce priveSte menTiunile din cuprinsul deciziei de concediere referitoare la data incetarii contractului de munca, instanta reTine ca acestea sunt diferite in sensul ca s-a indicat data de 16. 07. 2018 ca fiind data incetarii contractului, iar data de 13. 07. 2018 a fost menTionata ca data ultimei zi lucrate a salariatei. 
Pe de alta parte, instanta a reTinut ca aceste date sunt irelevante in cauza in condiTiile in care, conform dispoziTiilor art. 77 din Codul muncii , decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatului, indiferent de menTiunile din decizie. in speTa, decizia de concediere a fost comunicata reclamantei la data de 20. 07. 2018, astfel cum reiese din dovada de comunicare (fila 24, vol. II), astfel incat aceasta a produs efecte de la data de 20. 07. 2018, iar, la aceasta data, era deja implinit termenul de preaviz potrivit celor menTionate anterior. 
in continuare, referitor la motivul de nulitate invocat de reclamanta – nerespectarea conTinutului obligatoriu al deciziei de concediere prin nemotivarea acesteia, instanta reTine ca, aSa cum reiese din cuprinsul deciziei contestate, motivul concedierii este desfiinTarea punctului de lucru din C dispusa de decizia Administratorului menTionata in preambu lul deciziei. 
Se reTine astfel ca decizia menTioneaza care este motivul desfiinTarii locului de munca, respectiv desfiinTarea punctului de lucru din C, motiv pentru care nu se poate constata ca motivul concedierii a fost cauza acesteia, Si anume desfiinTarea locului de munca, aSa cum a susTinut reclamanta. 
Sub acest aspect, se reTine ca au fost respectate dispoziTiile art. 76 lit. a din Codul muncii , decizia de concediere conTinand motivul concedierii – desfiinTarea punctului de lucru. 
Trebuie observat ca, prin decizia contestata, parata a aratat faptul ca desfiinTarea locului de munca a fost consecinTa desfiinTarii punctului de lucru din C indicand in continuare motivele care au condus la desfiinTarea punctului de lucru, acestea din urma fiind relevante in analiza caracterului real Si serios potrivit dispoziTiilor art. 65 alin. 2 din Codul muncii , analiza ce va fi efectuata in continuare cu privire la temeinicia masurii de concediere. 
Urmeaza astfel ca instanta sa analizeze in cele ce urmeaza caracterul efectiv al desfiinTarea locului de munca, precum Si cauza reala Si serioasa a desfiinTarii acestuia. 
DesfiinTarea locului de munca este efectiva atunci cand acesta este suprimat din structura angajatorului, cand nu se mai regaseSte in organigrama acestuia ori in statul de funcTii. 
in dovedirea caracterului efectiv al desfiinTarii locului de munca ocupat de reclamanta, parata a depus la dosarul cauzei Hotararea administratorului nr. 1 din data de 27. 04. 2018 prin care s-a dispus desfiinTarea punctului de lucru al societaTii din C avand ca Si consecinTa desfiinTarea postului Manager site – Manager proiect Si aprobarea noii organigrame a societaTii, respectiv a noii structuri funcTional – organizatorice. 
De asemenea, au fost depuse Si anexele acestei hotarari: stat de funcTii aprilie 2018, stat de funcTii dupa desfiinTarea punctului de lucru, organigrama aprilie 2018, organigrama dupa desfiinTare post. 
Reclamanta s-a inscris in fals cu privire la aceasta hotarare, precum Si la anexele acesteia, motivand ca, la Oficiul Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi, a fost depusa o alta hotarare a administratorului, cu un conTinut diferit de cea ataSata intampinarii depuse de parata Si ca acestea inscrisuri nu au fost intocmite la data precizata, respectiv la data de 27. 04. 2018. 
in primul rand, instanta a constatat ca, intr-adevar, hotararea administratorului _ din data de 27. 04. 2018 care a fost inregistrata de societatea parata la Oficiul Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi (fila 149, vol. II) are un conTinut diferit de Hotararea administratorului nr. 1 din data de 27. 04. 2018 depusa de parata odata cu intampinarea. 
Astfel, prin hotararea depusa la ORC, s-au dispus urmatoarele: inchiderea punctului de lucru al societaTii din mun. C Si imputernicirea numitei Margarint D pentru indeplinirea formalitaTilor de publicitate, pentru a semna actul constitutiv actualizat, precum Si pentru a inregistra actele la ORC Si pentru a semna documentaTia necesara aferenta. 
Aceasta hotarare a fost ataSata cererii paratei depuse la data de 08. 05. 2018 prin care aceasta a solicitat inregistrarea menTiunilor privind sediul secundar al societaTii. Cererea a fost soluTionata prin rezoluTia nr. xxxxx/09. 05. 2018 emisa de Oficiul Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi (fila 147, vol. II), iar, la data de 10. 05. 2018, a fost emis certificatul de inregistrare menTiuni (fila 148, vol. II). 
Potrivit lamuririlor oferite de administratorul societaTii parate in SedinTa publica din data de 29. 03. 2019, s-a aratat ca, in momentul in care reprezentantul departamentului juridic a mers la ORC, i s-a solicitat o reformulare a hotararii Si o imputernicire. De asemenea, a menTionat ca nu a considerat necesar publicarea in Monitorul Oficial a acestor elemente care Tin strict de organizarea interna. 
instanta reTine ca dispoziTiile Codului Muncii nu impun redactarea unui act specific pentru desfiinTarea locului de munca Si nici anumite forme de publicitate. in acest sens, se reTine ca poate fi intocmita de angajator notificarea prin care i se aduce la cunoStinTa luarea hotararii de desfiinTare a locului de munca Si acordarea termenului de preaviz, aSa cum s-a intamplat Si in cauza de faTa. 
Cu toate acestea, in vederea dovedirii caracterului efectiv al desfiinTarii locului de munca, trebuie sa se analizeze daca au fost respectate dispoziTiile legale incidente, precum Si cele din actul constitutiv al societaTii. 
in cauza, parata s-a prevalat de Hotararea administratorului nr. 1 din data de 27. 04. 2018 Si de anexele acesteia. FaTa de acestea, aSa cum a susTinut Si reclamanta, instanta reTine ca acestea inscrisuri nu prezinta o data certa in sensul dispoziTiilor Codului de procedura civila, care sa fie opozabila terTilor. 
in primul rand, aceasta hotarare prin care s-a aprobat noua organigrama a societaTii, respectiv noua structura funcTional – organizatorica a societaTii parate, nu este cea prezentata la ORC pentru a se reTine ca a dobandit data certa in aceasta modalitate. 
SusTinerile reprezentantului legal al societaTii parate in sensul ca persoanei imputernicite i s-a solicitat de la ORC o reformulare a hotararii in sensul de a nu conTine elemente care Tin de structura interna a societaTii nu se coroboreaza cu alte probe administrate in cauza, deSi parata ar fi avut posibilitatea de a administra probe in acest sens, respectiv propunerea ca martor a persoanei care a fost imputernicita sa depuna inscrisurile la ORC. 
Pe de alta parte, analizand conTinutul notificarilor nr. 19/08. 05. 2018 Si nr. 21/14. 05. 2018, inscrisuri emise la o data ulterioara datei de 27. 04. 2018, instanta constata ca, prin acestea, a fost menTionata „decizia administratorului privind desfiinTarea punctului de lucru al societaTii _”, iar nu Hotararea administratorului nr. 1 din data de 27. 04. 2018 (cea ataSata intampinarii). De altfel, cele doua inscrisuri sunt uSor de identificat prin faptul ca cea inregistrata la ORC nu poarta un numar spre deosebire de cea ataSata intampinarii care are un numar, respectiv nr. 1. 
Chiar daca s-ar avea in vedere lamuririle oferite de reprezentantul legal al societaTii, deSi nesusTinute de alte probe, nu reiese motivul pentru care cele doua inscrisuri nu au acelaSi numar in masura in care s-a aratat ca decizia inchiderii punctului de lucru Si cea a desfiinTarii punctului de lucru au fost luate prin aceeaSi hotarare, doar ca ulterior hotararea ar fi fost reformulata pentru a fi inregistrata la ORC in sensul solicitat de aceasta instituTie. 
in continuare, deSi, ca urmare a inscrierii in fals, la termenul din data de 29. 03. 2019, i s-a pus in vedere paratei sa depuna la dosarul cauzei inscrisuri din evidenTa hotararilor administratorului cu privire la hotararea la care reclamanta s-a inscris in fals, parata a depus la dosar doar hotarari care sunt supuse publicitaTii la ORC (filele 30 – 35, 148 – 205, vol. III). Rezulta astfel ca nu exista un registru al hotararilor administratorului referitoare la organizarea interna a societaTii. 
in cauza, nu pot fi reTinute dispoziTiile art. 277 alin. 3 C . proc. civ. care prevede ca inscrisul sub semnatura privata intocmit in exerciTiul activitaTii unei intreprinderi este prezumat a fi fost facut la data consemnarii in cuprinsul sau; in acest caz, data inscrisului sub semnatura privata poate fi combatuta cu orice mijloc de proba. 
Un inscris sub semnatura privata referitor la structura funcTional – organizatorica a societaTii parate nu poate fi considerat un inscris intocmit in exerciTiul activitaTii unei intreprinderi in condiTiile in care nu are in vedere realizarea obiectului de activitate al societaTii in cadrul unor relaTii cu alTi profesioniSti sau clienTi. 
in final, instanta a reTinut ca nu s-a depus la dosarul cauzei dovada aprobarii noii organigrame a societaTii, respectiv a noii structuri funcTional – organizatorice de catre conducerea societaTi, Si anume de asociatul unic al societaTii parate, in temeiul dispoziTiilor art. 196 ind. 1 Si ale art. 192 din Legea nr. 31/1990. 
in acest sens, se constata ca, prin actul constitutiv al societaTii parate actualizat ca urmare a Hotararii asociatului unic din data de 8 martie 2018, este atribuTia asociatului unic sa hotarasca cu privire la orice alta problema importanta referitoare la activitatea societaTii. Potrivit aceluiaSi act, printre atribuTiile administratorului societaTii se regasesc urmatoarele: sa aprobe structura organizatorica a societaTii, sa hotarasca infiinTarea sau desfiinTarea de sedii secundare. 
instanta a reTinut ca, deSi, potrivit actului constitutiv al societaTii parate, administratorul poate sa aprobe structura organizatorica a societaTii, avand in vedere decizia asociatului unic al societaTii parate din data de 15. 03. 2018 (filele 25-26 Si 37 - 39, vol. III), decizie care este emisa dupa actualizarea actului constitutiv din 8 martie 2018, deciziile administratorului societaTii trebuie ratificate de catre asociatul unic. 
Astfel, conform deciziei administratorului unic al societaTii parate din data de 15. 03. 2018, au fost ratificate toate deciziile administratorului societaTii, in ceea ce priveSte structura organizatorica, mai ales referitoare la: organigrama Si lista posturilor din cadrul societaTii. De asemenea, s-a aprobat Si validat organigrama Si lista posturilor din cadrul societaTii pentru anul 2018, anexate deciziei. Conform statului de funcTii Si organigramei ratificate de asociatul unic, reclamanta figureaza ca ocupand postul de manager site – manager proiect in C. 
Parata nu a depus la dosarul cauzei decizia asociatului unic de ratificare a deciziei administratorului societaTii referitoare la noua structura organizatorica a societaTii dupa data de 27. 04. 2018. 
Prin urmare, in lipsa unei date certe a Hotararii administratorului nr. 1 din data de 27. 04. 2018 (cea ataSata intampinarii) Si in lipsa ratificarii acesteia de catre asociatul unic al societaTii parate conform actului constitutiv, nu se poate reTine ca desfiinTarea locului de munca ocupat de reclamanta a fost efectiva. Ca urmare a nerespectarii procedurii prevazute de actul constitutiv, nu se poate reTine ca desfiinTarea locului de munca a fost efectiva pentru ca, in prezent, nu exista o alta persoana care sa exercite atribuTiile reclamantei. 
in continuare, instanta a reTinut ca este reala cauza desfiinTarii locului de munca cand prezinta un caracter obiectiv, adica exista in realitate cu adevarat Si nu o disimuleaza. 
ASa cum s-a aratat Si anterior, potrivit deciziei de concediere, desfiinTarea postului deTinut de reclamanta a intervenit ca Si consecinTa a desfiinTarii punctului de lucru. 
Reiese astfel in mod clar ca, in opinia societaTii parate, postul ocupat de reclamant era indisolubil legat de punctul de lucru al societaTii existent in C Si ca, urmare a inchiderii acestui punct de lucru, s-a impus Si desfiinTarea postului. 
Sub acest aspect, avand in vedere strict aprecierea paratei, instanta reTine ca este reala cauza invocata prin decizia de concediere in condiTiile in care a intervenit in mod real inchiderea punctului de lucru din C, astfel cum reiese din rezoluTia nr. xxxxx/09. 05. 2018 a ONRC – Oficiul Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi prin care s-a admis cererea de inregistrare a menTiunilor cu privire la sedii secundare potrivit datelor din hotararea administratorului unic din 27. 04. 2018. 
Cu toate acestea, instanta nu poate reTine ca fiind intemeiata aprecierea paratei in sensul ca postul ocupat de reclamanta era indisolubil legat de punctul de lucru al societaTii existent in C, aceste aspecte avand relevanTa in analiza caracterului serios la cauzei desfiinTarii locului de munca. 
instanta a reTinut ca este serioasa cauza atunci cand desfiinTarea locului de munca se impune din necesitaTi evidente pentru imbunataTirea activitaTii Si nu se urmareSte o concediere determinata de persoana salariatul ui. 
in primul, instanta a reTinut chiar susTinerile societaTii parate din cuprinsul intampinarii, respectiv faptul ca reclamanta Si-a desfaSurat Si anterior activitatea la IaSi, aspect necontestat de catre reclamanta. Or, potrivit inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, locul de munca al reclamantei nu a fost niciodata stabilit in municipiul IaSi, reieSind astfel ca, deSi avea locul de munca in municipiul C, pe parcursul executarii contractului de munca, reclamanta a prestat munca Si intr-o alta localitate, diferita de cea in care se afla punctul de lucru al societaTii. 
De asemenea, se constata ca, potrivit contractului individual de munca, activitatea se desfaSoara la punctul de lucru al societaTii parate din C, precum Si in alte locuri, in funcTie de necesitaTile ce rezulta din specificul muncii. 
FaTa de cele aratate, se naSte cel puTin o prezumTie ca munca prestata de reclamanta nu era legata in mod strict de punctul de lucru al societaTii existent in C. 
Sub acelaSi aspect, trebuie observat ca, pe perioada preavizului, a intervenit modificarea locului de munca al reclamantei, acesta fiind stabilit la adresa de reSedinTa a acesteia. DeSi aceasta modificare a intervenit in vederea respectarii termenului de preaviz, se poate constata ca, in concret, munca reclamantei putea fi prestata Si intr-un alt loc, nu doar la punctul de lucru existent in mun. C. 
in continuare, instanta are in vedere ca, intre parTi, se aplica dreptul roman sens in care noTiunile din contract trebuie interpretate conform dispoziTiilor limbii romane. 
Astfel, potrivit contractului individual de munca incheiat intre parTi, reclamanta exercita funcTia de manager proiect, cod xxxxxx, conform Clasificarii OcupaTiilor din Romania. Se reTine astfel ca noTiunea de „manager site” care reprezinta denumirea interna a funcTiei deTinute de reclamanta nu exista in Clasificarea OcupaTiilor din Romania, aceasta reprezentand o titulara interna din cadrul societaTii, aSa cum este menTionat chiar in fiSa postului. 
Codul xxxxxx face parte din categoria COD CAEN 2421 - AnaliSti de management si organizare, aceStia oferind asistenTa organizaTiilor pentru a obTine o eficienTa mai mare Si pentru a rezolva problemele organizaTionale; studiind structurile, metodele, sistemele Si procedurile organizaTionale. 
Daca s-ar reTine aprecierea paratei ca postul reclamantei era strict legat de punctul de lucru al societaTii, in sensul ca reclamanta administra acel punct de lucru, ar fi insemnat ca reclamanta ar fi avut doar atribuTii de administrare efectiva a spaTiului in care se afla punctul de lucru, cu titlu exemplificativ plata chiriei spaTiului, plata utilitaTilor aferente spaTiului, incasarea chiriei datorate de celelalte societaTi care au subinchiriat de la parata o parte din spaTiul respectiv. 
Or, din chiar fiSa postului, reiese ca atribuTiile reclamantei erau mai complexe Si diversificate decat administrarea efectiva a punctului de lucru din C. in acest sens, sunt de menTionat urmatoarele atribuTii din fiSa postului: gestioneaza procesul local de achiziTii inclusiv negocierea condiTiilor contractuale cu sprijinul directorului financiar/office manager, solicita constant feedback din partea clienTilor privind organizarea generala Si statusul proiectelor din site, raporteaza despre proiectul alocat, asigura mediul Si resursele necesare pentru dezvoltarea proiectelor, asigura formalitaTile administrative legate de procesul de formare, asigura un bun climat social in site pentru dezvoltarea tuturor angajaTilor. 
De asemenea, din inscrisurile depuse la dosar, in special din corespondenTa electronica intre reclamanta Si diferite alte persoane care deTineau funcTii in cadrul altor societaTi din grupul fiscal sau societaTi cu care parata colabora, reiese ca reclamanta avea atribuTii de organizare Si/sau implementare a proiectelor derulate la nivelul municipiului C. 
Totodata, instanta are in vedere ca, din inscrisurile depuse la dosar, nu reiese in mod clar ce reprezinta pentru parata funcTia de „manager site”, denumirea interna a postului deTinut de reclamanta. 
Analizand semnificaTia in limba romana a cuvantului „site”, cuvant preluat din limba engleza, acesta reprezinta „locul in care se pot accesa informaTii utile (texte, imagini, sunete, programe) intr-o reTea de calculatoare, de obicei internet” sau „spaTiu in care sunt situate informaTii pe reTeaua de internet. in mod evident, reiese ca nu s-a avut in vedere aceasta definiTie a noTiunii de „site”. 
Tinand cont de faptul ca asociatul unic al societaTii parate este cetaTean francez, instanta reTine ca noTiunea de „site” din limba franceza poate fi tradusa in limba romana ca priveliSte, configurarea unui loc in raport de un scop precis, teren, loc anume. 
SemnificaTia de loc (spaTiu) a noTiunii pare a fi fost avuta in vedere de catre parata, insa, faTa de cele aratate anterior, in raport de atribuTiile reclamantului conform fiSei postului, nu se poate reTine ca munca reclamantei consta doar in administrarea spaTiului in care se afla punctul de lucru. 
in continuare, chiar avand in vedere semnificaTia de „loc, spaTiu” a acestei noTiuni, analizand inscrisurile depuse la dosar, precum Si declaraTia martorului B_ O_, se reTine ca noTiunea de „site” se refera la activitatea desfaSurata la nivelul municipiului sau a judeTului C, insa nu doar la activitatea societaTii parate, ci a tuturor societaTilor din cadrul grupului fiscal al carui reprezentant este societatea parata Si a celor din grupul fiscal al carui reprezentant este _ SRL. 
in acest sens, instanta a constatat ca martorul B_ O_ a declarat ca cunoStea situaTia acestui post din cifre, ca sediul era sub aSteptari, ca urmarea indicatorii de performanTa raportat la obiectivele comerciale. Martorul a aratat ca este angajata in funcTia de „director controling”, ocupandu-se de activitatea companiei pe Tara, lucrand in BucureSti, mai exact, a precizat ca efectueaza analize de performanTe pentru comitetele din cadrul grupului. 
Prin referirea la „companie”, instanta reTine ca martorul nu s-a referit la societatea parata, in condiTiile in care martorul nu a fost Si nu este nici in prezent angajatul societaTii parate, astfel cum reiese din organigrama societaTii parate aprobate de asociatul unic la data de 15. 03. 2018. Prin urmare, avand in vedere Si atribuTiile martorului, instanta reTine ca aceasta s-a referit la totalitatea societaTilor, respectiv grupul/grupurile de societaTi. 
Sub acelaSi aspect, instanta a reTinut lamuririle oferite de reprezentantul societaTii parate A H, in cadrul SedinTei din data de 29. 03. 2019, care a aratat ca a dat cele doua hotarari pe care le-a semnat in urma unei decizii interne a asociaTilor la nivelul companiei. Or, este evident ca nu s-a referit la societatea parata in mod singular, in condiTiile in care aceasta are doar un sigur asociat, iar nu mai mulTi. 
Analizand inscrisurile depuse de parata pentru termenul din data de 31. 05. 2019 cu privire la deciziile interne care se iau in cadrul unor SedinTe ale caror minute se plaseaza in aplicaTia OneNote, aplicaTie accesibila online pentru toata lumea care este implicata, deSi acestea nu sunt traduse in limba romana, reiese in mod clar ca nu privesc activitatea societaTii parate, ci a intregului grup de societaTi, in condiTiile in care poarta sigla „Veo Worldwide Services” Si au in vedere rezultatele unor proiecte derulate nu doar in Romania, dar Si in Polonia Si in Bulgaria. 
Totodata, din minuta SedinTei din data de 19. 02. 2018, se reTine ca nu mai este folosita noTiunea de „site”, ci o alta noTiune, respectiv „plateau”. Astfel, este notat ca nu este un bun „plateau” C, fiind necesare acTiuni privind costurile Si ca managerul „plateau” din C nu este potrivit pentru Veo, iar daca lucrurile nu se schimba, M_ ar trebui sa plece. 
Din minuta din data de 08. 12. 2017, cu privire la subiectul „prezentarea site-urilor comerciale”, reiese ca s-a discutat despre „C plateau” – continuitatea activitaTii, autorizarea PSI, revista Veo; decizia fiind ca „C plateau” ramane funcTional, luand in considerare sprijinul local pentru acTiunile Pioneer. 
Din aceste menTiuni, rezulta ca cele doua noTiuni, de „site” Si de „plateau”, nu au aceeaSi semnificaTie, in condiTiile in care exista o alta funcTie de „manager plateau” (iar nu de „manager site”) care era deTinuta la acel moment de o alta persoana in cadrul unei alte societaTi, iar nu de reclamanta din cauza. 
De asemenea, odata ce noTiunea de „plateau” este diferita de cea de „site”, reiese ca minuta din 19. 02. 2018 nu are in vedere punctul de lucru al societaTii parate din C sau ca, cel puTin, nu se refera doar la acest punct de lucru, ci eventual la intreaga activitate a grupului de societaTi Veo in municipiul C. 
Pe de alta parte, deSi au fost depuse aceste inscrisuri, parata nu a menTionat ce anume reprezinta „Pioneer”, legatura cu societatea parata, precum Si cu activitatea desfaSurata de reclamanta. 
in aceste condiTii, avand in vedere dispoziTiile art. 79 din Codul muncii Si motivele invocate de parata in cuprinsul deciziei de concediere pentru inchiderea punctului de lucru, instanta reTine ca nu pot fi avute in vedere la analiza caracterului serios aceste inscrisuri care privesc activitatea grupului Veo Worldwide Services, motiv ce nu este indicat in decizie. 
Cu privire la motivele menTionate in decizia de concediere pentru justificarea masurii de inchidere a punctului de lucru, instanta reTine ca, deSi avea sarcina probei, parata nu a dovedit existenTa solicitarii clientului principal al societaTii de reducere a costurilor administra tive. 
Parata a aratat ca solicitarea a fost formulata verbal, in multiple randuri, de reprezentanTii clientului sau Si a fost discutata in SedinTele interne derulate inclusiv cu participarea reclamantei. in primul rand, instanta reTine ca parata nici nu a menTionat cine este clientul principal al societaTii Si, in mod implicit, nu a dovedit ca acesta este clientul principal al societaTii parate, iar nu a grupului de societaTi. 
Trecand chiar peste aspectul puTin probabil ca aceasta solicitare sa fi fost formulata verbal, avand in vedere implicaTiile cel puTin de ordin financiar ale unei astfel de solicitari, precum Si faptul ca, aSa cum reiese din inscrisurile depuse la dosar, persoanele implicate in activitatea grupului fiscal comunica prin mijloace moderne de comunicare (in principal e-mail), in condiTiile in care aceste aspecte au fost discutate in SedinTele interne, minuta acestor SedinTe in care s-a discutat solicitarea verbala a clientului principal trebuia sa fie plasata in aplicaTia OneNote, potrivit precizarilor paratei conform carora, in aceasta aplicaTie, sunt postate minutele SedinTelor interne, aplicaTia fiind accesibila online pentru toata lumea care este implicata. Prin urmare, proba discutarii acestei solicitari verbale a clientului principal putea fi facuta prin depunerea minutelor SedinTelor interne respective. 
in continuare, avand in vedere atribuTiile reclamantei referitoare la proiectele grupului la nivelul municipiului/judeTului C, instanta a reTinut ca parata nu a depus la dosar efectuarea unei analize complete a activitaTii societaTii care sa fi condus la concluziile de eliminare a tuturor cheltuielilor directe Si indirecte de administrare ale punctului de lucru din C Si la lipsa de rezultate comerciale ale proiectelor din C reflectata in cifra de afaceri. 
Astfel, in ceea ce priveSte nota de fundamentare – reorganizare a societaTii Z_ C intocmita de _, instanta constata ca aceasta nu menTioneaza care este data intocmirii. Acest inscris apare menTionat doar in Hotararea administratorului nr. 1 din data de 27. 04. 2018, cu privire la care s-a reTinut deja ca nu are o data certa Si nu a fost ratificata de catre asociatul unic al societaTii parate. 
De asemenea, in condiTiile in care s-a aratat ca societatea are in vedere declanSarea unui proces de reorganizare, se constata ca nu au fost efectuate analize ale celorlalte puncte de lucru ale societaTii parate din IaSi Si B_, asemanatoare celei din nota de fundamentare pentru punctul de lucru din C, pentru a se verifica intenTia de declanSare a procesului de reorganizare, aceasta neputand viza doar un punct de lucru. 
Mai mult, instanta a constatat ca acest inscris a fost redactat de o societate din cadrul grupului fiscal al carui reprezentant este _ SRL. FaTa de aceasta, luand in considerare ca inscrisul nu menTioneaza data redactarii, nu se poate reTine caracterul obiectiv al acestei analize. 
Totodata, cu privire la lipsa de rezultate comerciale ale proiectelor din C reflectata in cifra de afaceri, deSi, in cuprinsul deciziei de concediere nu se indica in mod exact, noTiunea de „rezultate comerciale ale proiectelor din C reflectata in cifra de afaceri” trebuie raportata strict la societatea parata Z_ C SRL, aceasta fiind angajatorul reclamantei. Or, potrivit notei de fundamentare – reorganizare a societaTii Z_ C intocmite de _, s-a avut in vedere activitatea comerciala la nivelul platoului comercial C. FaTa de cele aratate anterior referitoare la noTiunea de „plateau (platou)”, se reTine ca s-au avut in vedere proiectele grupului Veo in municipiul C. 
Pe de alta parte, aSa cum reiese din informaTiile publicate de Ministerul FinanTelor Publice, cifra de afaceri a societaTii parate a crescut in anul 2017 (anul anterior concedierii reclamantei) in raport de anii precedenTi, astfel ca era necesar ca parata sa depuna dovada certa ca, deSi cifra de afaceri a societaTii a crescut, acest aspect nu s-a datorat activitaTii punctului de lucru din C. 
instanta a reTinut ca parata are dreptul de a-Si organiza activitatea in funcTie de necesitaTi, in scopul rentabilizarii li este singura in masura sa aprecieze asupra modalitaTii de funcTionare a investiTiei sale, insa trebuie sa faca dovada ca desfiinTarea postului este consecinTa reorganizaTii activitaTii, decisa in baza unei strategii de reorganizare avand ca obiectiv rentabilizarea societaTii, inclusiv prin reducerea cheltuielilor de p ersonal. 
DeSi, in cauza, s-a invocat ca motiv al desfiinTarii punctului de lucru eliminarea cheltuielilor directe Si indirecte, parata nu a depus la dosarul cauzei o analiza concreta a acestui obiectiv/ o prognoza efectuata anterior luarii deciziei de con cediere a reclamantei. 
Pentru toate aceste considerente, in raport de cele menTionate in decizia de concediere, instanta a reTinut ca nu s-a facut dovada caracterului serios al cauzei desfiinTarii locului de munca. 
Pe cale de consecinTa, reTinand ca nu sunt indeplinite cumulativ condiTiile prevazute de art. 65 din Codul muncii , instanta va dispune anularea concedierii reclamantei Si a deciziei nr. 172/13. 07. 2018 emise de parata. 
FaTa de cererea reclamantei in acest sens, s-a dispus repunerea parTilor in situaTia anterioara emiterii deciziei Si parata a fost obligata la plata catre reclamanta a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate Si reactualizate cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta, precum Si la plata dobanzii legale aferente pana la data plaTii efective Si integrale a acestei despagubiri. 
Referitor la capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratei la daune morale, instanta l-a respins ca neintemeiat avand in vedere ca nu s-a facut dovada existenTei unui prejudiciu moral Si a unei legaturi de cauzalitate intre concedierea netemeinica a reclamantei Si prejudiciul invocat de aceasta. 
in primul rand, instanta are in vedere ca, potrivit fiSei postului, una dintre abilitaTile solicitate reclamantei pentru ocuparea acestui post consta in rezistenTa la stres. 
De asemenea, instanta reTine ca, in cauza, nu s-a facut dovada exercitarii unor presiuni de catre parata incepand cu data solicitarii schimbarii reclamantei din calitatea de administrator. Sub acest aspect, din corespondenTa electronica dintre reclamanta Si administratorul din prezent al societaTii parate, Alin H, din ianuarie 2018, reiese ca aceasta din urma nu a avut nicio obiecTie la solicitarea reclamantei, dimpotriva, i-a adus la cunoStinTa reclamantei ca, pana pe 19 ianuarie, semnarea documentelor de numire a noului administrator din partea VEO nu va fi posibila pentru ca o persoana cu atribuTii in acest sens (O_) era in concediu, Si a intrebat-o pe reclamanta de propunerile pe care le are pentru noii administratori. 
Totodata, deSi in cadrul unui mesaj prin e-mail din data de 09. 03. 2018, reclamanta i-a comunicat A_ H ca nu are un mail in care sa-i fie transmis ca, daca nu este administrator, trebuie sa plece din companie, acest lucru fiind transmis verbal de catre O_ in cadrul evaluarii Si ca are conversaTia inregistrata, reclamanta nu a depus la dosar aceasta conversaTie. 
instanta a mai reTinut ca, in lipsa unor dovezi suplimentare, inscrisurile medicale depuse de reclamanta nu fac dovada ca afecTiunile medicale ale reclamantei au avut drept cauza comportamentul unor reprezentanTi ai societaTii parate faTa de reclamanta. De asemenea, martorii N V_ Si V_ A G au aflat de presiunile invocate prin cerere de la reclamanta din cauza, din discuTiile cu aceasta. 
Prin urmare, cererea reclamantei a fost admisa in parte in sensul aratat anterior. 
FaTa de aceasta soluTie, in temeiul art. 453 alin. 2 C . proc. civ. Si avand in vedere cererea reclamantei in acest sens, parata va fi obligata la plata catre reclamanta a sumei de 3500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariul parTial de avocat. 
in ceea ce priveSte cerere reconvenTionala, instanta a respins-o ca neintemeiata avand in vedere ca, din probele administrate in cauza, nu s-a facut dovada existenTei unei fapte ilicite a reclamantei Si nici a unui prejudiciu de imagine suferit de catre parata. 
Astfel, reclamata a formulat o singura petiTie la ANAF justificata de faptul ca a deTinut calitatea de administrator al unor societaTi comerciale din cadrul grupului de societaTi, iar, astfel cum reiese din procesul-verbal nr. 642/21. 06. 2018 al DGRFP IaSi – AJFP IaSi, nu s-a constatat incalcarea de catre parata a unor prevederi legale Si nu s-a dispus luarea unor masuri impotriva acesteia. Faptul ca parata a efectuat anumite cheltuieli pentru a raspunde petiTiei formulate de catre reclamanta nu poate conduce la concluzia existenTei unei fapte ilicite a reclamantei, fiind opTiunea paratei de a decide modalitatea de a acTiona . 
De asemenea, instanta a reTinut ca parata nu a facut dovada faptului ca reclamanta a luat legatura cu angajaTi ai clientului paratei DOT PROFESSIONAL SRL Si cu foSti angajaTi, denigrand societatea Si ca unii angajaTi ai partenerului economic au demisionat, ceea ce s-a reflectat in scaderea cifrei de afaceri, Si nici a faptului ca a fost ingreunata activitatea sa de cooperare cu alte societaTi. 
in lipsa unor dovezi in acest sens, instanta a reTinut ca acestea sunt simple susTineri ale societaTii paratei, motiv pentru care cererea reconvenTionala a fost respinsa ca neintemeiata. 
 
II. Apelurile :
 
1. impotriva acestei hotarari a formulat apel parata Z_ C S. R. L, solicitand schimbarea in parte a acesteia in sensul respingerii in integralitate, ca nefondate, a cererii de chemare in judecata Si al admiterii cererii reconvenTionale, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluTionarea in apel a cauzei. 
in motivare, in privinTa cererii principale, parata a invederat ca nu poate fi primita statuarea primei instanTe in sensul caracterului inefectiv al concedierii reclamantei izvorand dintr-o pretinsa lipsa a datei certe a hotararii nr. 1/27. 04. 2018 a administratorului sau - prin care a fost eliminat din organigrama postul reclamantei Si, in consecinTa, a fost adoptata noua organigrama – cauzata de conTinutul „uSor diferit” al acestei hotarari faTa de hotararea administratorului sau din 27. 04. 2018, depusa de aceasta la Registrul ComerTului Si prin care s-a decis inchiderea punctului de lucru din municipiul C, intrucat diferenTa de conTinut dintre cele 2 hotarari a fost cauzata de solicitarea funcTionarilor Oficiului Registrului ComerTului in sensul ca hotararea de desfiinTare a punctului de lucru sa nu conTina date Si informaTii privitoare la organigrama Si la desfiinTarea postului reclamantei, dat fiind ca acestea nu fac obiectul publicarii in registru, ci numai pe cele relative la desfiinTarea punctului de lucru, fapt supus publicitaTii in regimul instituit de Legea nr. 26/1990, ambele hotarari fiind emise de administrator la aceeaSi data, respectiv 27. 04. 2018, Si fiind inregistrate in Registrul electronic de hotarari al administratorului, fapt a carui dovedire partea a inTeles a o realiza cu un extras din Registru, precum Si cu un extras din secTiunea „Properties” a documentului electronic relativ la data crearii Si la data ultimei modificari a acestuia, aceasta chiar in condiTiile in care legea nu impune obligatia acordarii de data certa inscrisurilor care justifica luarea masurii de desfiinTare a unui post din organigrama unei unitaTi. 
S-a mai aratat ca, atat timp cat ulterior concedierii reclamantei nu a mai fost angajata o alta persoana care sa indeplineasca sarcinile acesteia, trebuia constatat de catre prima instanta ca desfiinTarea postului reclamantei a fost una efectiva Si definitiva. 
Parata a mai invederat ca este eronata statuarea primei instanTe in sensul neaprobarii noii organigrame a societaTii de catre asociatul unic, cat timp aceasta atribuTie i-a fost conferita, prin actul constitutiv, administratorului acesteia, care a aprobat noua organigrama, nici Legea nr. 31/1990 a societaTilor, nici prevederile Codului muncii neimpunand o asemenea formalitate, respectiv ratificarea de catre asociat a noii organigrame aprobate de administrator in temeiul atribuTiei cu acest obiect prevazute in actul constitutiv. 
Partea a mai menTionat ca este contradictorie concluzia primei instanTe privitoare la existenTa unei cauze reale de concediere, dar neserioase, in condiTiile in care locul de munca al reclamantei, agreeat de parTi, a fost stabilit la punctul sau de lucru din municipiul C, punct de lucru care, consecutiv desfiinTarii, nu mai exista, postul reclamantei fiind indisolubil legat de punctul de lucru din municipiul C, situaTie in care, avand in vedere Si refuzul intimatei de a accepta postul de lucru similar existent la sediul social al paratei din municipiul IaSi, schimbarea locului de munca impunand obTinerea acordului acesteia, parata a apreciat ca se impune constatarea existenTei cauzei reale a concedierii litigioase. 
in referire la cauza serioasa a concedierii, apelanta, intemeindu-se pe considerentele deciziei nr. 420/15. 10. 2013 a instanTei de contencios constituTional, a apreciat ca prima instanta, in analiza sa privitoare la aceasta chestiune, a depaSit cadrul procesual al analizei legalitaTii masurii concedierii, intrand intr-un mod nepermis in zona analizei oportunitaTii deciziei manageriale, aprecierea oportunitaTii constituind atribuTia exclusiva a conducerii angajatorului. 
Partea a menTionat ca decizia de desfiinTare a postului intimatei a fost luata in urma analizei de eficientizare a operaTiunilor, in vederea rentabilizarii societaTii prin reducerea cheltuielilor directe Si indirecte de administrare a punctului de lucru din C, singura opTiune viabila fiind inchiderea acestuia, un factor hotarator in adoptarea acestei decizii constituindu-l solicitarea unicului sau client, societatea Reciproque, din 19. 02. 2018, de reducere a costurilor, in caz de nerespectare a obligatiei trasate in sarcina sa de catre acest client, parata fiind in pericol de a pierde intregul contract de prestari servicii incheiat cu acest client. 
Referitor la reTinerea primei instanTe privitoare la absenTa de la dosarul cauzei a unei analize complete a activitaTii societaTii care sa fi condus la concluzia de eliminare a tuturor cheltuielilor directe Si indirecte ale punctului de lucru din C Si la lipsa de rezultate comerciale ale proiectelor din C reflectate in cifra de afaceri, parata a precizat ca acestea sunt netemeinice. 
in fundamentarea poziTiei sale procesuale, apelanta a menTionat ca aceasta analiza a fost efectuata prin nota de fundamentare, anexa a hotararii administratorului nr. 1 din 27. 04. 2019, avand, deci, aceeaSi data precum hotararea a carei anexa este, in cuprinsul careia au fost indicate elementele necesare pentru conducere in termenii utilizaTi la nivel intern, elemente care sunt confirmate de minutele din aplicaTia OneNote (unde apar discuTiile interne la nivel de management), precum Si de inscrisurile depuse la judecata in prima instanta, prin care a fost realizata o analiza comparativa a activitaTii punctelor de lucru Si a celei de la sediul sau social, toate aceste inscrisuri dovedin d:
- ca punctul de lucru de la C nu se justifica,
- ca intreaga activitate de la C - luand in calcul toate punctele de lucru din C, care lucrau in colaborare - avea cea mai slaba performanTa din toate centrele de activitate Si
- ca analizele acestea au existat dintoteauna Si exista Si in prezent, pentru ca o activitate comerciala vie trebuie trecuta prin filtre de analiza periodice pentru a nu risca aplicarea tardiva de remedii. 
Sub acest aspect, partea a aratat ca procesul de reorganizare a activitaTii in vederea eficientizarii acesteia, inclusiv prin reducerea cheltuielilor de personal, presupune, in principiu, doua paliere de analiza, astfel, primul, realizat la nivelul departamentului financiar, avand ca obiect evaluarea situaTiei financiare a societaTii, iar al doilea, la nivelul conducerii societaTii, pe baza situaTiei financiare prezentate in urma analizei efectuate la primul nivel de analiza, decizia de reducere a costurilor, inclusiv prin desfiinTarea unui punct de lucru Si a unui post, fiind atribuTia exclusiva a conducerii societaTii, neputandu-se reTine o pretinsa lipsa de obiectivitate a analizei pe motiv ca ar fi fost efectuata de o societate din grupul de societaTi din care Si aceasta face parte, intrucat, pe de o parte, legea nu instituie nicio condiTie in acest sens, iar, pe de alta, regula in materie o constituie efectuarea analizei la nivel intern, de catre propriile departamente, deoarece vizeaza o chestiune ce Tine de organizarea interna a societaTii, iar, in caz de externalizare a serviciului, de catre partenerul extern – Suport Solutions S. R. L. , precum in speTa. 
S-a mai invederat ca creSterea cifrei sale de afaceri - care nu este asociata, in mod necesar, Si cu creSterea profitului, intrucat creSterea cifrei de afaceri este insoTita, de regula, Si de o creStere a cheltuielilor – a fost determinata de activitatea buna a celorlalte puncte de lucru ale sale, punctul de lucru din C inregistrand rezultate financiare slabe, sub aSteptari, de aproximativ 75% din cele previzionate a fi realizate, motiv pentru care, in vederea reducerii cheltuielilor cu chiria, precum Si a celor de personal (cu salariul reclamantei), s-a impus desfiinTarea punctului de lucru Si a postului ocupat de reclamanta, careia – deSi parata nu avea o obligatie in acest sens – i s-a propus ocuparea postului de lucru similar din organigrama sediului social din municipiul IaSi, propunere pe care aceasta a refuzat-o, parata facand astfel dovada ca a fost de buna-credinTa, aceasta atitudine a sa excluzand abuzul ori subiectivitatea in luarea deciziei. 
S-a mai aratat ca, in condiTiile in care punctul de lucru a fost desfiinTat, aceasta nu mai avea posibilitatea, din motive obiective, de a-Si desfaSura activitatea in cladirea din C, impunandu-se astfel ca reclamanta sa iSi desfaSoare activitatea, pe durata preavizului, fie de la IaSi, fie de la domiciliu, opTiunea reclamantei de a-Si desfaSura activitatea de la domiciliu, inclusiv sub aspectul programului de lucru solicitat de aceasta, fiind respectata de catre parata, pentru a-i oferi acesteia posibilitatea de a-Si cauta un nou loc de munca, in contextul desfiinTarii punctului de lucru al paratei din C urmand a inceta, la momentul implinirii termenului de preaviz, Si activitaTile paratei din C, fiind irelevant, sub acest aspect, faptul ca alte societaTi din cadrul grupului de societaTi – din punct de vedere fiscal – din care facea parte Si parata au continuat sa-Si desfaSoare activitatea in municipiul C, cat timp reclamanta fuses e angajata paratei Z_ C S. R. L. Si, in consecinTa, trebuie sa presteze activitatea in favoarea paratei, iar nu a celorlalte companii din grup, raporturile juridice fiind stabilite intre parata Si celelalte companii din grup, iar nu intre reclamanta Si acestea. 
Cu privire la apartenenTa sa la un grup fiscal, parata a precizat ca prima instanta a apreciat in mod eronat ca aspectele referitoare la grupul fiscal Si la rezultatele acestuia in ansamblu nu pot fi avute in vedere in fundamentarea masurii concedierii pentru ca nu se regasesc in decizie, deSi in acelaSi timp a reTinut ca nota de fundamentare – anexa a deciziei - face referire la activitatea grupului de societaTi in C, nu doar a acesteia. 
Partea a invederat ca, din perspectiva raporturilor juridice de munca Si a contractelor de prestari servicii, indiferent de situaTia financiara a societaTilor ce fac parte din grupul fiscal, activitatea acesteia ramane una distincta, desfiinTarea postului fiind apreciata la nivelul acesteia, care are propria individualitate, propriile relaTii comerciale - chiar daca unele se deruleaza intragrup - Si propriile rezultate financiare, activitatea pe care aceasta o presteaza pentru clienTii sai Si chiar pentru celelalte societaTi din grupul fiscal fiind analizata Si apreciata in mod distinct, relaTiile  numai din perspectiva financiar-fiscala, cu precadere, prin raportare la instituTia juridica a preTurilor de transfer, dificultatea acesteia de a mai susTine din punct de vedere economic punctul de lucru din C neputand fi compensata prin preluarea de catre alte societaTi din grupul fiscal a efectelor produse de rezultatele financiare sub aSteptari inregistrate de aceasta la nivelul punctului de lucru din municipiul C, in aceste condiTii, apelanta opinand ca este indeplinita Si condiTia cauzei serioase a concedierii litigioase. 
in privinTa cererii reconvenTionale, parata a invederat ca soluTia de respingere, adoptata de prima instanta, este netemeinica Si nelegala, reclamanta exercitandu-Si in mod abuziv, Sicanatoriu dreptul de petiTionare, prin formularea mai multor cereri catre instituTiile statului, prin care a sesizat existenTa unor nelegalitaTi la nivelul paratei, deSi, in calitatea sa de fost administrator al paratei, cunoStea ca nelegalitaTile alegate nu exista, aceste sesizari fiind urmate de controale din partea instituTiilor sesizate, controale care au impus alocarea de resurse financiare, logistice Si de personal de catre parata, a caror contravaloare este echitabil a fi suportata de catre reclamanta. 
in dovedire, a fost solicitata incuviinTarea Si administrarea probei cu inscrisuri, constand in cele anexate cererii de apel. 
A fost solicitata judecata in lipsa. 
2. Reclamanta R_ A M_ a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de parata, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluTionarea in apel a cauzei. 
in fundamentarea poziTiei sale procesuale, in privinTa cererii princ ipale, partea a invederat ca, prin raportare la dispoziTiile art. 79 din art. 279 , in analiza temeiniciei Si a legalitaTii deciziei de concediere contestate, instanta este Tinuta a se raporta la conTinutul acestui act in care se face referire la hotararea administratorului din 27. 04. 2018, inregistrata la Registrul ComerTului in 10. 05. 2018, neputand fi astfel avuta in vederea hotararea administratorului paratei nr. 1/27. 04. 2018, inclusiv anexele acesteia, intrucat aceasta are alt conTinut decat cel al hotararii inregistrate in registru, fiind astfel falsa, hotararea inregistrata in registru neavand anexe, astfel ca este corecta statuarea primei instanTe in sensul ca hotararea nr. 1/27. 04. 2018, inclusiv anexele acesteia, nu ex istau la data de 27. 04. 2018, fiind intocmita ulterior, pro causa, exclusiv in scopul conferirii unei aparenTe de legalitate deciziei de concediere contestate. 
Sub aspectul datei certe a acestui inscris, reclamanta a invederat ca dispoziTiile art. 280 din Codul de procedura civila nu sunt aplicabile registrului electronic de hotarari pretins Tinut de parata, intrucat acesta nu este un registru obligatoriu prevazut de lege, or aceasta prevedere vizeaza numai registrele obligatorii prevazute de lege, neputand fi primite nici susTinerile paratei in sensul ca diferenTele de conTinut ale celor 2 hotarari ale administratorului, pretins emise la 27. 04. 2018, au fost cauzate de solicitarile funcTionarilor din cadrul Oficiului Registrului ComerTului IaSi, cat timp societaTile nu creeaza acte in relaTiile cu instituTiile diferite de actele interne vizand aceleaSi chestiuni prin eliminarea informaTiilor private din cuprinsul celor utilizate in relaTia cu instituTiile. 
S-a mai aratat ca aserTiunile paratei privitoare la caracterul efectiv al concedierii, cauzat de dispariTia efectiva din organigrama a postului sau, sunt lipsite de suport probator, cat timp parata nu a facut dovada existenTei unei organigrame a societaTii aprobata in mod valid ulterior emiterii deciziei de concediere. in acelaSi sens, reclamanta a invederat ca, potrivit deciziei asociatului unic al paratei din 15. 03. 2018, astfel cum in mod corect a reTinut Si prima instanta, competenTa aprobarii organigramei Si, in temeiul principiului simetriei, a oricarei modificari a acesteia, deci Si a desfiinTarii unui post Si a unui punct de lucru, revenea asociatului unic, or, in speTa, o asemenea decizie a asociatului unic nu exista in privinTa reorganizarii litigioase, existand numai o decizie a administratorului, care, insa, potrivit normelor interne de organizare a activitaTii paratei, nu avea competenTa de a dispune o asemenea masura. 
Intimata a menTionat ca prima instanta a reTinut in mod corect inexistenTa unei cauze reale a concedierii sale, cat timp inchiderea punctului de lucru din C al paratei nu conducea in mod necesar la desfiinTarea postului reclamantei, existenTa acestuia din urma, consecutiv incheierii actului adiTional nr. 5/15. 05. 2019 la contractul individual de munca, prin care reclamanta a devenit salariat cu munca la domiciliu, nefiind condiTionata de existenTa punctului de lucru. 
De asemenea, s-a invederat ca nu exista o cauza serioasa a concedierii sale - astfel cum a constatat Si prima instanta, care nu a efectuat o analiza de oportunitate a masurii concedierii, ci o analiza a legalitaTii deciziei contestate – cat timp nu a existat o analiza concreta, particularizata la speTa din partea paratei in referire la rezultatele financiare ale punctului sau de lucru din municipiul C, in acest sens, prin nota de fundamentare a deciziei nr. 1/27. 04. 2018 – contestata de reclamanta sub aspectul datei intocmirii sale – parata reTinand, in mod neserios, ca cheltuielile lunare medii de aproximativ 14. 000 de lei pe luna inregistrate la punctul de lucru din C nu ar putea fi susTinute de incasarile realizate la nivelul „platoului comercial C”, de peste 5,1 milioane de euro, neexistand astfel, nici macar la nivelul aparenTei, un raport rezonabil de proporTionalitate intre cauza (motivul) reorganizarii, scopul urmarit prin aceasta Si mijlocul utilizat pentru realizarea acestui scop, respectiv desfiinTarea punctului de lucru din C Si concedierea reclamantei, aceasta cu atat mai mult cu cat alte societaTi din cadrul grupului fiscal, precum DOT PROFESSIONAL S. R. L. , au continuat sa iSi desfaSoare activitatea in municipiul C, aceasta societate preluand, in calitate de locator principal, contractul de inchiriere incheiat anterior de catre parata Z_ C S. R. L. . 
Partea a precizat ca motivul real, nedisimulat al concedierii sale il constituie refuzul acesteia de a mai indeplini funcTia de administrator in drept, dar nu Si in fapt, intrucat administrarea in fapt a societaTilor era realizata de alte persoane carora aceasta, la solicitarea angajatorului, le-a emis procuri notariale, refuz manifestat incepand cu data de 08. 01. 2018, cand aceasta le-a solicitat prepuSilor paratei, prin email, sa fie inlocuita din funcTia de administrator al DOT PROFESSIONAL S. R. L. , Z_ C S. R. L. Si AXIS SERVICES, societate din Polonia, moment de la care au inceput presiunile asupra acesteia Si i s-a comunicat ca renunTarea la funcTia de administrator atrage Si incetarea raporturilor juridice de munca ale acesteia cu parata Z_ C S. R. L. , in dovedirea acestui fapt fiind depusa in apel, suplimentar faTa de capturile de ecran de la judecata in prima instanta conTinand conversaTiile purtate prin intermediul poStei electronice, o transcriere a inregistrarii unei convorbiri efectuate in data de 21. 02. 2018, prin intermediul aplicaTiei informatice Skype, intre reclamanta, O_ B_, director VEO, Si Katarzyna Zareba, site manager Polonia. 
Reclamanta a invederat ca este legala Si temeinica soluTia primei instanTe de respingere, ca nefondata, a cererii reconvenTionale, cat timp aceasta nu a acTionat cu rea-credinTa, ci a acTionat cu buna-credinTa, neformuland mai multe petiTii – astfel cum fara temei de fapt a afirmat parata – ci o singura petiTie, al carei scop legitim l-a constituit verificarea de catre organul fiscal competent a unor aspecte privitoare la modul de conducere al societaTilor al caror administrator in drept a fost aceasta, dar pe care nu le-a administrat Si in fapt, avand in vedere ca acesteia, la finalizarea mandatelor de administrator, ii revenea obligatia de a da socoteala, inspectorii fiscali fiind, oricum, in drept sa efectueze verificari la orice contribuabil, atat la sesizare, cat Si din oficiu, astfel ca nu se poate reTine ca aceasta, prin sesizarea formulata, care nu imbraca forma unei fapte ilicite, i-ar fi produs paratei vreun prejudiciu, cheltuielile pretins efectuate de parata cu ocazia controlului fiscal fiind unele inerente desfaSurarii activitaTii de catre aceasta. 
in dovedire, a fost solicitata incuviinTarea Si administrarea probei cu inscrisuri, constand in cele anexate intampinarii. 
3. impotriva acestei hotarari a formulat apel incident Si reclamanta R_ A M_, solicitand schimbarea in parte a acesteia in sensul admiterii in integralitate a cererii de chemare in judecata, adica Si a petitului privitor la acordarea daunelor morale in cuantum de 5. 000 de euro, precum Si, consecutiv admiterii acestui petit, a acordarii integrale, nu doar parTiale, adica proporTional pretenTiilor admise, a cheltuielilor de judecata ocazionate de soluTionarea in prima instanta a cauzei. 
in motivare, reclamanta a invederat ca motivul real al emiterii deciziei de concediere contestate il constituie manifestarea de catre aceasta a refuzului de a mai indeplini, incepand cu luna ianuarie 2018, a funcTiei nerumenarate de administrator al DOT PROFESSIONAL S. R. L. , Z_ C S. R. L. Si AXIS SERVICES, prin aceasta masura abuziva fiind „patata imaginea sa in ochii colectivului” Si fiindu-i afectata Si starea de securitate Si stabilitate financiara, fapt ce a fost de natura a-i produce acesteia o stare de angoasa Si de temere, a caror dovada a fost facuta prin depoziTiile martorilor audiaTi de prima instanta. 
Partea a mai aratat ca presiunile exercitate de parata asupra acesteia pentru a continua sa indeplineasca funcTia de administrator i-au cauzat suferinTe fizice Si morale, dovedite cu inscrisurile medicale din luna martie 2018, in privinTa probei prejudiciului moral, reclamanta invederand ca, potrivit jurisprudenTei instanTelor interne Si a CurTii pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, este necesara Si suficienta dovedirea faptei ilicite, prejudiciul moral Si raportul de cauzalitate prezumandu-se, existenTa prejudiciului fiind circumscrisa condiTiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila corespunzatoare a prejudiciului real Si efectiv produs victimei, in speTa, fapta ilicita fiind concedierea nelegala. 
in dovedire, a fost solicitata incuviinTarea Si administrarea probei cu inscrisuri, constand in cele anexate cererii de apel incident. 
A fost solicitata judecata in lipsa. 
4. Reclamanta a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului incident fie pe cale de excepTie, ca inadmisibil ori ca tardiv, fie ca nefondat, in privinTa inadmisibilitaTii, invederandu-se ca intimatului din apelul principal ii este deschis accesul la formularea unui apel incident exclusiv in privinTa chestiunilor contestate Si prin apelul principal, intrucat numai in privinTa acestora din urma exista riscul unei soluTii defavorabile, or, in speTa, apelul principal nu vizeaza chestiunea daunelor morale Si a cheltuielilor de judecata, criticate in apelul incident, astfel ca acesta din urma este inadmisibil pentru acest temei. 
De asemenea, s-a aratat ca apelul incident este tardiv, intrucat a fost formulat dupa implinirea termenului imperativ prevazut de lege in acest scop, calculat de la momentul comunicarii hotararii apelate catre reclamanta. 
Pe fond, partea a invederat ca sentinTa apelata este legala Si temeinica in privinTa soluTiei de respingere a cererii de acordare a daunelor morale, intrucat nu exista fapta ilicita afirmata de reclamanta, la fel cum nu exista, nefiind dovedita, producerea unor suferinTe morale reclamantei ca urmare a concedierii litigioase, afecTiunile medicale invocate de reclamanta fiind unele cronice, iar nu unele declanSate de concediere, fiind, de asemenea, legala Si dispoziTia primei instanTe de acordare parTiala a cheltuielilor de judecata reclamantei, proporTional cu pretenTiile admise. 
A fost solicitata judecata in lipsa. 
5. A fost incuviinTata Si administrata proba cu inscrisuri, constand in cele anexate de parTi actelor de procedura scrise formulate in apel, Curtea reTinand cauza in pronunTare asupra celor 2 excepTii invocate de parata in privinTa apelului incident, precum Si asupra fondului celor 2 apeluri. 
 
III. Analiza apelurilor: 
 
1. )    Apelul principal:
 
in fapt, procedand la judecata cauzei potrivit art. 477 alin. 1 Si art. 479 alin. 1 din Codul de procedura civila, adica in limitele stabilit in mod implicit prin motivele de apel formulate de parTi, Curtea constata, in acord cu prima instanta, ca, prin decizia nr. 172/13. 07. 2018, emisa de parata Z_ C S. R. L. , s-a dispus incetarea, conform art. 65 alin. 1 Si 2 din art. 279 , a contractului individual de munca nr. 96/14. 05. 2015 incheiat cu reclamanta, durata preavizului fiind de 45 zile lucratoare, conform prevederilor art. 75 alin. 1 din Codul muncii Si ale notificarii referitoare la preaviz, inregistrata sub nr. 19/08. 05. 2018, incetarea efectelor contractului de munca producandu-se la data de 13. 07. 2018, aceasta fiind ultima zi lucrata a salariatei, motivul concedierii constituindu-l desfiinTarea punctului de lucru din C avand drept consecinTa desfiinTarea postului ocupat de reclamanta, desfiinTarea fiind dispusa prin decizia administratorului menTionata in preambulul deciziei, in vederea eliminarii tuturor cheltuielilor directe Si indirecte de administrare ale punctului de lucru, ca urmare a lipsei de rezultate comerciale a proiectelor din C, reflectata in cifra de afaceri, precum Si a solicitarii clientului principal al societaTii de reducere a costurilor administrative. 
Potrivit preambulului acestei decizii, s-a avut in vedere hotararea administratorului societaTii parate din data de 27. 04. 2018 privind desfiinTarea, incepand cu 10. 05. 2015, a punctului de lucru al paratei din C, motivata de: eliminarea tuturor cheltuielilor directe Si indirecte de administrare ale punctului de lucru, lipsa de rezultate comerciale ale proiectelor din C reflectata in cifra de afaceri Si de solicitarea clientului principal al societaTii de reducere a costurilor administrative. 
instanta de apel mai constata ca reclamanta a incheiat cu parata contractul individual de munca inregistrat sub nr. 96/14. 05. 2015, pe durata determinata de 7 luni, pentru funcTia de manager proiect, locul muncii fiind la punctul de lucru al societaTii din municipiul C,  nr. 1, . C, precum Si in alte locuri, in funcTie de necesitaTile ce rezulta din specificul muncii, iar, prin actul adiTional nr. 1/07. 01. 2016, s-a modificat termenul de executare a contractului, pe perioada nedeterminata. 
Potrivit actului adiTional nr. 5/15. 05. 2018 – incheiat in contextul reorganizarii intreprinse de parata - contractul s-a modificat incepand cu data de 22. 05. 2018, in sensul ca, incepand cu data de 22. 05. 2018, activitatea reclamantei s-a desfaSurat la adresa de reSedinTa a acesteia, modificandu-se Si clauzele privitoare la intervalul orar de prestare a muncii de catre reclamanta. 
Potrivit fiSei de post (varianta revizuita in ianuarie 2017), parte integranta a contractului individual de munca, sarcina de serviciu principala a reclamantei era cea de asigurare a implementarii in site a acTiunilor decise de conducerea companiei Si de supraveghere a activitaTii funcTiilor suport dedicate site-ului. 
Conform aceluiaSi inscris, printre responsabilitaTile principale ale reclamantei se regaseau urmatoarele: ofera feedback constant furnizorului de servicii privind calitatea serviciilor, reprezinta compania in faTa terTelor parTi, solicita constant feedback din partea clienTilor, ofera input pentru bugetele anuale cu sprijinul echipei de raportare, este responsabila de bugetul local de cheltuieli, raporteaza despre operaTiunile generale in legatura cu procedurile interne de lucru, raporteaza despre proiectul alocat, gestioneaza Si asigura buna imagine a companiei in faTa terTelor parTi Si asigura relaTii de durata Si corecte cu instituTiile locale, furnizori de servicii Si clienTii din FranTa; dezvolta recomandari bugetare pentru cheltuielile operaTionale Si/sau capital outlay, servicii personale, echipamente Si materiale Si optimizeaza costurile companiei; raporteaza catre Board, in mod regulat, despre operaTiunile generale in site, proiectele alocate Si mediul social al angajaTilor; organizeaza activitatea din site legata de modelul organizaTional (oameni, funcTii, profil, nivel salarial), gestioneaza subordonaTi direcTi din echipele funcTiilor suport. 
Potrivit notificarii nr. 19/08. 05. 2018 emise de parata in atenTia reclamantei, avand in vedere decizia administratorului privind desfiinTarea punctului de lucru al societaTii parate din C, i s-a comunicat reclamantei faptul ca, incepand cu data de 09. 05. 2018, postul de manager site – manager proiect a fost desfiinTat in temeiul dispoziTiilor art. 65 din Codul muncii . 
S-a precizat ca, in cadrul sediului social al societaTii din IaSi, este disponibil un post cu atribuTii similare postului deTinut de reclamanta, in privinTa caruia aceasta are la dispoziTie un termen de 3 zile lucratoare de la data comunicarii notificarii pentru a-Si manifesta in scris consimTamantul. De asemenea, s-a aratat ca, in lipsa consimTamantului inauntrul termenului transmis sau a unui raspuns negativ, contractul individual de munca va inceta in termen de 45 de zile lucratoare de la comunicarea notificarii, scop in care se va emite decizia de concediere conform dispoziTiilor legale. 
in final, parata a aratat ca notificarea nu este decizie de concediere, reprezentand informarea privind desfiinTarea postului ocupat in prezent, oferirea unui post similar Si acordarea termenului de preaviz prevazut de dispoziTiile legale aplicabile. 
Reclamanta a luat cunoStinTa de aceasta notificare la data de 09. 05. 2018, prin email, potrivit menTiunii olografe a acesteia din notificare
Prin email-ul transmis la data de 14. 05. 2018, ora 16:47, de catre A H reclamantei, acesteia din urma i s-a comunicat notificarea privind desfiinTarea efectiva a punctului de lucru Z_ din C. 
Potrivit notificarii nr. 21/14. 05. 2018, avand in vedere decizia administratorului privind desfiinTarea punctului de lucru din C al societaTii, care a devenit efectiva din data de 10. 05. 2018, ca urmare a inregistrarii la Oficiul Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi, precum Si notificarea privind desfiinTarea postului de manager site – manager proiect pe care il ocupa, reclamantei i s-a comunicat ca angajatorul este in imposibilitate de a-i asigura continuarea activitaTii in C pentru perioada preavizului Si i-a solicitat sa-Si desfaSoare activitatea pe perioada preavizului in cadrul sediului social al societaTii din IaSi, iar, in situaTia in care nu se poate deplasa la IaSi, i s-a propus ca, pe perioada preavizului, sa-Si desfaSoare activitatea de la domiciliul personal. 
De asemenea, tot prin email, in aceeaSi zi, la ora 17:58, reclamanta a comunicat raspunsul la cele doua notificari, solicitand fiSa postului oferit in IaSi Si a aratat ca nu-Si poate desfaSura activitatea la IaSi pe perioada acestui preaviz. 
Prin rezoluTia nr. xxxxx/09. 05. 2018 a Oficiul Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi a fost admisa cererea de inregistrare a menTiunilor cu privire la sedii secundare potrivit datelor din hotararea administratorului unic din 27. 04. 2018. 
Prin hotararea care a fost depusa la Oficiul Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi, ce poarta viza instituTiei, s-a dispus inchiderea punctului de lucru al societaTii paratei din municipiul C, fiind imputernicita Margarint D pentru indeplinirea formalitaTilor de publicitate. 
La dosarul cauzei, la judecata in prima instanta, a fost depusa Si hotararea administratorului paratei nr. 1 din data de 27. 04. 2018 (fila 16, vol. al II-lea din dosarul primei instanTe), prin care s-au hotarat urmatoarele: desfiinTarea punctului de lucru al societaTii din C, avand drept consecinTa desfiinTarea postului manager site – manager proiect, aprobarea noii organigrame a societaTii parate Si a noii structuri funcTional – organizatorice. 
S-a aratat ca hotararea conTine urmatoarele anexe: organigrama inaintea desfiinTarii punctului de lucru, statul de funcTii inaintea desfiinTarii punctului de lucru, organigrama aprobata dupa desfiinTarea postului de manager site, statul de funcTii dupa desfiinTarea postului de manager site. 
in preambulul acestei hotarari, s-a aratat ca aceasta este motivata de nota de fundamentare intocmita de serviciul extern Suport Solution S. R. L. (filele 21 – 23, vol. al II-lea din dosarul primei instanTe). Conform acestui inscris, scopul societaTii parate este de a furniza Si centraliza servicii comerciale diverse catre unicul sau client care activeaza pe piaTa europeana. 
S-a aratat ca, avand in vedere recomandarea unicului client al societaTii, de optimizare a profitului Si de reducere a costurilor de natura administrativa Si administrare, societatea are in vedere declanSarea unui proces de reorganizare, iar, pentru identificarea etapelor de reorganizare s-au analizat informaTiile referitoare la fiecare manager de proiect din IaSi, C Si B_ Si s-au identificat cheltuielile directe Si indirecte de administrare ale punctului de lucru din C, detaliate in cuprinsul actului. 
De asemenea, s-a aratat ca s-au analizat rezultatele comerciale ale proiectelor din C reflectate in cifra de afaceri realizata. Activitatea comerciala la nivelul platoului comercial C asigurata de 24 de achizitori angajaTi ai societaTii DOT Profesional in perioada octombrie 2014 – martie 2018 a avut un obiectiv de comenzi de 7. 878. 700 de euro din care a fost realizat 5. 116. 132 de euro, reprezentand un procent de 64,92 %. 
Concluzia oferita este ca parata trebuie sa ia masuri de reorganizare Si optimizare a activitaTii prin desfiinTarea punctului de lucru C. 
Prin decizia asociatului unic al societaTii parate din data de 15. 03. 2018 (filele 25-26 Si 37 - 39, vol. al III-lea al dosarului primei instanTe), au fost ratificate toate deciziile administratorului societaTii in ceea ce priveSte structura organizatorica, mai ales cele referitoare la: organigrama Si lista posturilor din cadrul societaTii. De asemenea, s-a aprobat Si validat organigrama Si lista posturilor din cadrul societaTii pentru anul 2018, anexate deciziei. 
Conform statului de funcTie anexat, pentru C, este menTionat postul de manager, denumire Si Cod C – manager proiect xxxxxx, funcTie interna – manager site. Potrivit organigramei aprobate la data antemenTionata, reclamanta figura in calitate de manager site C. 
Procedand la analiza prin comparaTie a hotararii administratorului paratei din data de 27. 04. 2018 (fila 149 din vol. al II-lea al dosarului primei instanTe), depusa de parata alaturat cererii inregistrate la O. R. C. de pe langa Tribunalul IaSi in data de 08. 05. 2018, prin care a fost solicitata inregistrarea in registrul comerTului a menTiunii privitoare la inchiderea de catre parata a punctului sau de lucru din municipiul C, menTionat in precedent, cu hotararea nr. 1/27. 04. 2018 (fila 16 din vol. I al dosarului primei instanTe) a aceluiaSi administrator al paratei – H V_-A, depusa de parata alaturat intampinarii in vederea dovedirii caracterului efectiv al concedierii Si a cauzei reale Si serioare a concedierii, Curtea constata ca,  in timp ce prima dintre aceste hotarari conTine, astfel cum s-a aratat Si in precedent, numai menTiuni privitoare la desfiinTarea punctului de lucru din municipiul C Si la persoana imputernicita a realiza formalitaTile de publicitate a actului juridic prin care s-a dispus aceasta desfiinTare in registrul comerTului, cea de-a doua conTine atat menTiunea privitoare la desfiinTarea acestui punct de lucru, cat Si pe cele privitoare la desfiinTarea, in consecinTa, a postului deTinut de reclamanta in cadrul acestui punct de lucru, la aprobarea noii organigrame a societaTii parate, consecutiv desfiinTarii punctului de lucru Si a postului reclamantei, Si la aprobarea noii structuri funcTional – organizatorice a acesteia. 
De asemenea, in cuprinsul celei din urma hotarari s-a menTionat ca aceasta conTine Si urmatorele anexe: organigrama inaintea desfiinTarii punctului de lucru, statul de funcTii inaintea desfiinTarii punctului de lucru, organigrama aprobata dupa desfiinTarea postului de manager site, statul de funcTii dupa desfiinTarea postului de manager site. 
Din aceasta diferenTa de conTinut a celor 2 inscrisuri emise de administratorul societaTii, reclamanta a conchis ca a doua hotarare este falsa sub aspectul datei menTionate in cuprinsul acesteia ca fiind data intocmirii sale, susTinand ca aceasta a fost intocmita ulterior concedierii Si antedatata exclusiv in vederea folosirii sale in litigiul pendinte, iar prima instanta a reTinut ca aceasta a doua hotarare nu a dobandit data certa, parata invederand – fara a dovedi insa faptul afirmat, cum in mod corect a reTinut prima instanta – ca diferenTa de conTinut intre cele 2 hotarari a fost cauzata de solicitarea funcTionarilor din cadrul Oficiului Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi de refacere a hotararii administratorului prezentate in vederea efectuarii menTiunilor in Registrul ComerTului in sensul ca aceasta sa conTina exclusiv menTiunile necesare efectuarii formalitaTilor de publicitate in registrul comerTului, iar nu Si menTiuni nesupuse publicitaTii, cum ar fi cele privitoare la desfiinTarea postului reclamantei Si la aprobarea noii organigrame. 
in referire la aceasta chestiune, Curtea reTine, in primul rand, ca dispoziTiile din art. 279 aplicabile concedierii pentru motive ce nu Tin de persoana salariatului, precum concedierea in litigiu, nu stabilesc in sarcina angajatorului obligatia de a urma formalitaTile prevazute de lege in vederea dobandirii datei certe de catre inscrisurile intocmite de acesta Si prealabile emiterii deciziei de concediere, reclamanta neindicand vreo dispoziTie legala care sa fundamenteze concluzia contrara, cu atat mai puTin vreo dispoziTie care sa-i impuna angajatorului obligatia de a autentifica inscrisurile interne de (re)organizare a societaTii. 
in al doilea rand, chiar Si in ipoteza in care, aparent, aceste inscrisuri nu ar fi dobandit data certa anterior depunerii lor de catre parata in cadrul acestui dosar, Curtea apreciaza ca aceasta imprejurare nu este de natura a fundamenta, prin ea insaSi Si in absenTa coroborarii cu alte probe, susTinerea reclamantei in sensul ca aceste inscrisuri au fost intocmite ulterior concedierii sale Si antedatate exclusiv in vederea folosirii lor in acest proces. 
in al treilea rand, Curtea reTine ca, potrivit art. 278 alin. 1 din Codul de procedura civila:
(1) Data inscrisurilor sub semnatura privata este opozabila altor persoane decat celor care le-au intocmit, numai din ziua in care a devenit certa, prin una dintre modalitaTile prevazute de lege, respectiv:
  1. din ziua in care au fost prezentate spre a se conferi data certa de catre notarul public, executorul judecatoresc sau alt funcTionar competent in aceasta privinTa;
  2. din ziua cand au fost infaTiSate la o autoritate sau instituTie publica, facandu-se despre aceasta menTiune pe inscrisuri;
  3. din ziua cand au fost inregistrate intr-un registru sau alt document public;
  4. din ziua morTii ori din ziua cand a survenit neputinTa fizica de a scrie a celui care l-a intocmit sau a unuia dintre cei care l-au subscris, dupa caz;
  5. din ziua in care cuprinsul lor este reprodus, chiar Si pe scurt, in inscrisuri autentice intocmite in condiTiile art. 269, precum incheieri, procese-verbale pentru punerea de sigilii sau pentru facere de inventar;
  6. din ziua in care s-a petrecut un alt fapt de aceeaSi natura care dovedeSte in chip neindoielnic anterioritatea inscrisului. 
Prin raportare la aceste dispoziTii legale, Curtea reTine ca situaTiile in care un inscris sub semnatura privata dobandeSte data certa sunt prevazute in cadrul unei enumerari legale exemplificative, iar nu limitative, norma cuprinsa in pct. 6 al alin. 1 al art. 278 din Codul de procedura civila, precitata, oferindu-i judecatorului posibilitatea de a aprecia ca inscrisul sub semnatura privata a dobandit data certa Si din ziua in care s-a petrecut un alt fapt de aceeaSi natura (cu faptele enumerate in cele 5 puncte anterioare) care dovedeSte in chip neindoielnic anterioritatea inscrisului . 
Sub acest aspect, Curtea constata ca parata a facut vorbire, in cuprinsul notificarii din data de 08. 05. 2018 (fila 169 din vol. I al dosarului primei instanTe), comunicata reclamantei sub semnatura in data de 10. 05. 2018, despre decizia administratorului sau de desfiinTare a punctului sau de lucru din municipiul C Si a postului de manager site – manager proiect, incepand cu 09. 05. 2018, ocupat de reclamanta in cadrul punctului de lucru desfiinTat, facand, totodata, vorbire Si despre existenTa unui post similar disponibil pentru reclamanta la sediul social al paratei din municipiul IaSi. 
De asemenea, Si in cuprinsul notificarii din data de 14. 05. 2018 (fila 173 din vol. I al dosarului primei instanTe), adresata reclamantei Si comunicata acesteia prin intermediul poStei electronice, parata a facut referire la decizia administratorului sau de desfiinTare a punctului de lucru din C Si a postului ocupat de reclamanta in cadrul acestui punct de lucru – cele 2 notificari menTionate in precedent fiind depuse de reclamanta la judecata in prima instanta a cauzei. 
De la faptul cunoscut ca aceste 2 notificari - emise de parata Si comunicate reclamantei pe parcursul derularii procedurii de concediere litigioase, anterior investirii primei instanTe de catre reclamanta, in 27. 08. 2018, conform art. 183 alin. 1 din Codul de procedura civila, Si al comunicarii, in data de 05. 09. 2018, a cererii introductive de instanta catre parata – fac referire la o decizie – in sensul de act de dispoziTie, iar nu de titulatura purtata de inscrisul in care s-a materializat actul de dispoziTie, care, in speTa, este intitulat „hotarare” - a administratorului paratei anterioara ori cel puTin concomitenta emiterii primeia dintre ele in ordine cronologica Si prin care s-a dispus atat desfiinTarea punctului de lucru din municipiul C, cat Si desfiinTarea postului ocupat de reclamanta in cadrul acestui punct de lucru, precum Si de la faptul cunoscut ca numai hotararea administratorului paratei nr. 1/27. 04. 2018, depusa de parte alaturat intampinarii de la judecata in prima instanta a cauzei, conTine menTiuni cu privire la ambele chestiuni, hotararea din 27. 04. 2018, depusa de parata la registrul comerTului, conTinand numai menTiuni privitoare la actul supus publicitaTii in registrul comerTului, respectiv desfiinTarea punctului de lucru, Curtea, in temeiul art. 327 – art. 329 din Codul de procedura civila, stabileSte faptul necunoscut, dar probabil al intocmirii hotararii administratorului paratei nr. 1/27. 04. 2018 anterior emiterii Si comunicarii primeia dintre cele 2 notificari antemenTionate catre reclamanta, deci anterior datei de 10. 05. 2018. 
Acest fapt, stabilit pe baza de prezumTii simple, constituie, in aprecierea instanTei de apel, acel „alt fapt de aceeaSi natura care dovedeSte in chip neindoielnic anterioritatea inscrisului”, in accepTiunea art. 279 alin. 1 pct. 6 din Codul de procedura civila, care face dovada, cel puTin incepand cu 10. 05. 2018, cand prima notificare i-a fost comunicata reclamantei sub luare de semnatura, a datei certe a inscrisului litigios Si faTa de reclamanta incepand cu aceasta data. 
in aceste condiTii, Curtea constata ca susTinerea reclamantei – nesusTinuta de probe - in sensul ca acest inscris, in integralitatea sa, deci inclusiv anexele acestuia: organigrama inaintea desfiinTarii punctului de lucru, statul de funcTii inaintea desfiinTarii punctului de lucru, organigrama aprobata dupa desfiinTarea postului de manager site, statul de funcTii dupa desfiinTarea postului de manager site, ar fi fost intocmit ulterior emiterii, in data de 13. 07. 2018, a deciziei de concediere a acesteia Si antedatat este nefondata, fiind contrazisa de concluzia anterioara, stabilita pe baza de prezumTii simple (judiciare). 
FaTa de statuarea anterioara, Curtea constata ca este eronata reTinerea primei instanTe in sensul ca hotararea administratorului paratei nr. 1/27. 04. 2018, inclusiv anexele acesteia, nu ar beneficia de data certa in privinTa reclamantei din prezenta cauza, intrucat, astfel cum s-a aratat in precedent, acest inscris beneficiaza de data certa Si in raporturile reclamantei cu parata cel puTin incepand cu data de 10. 05. 2018, nefiind astfel intocmit pe parcursul acestui proces, ci anterior acestuia, pe parcursul derularii procedurii de concediere litigioase. 
De asemenea, avand in vedere ca potrivit Legii nr. 31/1990 Si a Legii nr. 26/1990 sunt supuse publicitaTii in registrul comerTului numai actele Si faptele expres prevazute de lege, printre care nu se regasesc Si cele privitoare la suprimarea din organigrama a unor posturi, Curtea apreciaza ca este rezonabila Si plauzibila justificarea furnizata de parata cu privire la conTinutul in parte diferit al celor 2 hotarari purtand ca data a emiterii – 27. 04. 2018 – putandu-se in mod rezonabil presupune ca o societate, prin organele sale de conducere, in speTa, prin administrator, cand adopta o hotarare prin care decide atat desfiinTarea unui punct de lucru, cat Si desfiinTarea unor posturi din organigrama sa, sa realizeze formalitaTile de publicitate in registrul comerTului a actului juridic de desfiinTare a punctului de lucru fie prin depunerea acestei hotarari in extras, respectiv exclusiv a parTii privitoare la actul supus publicitaTii Si a chestiunilor accesorii acesteia, cum ar fi persoana imputernicita pentru realizarea acestei formalitaTi de publicitate, fie prin intocmirea de catre organul de conducere a unei alte hotarari care sa conTina menTiuni exclusiv cu privire la chestiunile antemenTionate, pe care sa o depuna la oficiul registrului comerTului alaturat cererii de efectuare a cuvenitelor menTiuni (inregistrari) in registru. 
Aceasta limitare a conTinutului hotararilor organelor de conducere depuse spre inregistrare la registrul comerTului se justifica pe considerentul ca registrul comerTului este, potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 26/1990, un registru public, Si ca, potrivit alin. 2 al aceluiaSi articol, la cererea unei persoane interesate, oficiul registrului comerTului este obligat sa elibereze inclusiv copii de pe inregistrarile efectuate in registru Si de pe actele prezentate pentru efectuarea acestor inregistrari – astfel cum s-a intamplat Si in speTa, reclamantei fiindu-i eliberate inscrisurile anexate de parata la cererea inregistrata la Oficiul Registrului ComerTului de pe langa Tribunalul IaSi sub nr. xxxxx/08. 05. 2018, inscrisuri pe care reclamanta le-a anexat raspunsului la intampinare depus la judecata in prima instanta a cauzei. 
in consecinTa, cat timp registrul comerTului este un registru public Si cat timp inregistrarile efectuate in cuprinsul acestuia sunt exclusiv cele prevazute de lege se desprinde cu necesitate concluzia potrivit careia conTinutul inscrisurilor depuse de catre solicitant in dovedirea cererilor de inscriere in registru a menTiunilor trebuie sa se limiteze la informaTiile strict necesare pentru dovedirea actului sau faptului supus formalitaTilor de publicitate prin intermediul registrului comerTului, acest cadru de reglementare justificand diferenTa de conTinut dintre cele 2 hotarari din data de 27. 04. 2018, hotararea depusa la O. R. C. de pe langa Tribunalul IaSi fiind, in fapt, o forma simplificata (un extras) al hotararii administratorului paratei nr. 1/27. 04. 2018. 
in privinTa reTinerii primei instanTe relative la inexistenTa unei concedieri efective, izvorand dintr-o pretinsa neaprobare de catre organul indrituit potrivit legii a noii organigrame a paratei, respectiv a noii structuri funcTional–organizatorice, prin care punctul de lucru din municipiul C a fost desfiinTat, fiind, de asemenea, desfiinTat Si postul ocupat de reclamanta in cadrul acestui punct de lucru – statuare contestata in apelul paratei – Curtea reTine ca aceasta dezlegare a chestiunii litigioase de catre prima instanta este eronata, pentru considerentele ce succed. 
in referire la aceasta chestiune, prima instanta a reTinut – chestiune necontestata in apel – ca parata a emis acte prin care a realizat concedierea efectiva a reclamantei, prin desfiinTarea punctului de lucru din municipiul C Si a postului pe care aceasta il ocupa in cadrul acestui punct de lucru, insa a constatat ca aceste acte nu au fost emise de organul de conducere abilitat in acest scop: asociatul unic, ci de administrator, acesta din urma neavand competenTa in acest sens, aceasta din urma chestiune fiind contestata in apelul paratei. 
Sub acest aspect, din analiza cuprinsului actului constitutiv al paratei actualizat ca urmare a hotararii asociatului unic din data de 08. 03. 2018, deci aplicabil la data emiterii actelor in litigiu, respectiv a art. 13. 2 ultima liniuTa, rezulta ca administratorul are, printre altele, atribuTia de hotari infiinTarea sau desfiinTarea de sedii secundare, in cuprinsul noTiunii de sedii secundare fiind incluse, potrivit Legii nr. 31/1990 a societaTilor, Si punctele de lucru ale societaTilor, precum punctul de lucru al paratei din municipiul C. 
De asemenea, conform art. 12 ultima liniuTa din acelaSi act constitutiv, asociatul unic al paratei este in drept a hotari cu privire la orice alta problema importanta referitoare la activitatea societaTii. 
in acord cu dispoziTiile art. 192 din Legea nr. 31/1990:
art. 192 - (1) Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociaTilor Si a parTilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel. 
Conform art. 196 1 din acelaSi act normativ:
(1) in cazul societaTilor cu raspundere limitata cu asociat unic, acesta va exercita atribuTiile adunarii generale a asociaTilor societaTii. 
Potrivit art. 197:
art. 197 - (1) Societatea este administrata de unul sau mai mulTi administratori, asociaTi sau neasociaTi, numiTi prin actul constitutiv sau de adunarea generala. 
Din interpretarea sistematica a acestor dispoziTii legale, precum Si a ansamblului reglementarii privitoare la societaTile cu raspundere limitata cuprinsa in Legea nr. 31/1990, Curtea reTine ca administratorului societaTii ii revine obligatia de a asigura conducerea operativa a societaTii cu raspundere limitata, limitele puterilor conferite acestuia fiind stabilite prin actul constitutiv Si prin lege. 
in speTa, potrivit art. 13 alin. 2 ultima liniuTa din actul constitutiv, administratorul era in drept sa hotarasca desfiinTarea unui punct de lucru, fara a fi necesara in acest sens, potrivit legii sau actului constitutiv, o ratificare a manifestarii sale de voinTa din partea asociatului unic, administratorul paratei avand astfel abilitarea de a emite hotararea de desfiinTare a punctului de lucru, precum Si pe cea de aprobare a structurii organizatorice (organigramei societaTii, inclusiv a punctelor de lucru ale acesteia), cea din urma atribuTie conform primei liniuTe a aceluiaSi articol, fara ca in privinTa acestor atribuTii actul constitutiv sa prevada necesitatea supunerii actului adoptat de administrator aprobarii asociatului unic, astfel cum prevede, spre exemplu, in privinTa bilanTului. 
in aceste condiTii, cum clauzele stipulate in art. 13 alin. 2 prima Si ultima liniuTa din actul constitutiv au natura juridica a unor clauze speciale, vizand atribuTii precis determinate ale administratorului, se constata ca acestea se aplica in mod prioritar faTa de clauza generala Si supletiva - care este incidenta numai in lipsa de clauza speciala contrara - cuprinsa in art. 12 ultima liniuTa din actul constitutiv, potrivit careia asociatul unic al paratei este in drept a hotari cu privire la orice alta problema importanta referitoare la activitatea societaTii, Curtea constata ca administratorul paratei era indreptaTit, potrivit actului constitutiv, sa adopte hotararea de desfiinTare a punctului de lucru al paratei din municipiul C Si de desfiinTare a postului ocupat de reclamanta Si pe cea de aprobare a noii organigrame a paratei, consecutiv desfiinTarii postului ocupat de reclamanta. 
in fundamentarea acestei concluzii, Curtea reTine ca nu poate fi primita concluzia primei instanTe in sensul ca prin ratificarea de catre asociatul unic, in data de 15. 03. 2018, a organigramei paratei aprobate anterior de catre administrator ar fi operat o modificare (implicita) a actului constitutiv in privinTa competenTei de aprobare a organigramei, consecutiv reorganizarii, intrucat modificarea actului constitutiv sub acest aspect ar fi trebuit sa imbrace forma scrisa Si sa fie, daca nu expresa, cel puTin neechivoca, or, prin raportare la conTinutul deciziei de ratificare din data de 15. 03. 2018, adoptata de catre asociatul unic, nu rezulta, pe de o parte, ca intenTia reala a asociatului unic a fost cea de a opera o astfel de modificare a actului constitutiv, iar, pe de alta parte, avand in vedere Si absenTa acestei voinTe reale de modificare a actului constitutiv, nu se poate reTine ca un act singular – actul de „ratificare” din data de 15. 03. 2018 – sa aiba ca efect stabilirea unei reguli generale, aplicabile pe viitor intr-un numar indefinit de situaTii, in sensul ca administratorul ar trebui sa supuna actele sale privitoare la restructurarea structurii organizatorice a societaTii Si la desfiinTarea punctelor de lucru ale acesteia „ratificarii” asociatului unic. 
FaTa de cele expuse in precedent, Curtea constata ca desfiinTarea de catre parata a postului ocupat de reclamanta a fost una efectiva, acesta fiind eliminat din organigrama paratei, iar in vederea exercitarii atribuTiilor indeplinite anterior de reclamanta nu a mai fost angajata ulterior concedierii acesteia vreo alta persoana. 
in privinTa caracterului real Si serios al cauzei desfiinTarii locului de munca al reclamantei, Curtea reTine, in acord cu prima instanta Si prin raportare la dispoziTiile art. 65 alin. 2 din art. 279 , aprobat prin Legea nr. 53/2003, care stabilesc ca : „(2) DesfiinTarea locului de munca trebuie sa fie efectiva Si sa aiba o cauza reala Si serioasa. ”, ca temeiul de desfiinTare a locului de munca are caracter real cand prezinta un caracter obiectiv, fiind impus de nevoia surmontarii unor dificultaTi tehnice, economice, de imperativul economic al creSterii productivitaTii muncii, al adaptarii la evoluTiile noilor tehnologii, respectiv caracter serios atunci cand situaTia unitaTii angajatorului este una grava, ameninTand evoluTia sau chiar viabilitatea ei. 
Procedand la analiza criticii paratei privitoare la pretinsa depaSire de catre prima instanta a atribuTiilor puterii judecatoreSti, prin aceea ca ar fi analizat oportunitatea masurii de concediere litigioase – sustrasa controlului judecatoresc -, in loc sa analizeze numai legalitatea acesteia – supusa controlului judecatoresc -, Curtea reTine ca instanta de contencios constituTional, prin decizia nr. 420/15. 10. 2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 48/21. 01. 2014 – pe care parata Si-a intemeiat critica din apel – a respins, ca neintemeiata, excepTia de neconstituTionalitate a dispoziTiilor art. 65 alin. 2 din art. 279 , reTinand, in fundamentarea constituTionalitaTii textului de lege criticat, urmatoarea interpretare a acestuia:
„Examinand excepTia de neconstituTionalitate, Curtea constata ca prevederile de lege criticate stabilesc condiTiile in care angajatorul poate dispune concedierea salariatului din motive ce nu ii sunt imputabile acestuia. Aceste condiTii urmaresc sa stabileasca un echilibru intre cele doua parTi ale contractului de munca, respectiv intre necesitatea de a asigura angajatorului libertatea de a dispune cu privire la desfiinTarea unor locuri de munca atunci cand considerente obiective o impun — dificultaTi economice, transformari tehnologice, reorganizarea activitaTii etc. —, pe de o parte, Si nevoia de a proteja salariatul de o eventuala atitudine abuziva a angajatorului, de cealalta parte. 
Pentru aceste raTiuni, legea prevede nu doar cerinTa ca desfiinTarea locului de munca sa fie efectiva, ci Si pe aceea de a fi justificata de o cauza reala Si serioasa sau, altfel spus, de a fi determinata de o cauza obiectiva, de o anumita gravitate care sa impuna, cu adevarat, aceasta masura. 
Sintagma „cauza reala Si serioasa” evoca fapte, ipoteze determinabile care sa excluda abordarile subiective. Cauza este reala cand prezinta un caracter obiectiv, fiind impusa de nevoia surmontarii unor dificultaTi tehnice, economice, de imperativul economic al creSterii productivitaTii muncii, al adaptarii la evoluTiile noilor tehnologii. Cauza este serioasa atunci cand situaTia unitaTii angajatorului este una grava, ameninTand evoluTia sau chiar viabilitatea ei. 
Toate aceste garanTii ar ramane lipsite de efect daca nu ar putea fi supuse controlului instanTelor de judecata, care pot cere administrarea de probe in vederea evidenTierii existenTei cauzei reale Si serioase ce a determinat desfiinTarea locului de munca. 
Curtea apreciaza, aSadar, ca textul de lege criticat nu urmareSte limitarea libertaTii angajatorului de a dispune cu privire la modul de administrare a activitaTii economice, ci, din contra, asigura posibilitatea manifestarii acesteia in funcTie de factorii obiectivi care o influenTeaza, excluzand doar o eventuala atitudine abuziva a angajatorului faTa de salariat. Astfel, departe de a reprezenta o incalcare a dispoziTiilor constituTionale referitoare la libertatea economica Si inviolabilitatea proprietaTii private, prevederile de lege criticate reprezinta, in realitate, o expresie a dispoziTiilor art. 57 din ConstituTie, potrivit carora „CetaTenii romani, cetaTenii straini Si apatrizii trebuie sa-Si exercite drepturile Si libertaTile constituTionale cu buna-credinTa, fara sa incalce drepturile Si libertaTile celorlalTi. 
[. . ]in plus, Curtea constata ca Legea nr. 53/2003 — art. 279 nu conTine o enumerare a cauzelor reale Si serioase care pot determina desfiinTarea locului de munca. Aceasta demonstreaza intenTia legiuitorului de a lasa in competenTa instanTelor judecatoreSti interpretarea situaTiilor concrete ce se incadreaza in spiritul Si litera legii, prin administrarea probelor concludente, pertinente Si utile care sa dovedeasca buna credinTa a angajatorului in ceea ce priveSte desfiinTarea locului de munca, justificata exclusiv de necesitatea eficientizarii propriei activitaTi Si obTinerea unui randament maxim cu minimum de resurse umane Si financiare. instanta de judecata nu analizeaza oportunitatea deciziei de restructurare interna a angajatorului Si nici nu cenzureaza masurile luate in acest scop, ci efectueaza, potrivit competenTei sale, controlul de legalitate prin care se asigura ca aceasta masura corespunde unei nevoi obiective, reale Si serioase a societaTii Si nu ascunde o concediere abuziva. ”
Prin raportare la aceste dezlegari obligatorii ale instanTei de contencios constituTional, Curtea constata ca instanta judecatoreasca investita cu o contestaTie impotriva unei decizii de concediere intemeiate pe dispoziTiile art. 65 din art. 279 este Tinuta a proceda – in limitele criticilor formulate de salariat – la analiza legalitaTii Si a temeiniciei deciziei contestate, fapt ce impune stabilirea de catre instanta, pe baza probelor administrate in cauza, atat a caracterului efectiv al desfiinTarii locului de munca, cat Si a existenTei unei cauze reale Si serioase a acestei desfiinTari, analiza indeplinirii acestor din urma 2 condiTii impunand, astfel cum a statuat Si Curtea ConstituTionala, stabilirea de catre instanta a caracterului obiectiv al cauzei de concediere, adica excluderea caracterului subiectiv al acesteia, precum Si decelarea unui anumit grad de gravitate a acesteia, analiza ambelor condiTii fiind in competenTa instanTei judecatoresSti in scopul asigurarii excluderii arbitrariului Si a concedierilor abuzive. 
in speTa, Curtea constata ca prima instanta a procedat, in conformitate cu limitele trasate in jurisprudenTa instanTei de contencios constituTional, la analiza caracterului real Si serios al cauzei invocate de parata pentru desfiinTarea locului de munca al reclamantei, efectuand o analiza de temeinicie Si de legalitate a deciziei de concediere contestate, menTinandu-se, astfel, in limitele atribuTiilor conferite prin lege puterii judecatoreSti, critica paratei privitoare la depaSirea acestor atribuTii fiind nefondata. 
Procedand la analiza caracterului real al cauzei desfiinTarii locului de munca al reclamantei, Curtea reTine, in acord cu prima instanta, prin raportare la conTinutul deciziei de concediere litigioase, ca motivul reTinut de parata in acest scop in cuprinsul deciziei l-a constituit desfiinTarea punctului sau de lucru din municipiul C, deci, in aprecierea paratei, prestarea activitaTii de catre reclamanta era indisolubil legata de existenTa punctului sau de lucru din municipiul C, ca urmare a inchiderii punctului de lucru impunandu-se, consecutiv Si in mod necesar, Si desfiinTarea postului ocupat de reclamanta. 
in referire la aceasta chestiune, Curtea reTine ca, deSi inchiderea punctului de lucru al paratei din municipiul C s-a produs incepand cu data de 10. 05. 2018, acest fapt nu a fost de natura a atrage, in mod necesar, Si imposibilitatea prestarii de catre reclamanta a activitaTii pentru parata in temeiul contractului individual de munca din municipiul C, pe perioada preavizului. 
in acest sens, se constata ca, pe durata preavizului, avand in vedere Si absenTa consimTamantului reclamantei de a-Si desfaSura activitatea la sediul social al paratei, situat in municipiul IaSi, a intervenit modificarea locului de munca al reclamantei, acesta fiind stabilit la adresa de reSedinTa a acesteia, munca reclamantei – ale carei atribuTii nu au fost modificate pe durata termenului de preaviz, fiind modificate numai locul de prestare a muncii Si modul de repartizare zilnica a orelor din cadrul programului de munca – putand fi prestata Si intr-un alt loc, nu doar la punctul de lucru din municipiul C al paratei. 
in privinTa caracterului serios al cauzei desfiinTarii locului de munca, instanta de apel reTine ca in cuprinsul deciziei contestate, precum Si al hotararii nr. 1/27. 04. 2018 a administratorului paratei au fost invocate drept motive – susTinute prin cele invocate in cuprinsul notei de fundamentare, anexa a hotararii nr. 1/27. 04. 2018 a administratorului paratei - pentru desfiinTarea locului de munca urmatoarele:
- eliminarea tuturor cheltuielilor directe Si indirecte de administrare ale punctului de lucru din C;
- lipsa de rezultate comerciale ale proiectelor din C reflectata in cifra de afaceri;
- solicitarea clientului principal al societaTii de reducere a costurilor administrative. 
Nota de fundamentare pentru desfiinTarea punctului de lucru din municipiul C Si a postului ocupat de reclamanta, anexa a hotararii nr. 1/27. 04. 2018 a administratorului paratei, a fost intocmita de catre Suport Solution S. R. L. , societate facand parte din grupul de societaTi – din perspectiva fiscala - al carui membru este Si parata din prezenta cauza – chestiune afirmata de parata Si necontestata de reclamanta, in consecinTa, apreciata de instanta a fi dovedita conform art. 255 alin. 2 teza a II-a din Codul de procedura civila. 
Curtea reTine ca, prin ea insaSi, imprejurarea reTinuta in precedent, cea a apartenenTei la acelaSi grup fiscal atat a evaluatorului, cat Si a evaluatului, nu este de natura a atrage – in absenTa vreunei dispoziTii legale in acest scop – ab initio, nevaliditatea evaluarii astfel efectuate ori lipsa valorii probante a inscrisului astfel intocmit, in absenTa relevarii Si a altor imprejurari care sa puna la indoiala concluziile evaluarii - imprejurari ce nu s-au relevat in cauza. in acelaSi sens, instanta mai are in vedere ca, de regula, evaluarea performanTelor unui operator economic, in vederea luarii masurilor de adaptare (reorganizare) a activitaTii acestuia, este o activitate continua, care, de regula, se realizeaza de chiar conducerea operatorului economic, prin intermediul departamentelor de profil, evaluarea astfel efectuata la nivel intern fiind suficienta pentru a fundamenta luarea de catre conducerea societaTii a unei masuri de reorganizare, in vederea eficientizarii activitaTii, cum ar fi: inchiderea unui/unor punct/e de lucru Si desfiinTarea unui/unor post/uri din statul de funcTii. A fortiori, este de natura a fundamenta o astfel de masura de reorganizare evaluarea – insuSita de conducerea societaTii evaluate – efectuata de o alta societate, chiar facand parte din acelaSi grup de societaTi din perspectiva fiscala. 
in vederea protejarii salariatului impotriva concedierilor abuzive, legea nu-i impune angajatorului sa efectueze o analiza a activitaTii sale prin intermediul unui evaluator extern Si independent, intrucat aceasta ar fi o sarcina excesiva Si disproporTionata de natura a impieta asupra dreptului angajatorului de a-Si (re)organiza in mod optim Si operativ activitatea, insa ii confera salariatului posibilitatea de a critica, in cadrul contestaTiei judiciare impotriva deciziei de concediere, beneficiind de garanTiile procedurale ce insoTesc dreptul la un proces echitabil, aceste constatari din cadrul evaluarii efectuate de angajatorul sau, putand propune incuviinTarea Si administrarea probelor pe care le considera necesare in acest sens in vederea combaterii acestor constatari, a caror dovada in proces trebuie facuta de angajator, in acord cu prevederile art. 272 din art. 279 , pentru a-i permite instanTei din cadrul jurisdicTiei muncii sa constate daca masura de concediere este intemeiata pe o cauza reala Si serioasa, care sa excluda arbitrariul Si interpretarile subiective ale angajatorului. 
Continuand cu analiza caracterului real Si serios al cauzei de concediere invocate de angajator, adica a existenTei caracterului obiectiv al acesteia Si a unei anumite gravitaTi a situaTiei care a impus luarea de catre parata a masurii de concediere litigioase, instanta de apel constata ca prin nota de fundamentare prin care s-a propus desfiinTarea punctului de lucru din municipiul C al paratei Si a postului ocupat de reclamanta s-a reTinut ca parata a efectuat lunar, in perioada ianuarie – martie 2018, cheltuieli directe Si indirecte de administrare a punctului de lucru, de aproximativ 14. 500 de lei lunar, din care, in medie, aproximativ 11. 400 de lei lunar cu titlu de cheltuieli salariale Si beneficii acordate unicului salariat al paratei de la punctul de lucru – reclamanta din prezenta cauza – iar restul de aproximativ 2. 600 de lei lunar – cu titlu de utilitaTi locaTie Si mentenanTa Si cheltuieli de protocol. 
in cuprinsul notei de fundamentare s-au mai reTinut urmatoarele:
„S-au analizat rezultatele comerciale ale proiectelor din C reflectate in cifra de afaceri realizata. Activitatea comerciala la nivelul platoului comercial C asigurata de cei 24 de achizitori angajaTi ai societaTii DOT Profesional, in perioada octombrie 2017-martie 2018 a avut un obiectiv de comenzi de 7. 878. 000 de euro din care a fost realizat 5. 116. 132 de euro, reprezentand un procent de 64,92%. 
in lumina celor de mai sus, societatea Z_ C trebuie sa ia masuri de reorganizare Si optimizare a activitaTii prin desfiinTarea punctului de lucru C. ”
Pornind de la premisele efectuarii de catre parata Z_ C S. R. L. , la punctul de lucru din municipiul C, a unor cheltueili lunare medii totale, in perioada ianuarie – martie 2018, de aproximativ 14. 500 de lei, precum Si de la faptul realizarii de catre angajaTii DOT PROFESSIONAL S. R. L. – alta societate din grupul fiscal de societaTi a carui membra este Si parata din prezenta cauza – in proporTie de numai 64,92% a obiectivului de comenzi stabilit pentru perioada octombrie 2017-martie 2018, evaluatorul a tras concluzia – insuSita de parata prin hotararea administratorului Si prin decizia de concediere – ca se impune desfiinTarea punctului de lucru al paratei din municipiul C in vederea eficientizarii activitaTii acesteia. 
Faptul ca parata a realizat la punctul de lucru, in perioada supusa analizei in precedent, care nici nu vizeaza intreaga perioada analizata in cadrul celei de-a doua premise, cheltuieli totale lunare de aproximativ 14. 500 de lei lunar nu este de natura a constitui, prin ea insaSi, temei, in sensul de cauza serioasa, pentru concedierea reclamantei, intrucat parata nu a furnizat niciun element din care sa rezulte la ce anume (obiective de vanzari, venituri sau alte obiective de performanTa stabilite in sarcina reclamantei Si/sau realizate de aceasta) s-a raportat cand a reTinut ca aceste cheltuieli lunare, prin raportare la activitatea efectiv prestata de reclamanta, pun in pericol grav viabilitatea economica a acesteia, astfel incat sa fie necesara reorganizarea activitaTii, prin desfiinTarea punctului de lucru Si a postului ocupat de reclamanta. 
in privinTa celei de-a doua premise, Curtea constata ca nici din contractul individual de munca incheiat intre parTi Si nici din anexa acestuia – fiSa postului – nu rezulta ca reclamanta ar fi avut atribuTii exprese de coordonare, conducere Si control ori atribuTii exprese de vreun fel in privinTa activitaTii desfaSurate de salariaTii DOT PROFESSIONAL S. R. L. la punctul de lucru al acestei din urma societaTi din municipiul C. 
in acelaSi sens, din declaraTia martorei V_ A G (filele 216-218 din volumul al III-lea al dosarului primei instanTe), angajata a DOT PROFESSIONAL S. R. L. , la punctul de lucru din municipiul C al acestei societaTi, in perioada aprilie 2017 – mai 2018, in funcTia de specialist achiziTii, rezulta ca activitatea achizitorilor (celor 24 menTionaTi in cuprinsul antereferitei note de fundamentare) era coordonata de managerul de platou M_ M_, reclamanta neavand legatura cu obiectivele comerciale ale DOT PROFESSIONAL S. R. L. , care erau primite personal de catre fiecare angajat de la comitetul operaTional, in sens similar declarand Si martorul N V_, fost angajat al DARE INTERNATIONAL (alta societate din cadrul grupului fiscal antemenTionat) in perioada in litigiu, care a invederat ca in imobilul din municipiul C in care era situat Si punctul de lucru al paratei din prezenta cauza iSi desfaSurau activitatea mai multe societaTi din cadrul grupului, insa fiecare societate avea conducerea sa (filele 220-222 din acelaSi volum). 
Prin raportare la aceste elemente de fapt, Curtea reTine ca, pe de o parte, nerealizarea in procent de 100% de catre angajaTii DOT PROFESSIONAL S. R. L. a obiectivelor de performanTa stabilite de angajator nu se afla in legatura directa cu atribuTiile reclamantei potrivit contractului individual de munca Si a fiSei postului, iar, pe de alta parte, cat timp reclamanta nu era angajata DOT PROFESSIONAL S. R. L. , ci angajata Z_ C S. R. L. , nerealizarea decat parTiala a obiectivelor de performanTa de catre angajaTii din cadrul DOT PROFESSIONAL S. R. L. Si eventuala situaTie grava din punct de vedere al viabilitaTii economice a DOT PROFESSIONAL S. R. L. , la care acest fapt ar conduce, nu poate constitui o cauza reala Si serioasa pentru desfiinTarea locului de munca al reclamantei din cadrul paratei Z_ C S. R. L. , intrucat motivul nu este pertinent Si concludent, vizand activitatea altui angajator decat cel al salariatului concediat, analiza situaTiei economice Si identificarea cauzei reale Si serioase a concedierii trebuind sa vizeze situaTia angajatorului salariatului al carui post este desfiinTat, iar nu analiza situaTiei economice a altui angajator, societaTile, chiar facand parte, din perspectiva fiscala, din acelaSi grup, fiind independente din punct de vedere economic Si financiar, pierderile uneia neputand fi acoperite de celelalte - astfel cum a invederat Si parata in mai multe randuri in cuprinsul cererii de apel - deci Si nerealizarile de obiective ale uneia neputandu-se repercuta asupra activitaTii alteia. 
in privinTa motivului constand in solicitarea clientului principal al societaTii de reducere a costurilor administrative, Curtea constata ca acest motiv, Si in masura in care ar fi dovedit, nu poate fi apreciat ca fiind de natura a constitui o cauza reala Si serioasa de concediere a unui anume angajat, in speTa, a reclamantei, intrucat, pe de o parte, prerogativa de (re)organizare a activitaTii, inclusiv prin desfiinTarea anumitor posturi, ii aparTine in exclusivitate angajatorului, iar nu clienTilor acestuia, care trebuie sa iSi fundamenteze analiza pe criterii obiective Si de o anumita insemnatate, apte a fundamenta o soluTie de concediere a unui salariat pentru motive ce nu Tin de persoana acestuia, iar, pe de alta parte, deoarece aceasta solicitare de reducere a costurilor nu s-a dovedit ca trebuia realizata in mod necesar prin desfiinTarea postului ocupat de reclamanta Si a punctului de lucru in cadrul caruia aceasta iSi desfaSura activitatea, solicitarea unicului client putand constitui doar elementul declanSator al analizei efectuate de angajator in vederea eficientizarii activitaTii Si a reducerii costurilor, insa nu Si cauza reala Si serioasa a concedierii vreunui angajat. 
in aceste condiTii, Curtea constata ca decizia de concediere litigioasa este nelegala, parata nefacand dovada, prin probele administrate in cauza, a caracterului real Si serios al cauzei de desfiinTare a locului de munca ocupat de reclamanta – a carui existenTa, astfel cum s-a aratat Si in precedent, nu era in mod indisolubil legata de existenTa punctului de lucru din municipiul C al paratei – situaTie in care se constata ca este legala Si temeinica soluTia adoptata de prima instanta, de anulare a deciziei de concediere Si de repunere a parTilor in situaTia anterioara concedierii nelegale, prin reintegrarea reclamantei in locul de munca ocupat anterior concedierii Si prin obligarea paratei la plata despagubirilor conform art. 80 din art. 279 , motive pentru care va fi menTinuta de instanta de apel, apelul paratei fiind nefondat sub aceste aspecte. 
in privinTa cererii reconvenTionale, Curtea, in acord cu prima instanta, reTine ca parata a facut dovada unei singure sesizari (petiTii) formulate de reclamanta, urmata de un control al organelor fiscale la parata Z_ C S. R. L. , finalizat cu intocmirea procesului-verbal de control din data de 21. 06. 2018 (filele 73-75 din volumul al II-lea al dosarului primei instanTe), prin care organele de control, in limita competenTelor acestora, nu au constatat savarSirea de abateri de catre parata. 
in referire la aceasta sesizare, prin motivele de apel, parata a susTinut ca aceasta a fost facuta de reclamanta cu rea-credinTa, imbracand forma abuzului de drept, fara a invoca motive pertinente care sa fundamenteze concluzia exercitarii cu rea-credinTa de catre reclamanta a dreptului sau de sesizare a organelor fiscale, situaTie de natura a determina ramanerea in fiinTa a prezumTiei relative de buna-credinTa de care se bucura reclamanta in acord cu dispoziTiile art. 14 alin. 2 din Codul civil. 
in fundamentarea acestei concluzii, Curtea reTine ca, prima facie, sesizarea formulata de reclamanta nu apare a fi facuta in scop Sicanator, ci, dimpotriva, este rezonabila solicitarea acesteia, adresata organelor fiscale, de verificare, din perspectiva fiscala, a activitaTii paratei in perioada in care reclamanta, in drept, a indeplinit funcTia de administrator al acesteia, insa nu Si in fapt, intrucat, prin procuri autentificate, cu aducerea la indeplinire a majoritaTii atribuTiilor conferite de lege Si de actul constitutiv administratorului au fost imputernicite – la solicitarea paratei Si a celorlalte societaTi din grupul fiscal, susTinere a reclamantei necontestata de parata – alte persoane angajate ale societaTilor din grupul fiscal. 
in aceste condiTii, cat timp fapta ilicita imputata reclamantei – formularea cu rea-credinTa a unor sesizari adresate organelor statului in scop de Sicana – lipseSte, Curtea constata ca este legala Si temeinica soluTia primei instanTe de respingere, ca nefondata, a cererii reconvenTionale, situaTie in care, in temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila, apelul formulat de parata urmeaza a fi respins ca nefondat. 
 
2. ) Apelul reclamantei :
 
Procedand, conform art. 248 alin. 1 Si 2 din Codul de procedura civila, la soluTionarea, cu prioritate, a excepTiei inadmisibilitaTii formularii apelului, invocata de parata, Curtea constata ca, potrivit art. 472 alin. 1 din acelaSi act normativ:
„(1) Intimatul este in drept, dupa implinirea termenului de apel, sa formuleze apel in scris, in cadrul procesului in care se judeca apelul facut de partea potrivnica, printr-o cerere proprie care sa tinda la schimbarea hotararii primei instanTe. ”
Din interpretarea acestei dispoziTii legale, Curtea reTine ca norma procesual-civila prin care este consacrata instituTia juridica a apelului incident nu limiteaza dreptul intimatului din apelul principal de a formula apel incident decat asupra capetelor de cerere contestate in cadrul apelului principal, astfel ca nici interpretul nu o poate face, limitarea exerciTiului accesului la justiTie, adica a mijloacelor procedurale prin care acesta se realizeaza, in speTa, a dreptului de a formula apel incident, trebuind sa fie neechivoca. 
Pentru aceste considerente, Curtea urmeaza a respinge, ca nefondata, excepTia inadmisibilitaTii, reTinand ca reclamanta este in drept sa conteste, pe calea apelului incident, soluTia de respingere a petitelor din cadrul cererii principale care nu au fost apelate de parata.   
in privinTa excepTiei tardivitaTii formularii apelului, invocata, de asemenea, de catre parata, insa prin raportare la o premisa eronata, respectiv prin raportare la momentul inceperii curgerii termenului de a formula apel incident – termenul de comunicare a hotararii apelate -, Curtea reTine ca aceasta este nefondata, urmand a fi respinsa in consecinTa, cu motivarea ca, prin raportare la dispoziTiile art. XVI alin. 1 cu referire la art. XV alin. 3 din Legea nr. 2/2013, termenul de formulare a apelului incident este de 15 zile de la comunicarea apelului principal catre intimat, care, in speTa, a avut loc in data de 18. 11. 2019 (fila 102, pe verso, din volumul al IV-lea al dosarului primei instanTe), apelul fiind formulat in data de 02. 12. 2019, conform art. 183 alin. 1 din Codul de procedura civila, potrivit dovezii de la fila 137 a dosarului de apel, deci inauntrul termenului de apel, care urma a se implini in 04. 12. 2019. 
Pe fondul apelului, Curtea reTine ca reclamanta a deTinut, in perioada februarie 2016 -martie 2018, respectiv octombrie 2015 – martie 2018, funcTia de administrator al societaTilor Z_ C S. R. L. , respectiv DOT PROFESSIONAL S. R. L. , insa exerciTiul majoritaTii atribuTiilor aferente acestor funcTii le-a fost transmis, prin intermediul unor procuri autentice (filele 114-139 din volumul I al dosarului primei instanTe), altor salariaTi din cadrul grupului de societaTi din carea facea parte Si parata. 
in contextul in care reclamanta Si-a manifestat, incepand cu luna ianuarie 2018, in cadrul corespondenTei purtate prin intermediul poStei electronice de serviciu (filele 43-86 din volumul I al dosarului primei instanTe) cu alTi angajaTi (superiorii sai – O_ B_, H A Si Katarzyna Zareba) din cadrul societaTilor aflate in acelaSi grup fiscal precum parata, dorinTa de a nu mai deTine funcTia de administrator al celor 2 societaTi menTionate in precedent, precum Si pe cea a societaTii AXIS SERVICES din Polonia, intre reclamanta Si aceSti alTi angajaTi au avut loc mai multe discuTii pe aceasta tema, care au culminat cu revocarea de catre reclamanta, in data de 07. 03. 2018 (filele 107-113 din volumul I al dosarului primei instanTe), a mandatelor anterioare prin care le acordase altor angajaTi din grup dreptul de a exercita competenTele sale ca administrator al celor 3 societaTi antemenTionate Si cu aducerea la cunoStinTa a acestei chestiuni angajatorului sau, care a procedat de indata, prin decizia organului de conducere al fiecarei societaTi, la revocarea acesteia din funcTia de administrator, fiind numite alte persoane in aceasta funcTie, pentru parata fiind desemnate H A-V_ Si B_ O_-A (fila 121 dosar apel). 
Contrar celor afirmate de reclamanta, Curtea reTine ca inscrisurile conTinand corespondenTa electronica purtata intre parTi pe parcursul anului 2018 nu releva exercitarea vreunor presiuni de catre prepuSii paratei asupra reclamantei, proferarea de ameninTari sau de expresii jignitoare ori crearea unui cadru umilitor sau degradant la adresa acesteia, tonul discuTiilor fiind unul civilizat Si politicos de ambele parTi. 
  in privinTa susTinerii reclamantei ca prin decizia de concediere litigioasa i s-ar fi „patat imaginea in ochii colectivului”, instanta de apel reTine ca aceasta nu poate fi primita, intrucat cauza concedierii, formal indicata in cuprinsul acesteia, a fost una care nu Tine de persoana salariatului, respectiv desfiinTarea postului ocupat de acesta, iar prin conTinutul deciziei, adica prin motivele indicate in fundamentarea concedierii, reclamantei nu i s-au facut niciun fel de imputari, oricum, prejudiciul produs reclamantei Si izvorand din emiterea nelegala a deciziei de concediere fiind reparat prin anularea actului nelegal, reintegrarea reclamantei in munca Si obligarea paratei la plata catre reclamanta a despagubirilor materiale prevazute de lege, aceasta fiind, in aprecierea CurTii, o reparaTie justa Si echitabila a prejudiciilor suferite de reclamanta. 
in acelaSi sens, instanta de apel reTine ca, de regula, emiterea unui act nelegal de concediere este de natura a-i produce, in abstract, o anumita stare de angoasa, de neliniSte destinatarului acestuia, insa, pentru a putea a constitui temei pentru angajarea raspunderii civile a emitentului actului, atingerea adusa drepturilor personal-nepatrimoniale ale salariatului trebuie sa atinga un anumit grad de gravitate, de intensitate, care, in speTa, nu a fost atins. 
in fundamentarea acestei concluzii, Curtea reTine ca nici inscrisurile medicale depuse de reclamanta, datand din luna mai 2018 Si care fac dovada ca reclamanta prezenta, la data examinarilor medicale, sindrom cefalgic, sindrom vertiginos acut, precum Si unele afecTiuni ale glandei tiroide Si ale coloanei vertebrale, Si nici depoziTia martorului N V_, audiat de prima instanta, nu sunt de natura a face dovada faptului cauzarii acestor simptome de eventuale acTiuni sau omisiuni ilicite ale prepuSilor paratei. 
Pentru considerentele expuse in precedent, Curtea constata ca Si apelul formulat de reclamanta este nefondat, soluTia adoptata de prima instanta in privinTa capatului de cerere avand ca obiect acordarea daunelor morale fiind temeinica Si legala, motiv pentru care, in temeiul art. 480 alin. 1 din Codul de procedura civila, apelul urmeaza a fi respins in integralitate, adica Si in privinTa soluTiei primei instanTe de acordare parTiala a cheltuielilor de judecata (onorariu de avocat) catre reclamanta, in acord cu prevederile art. 453 alin. 2 din Codul de procedura civila, faTa de admiterea definitiva numai in parte a cererii de chemare in judecata. 
in privinTa cheltuielilor de judecata din apel, Curtea, in temeiul art. 482 cu referire la art. 451 – art. 453 din Codul de procedura civila, faTa de respingerea ambelor apeluri, constata ca ambele parTi au cazut in pretenTii in apel, astfel ca niciuna dintre acestea nu este indrituita la acordarea cheltuielilor de judecata ocazionate de soluTionarea caii de atac, fiecare urmand a suporta propriile cheltuieli de judecata efectuate, motive pentru care cererile parTilor de acordare a cheltuielilor de judecata ocazionate de soluTionarea in apel a cauzei urmeaza a fi respinse ca nefondate. 
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
iN NUMELE LEGII,
DECIDE:
 
Respinge, ca nefondate, excepTiile inadmisibilitaTii Si tardivitaTii. 
Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de apelanta-parata S. C. Z_ C S. R. L. , cu sediul procesual ales la sediul social din municipiul IaSi,  B, _. 1, judeTul IaSi Si de  intimata-reclamanta R_ A–M_, cu domiciliul in municipiul C,,  Si cu domiciliul procesual ales in municipiul C, . 1C, judeTul C - impotriva sentinTei civile nr. 1880 din 31. 07. 2019 pronunTate de Tribunalul C-SecTia I civila in dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, avand ca obiect contestaTie decizie de concediere. 
Respinge, ca nefondate, cererile parTilor de acordare a cheltuielilor de judecata ocazionate de soluTionarea in apel a cauzei. 
Definitiva. 
PronunTata in SedinTa publica, astazi, 04. 02. 2020.